646 matches
-
Resturi de hârtie loviră picioarele lui Danny. Polițistul clipi din cauza reflectorului și simți cum i se prelinge sudoarea pe burtă. O voce strigă „Ieși afară-n mă-ta!”, fiind urmată de aplauze și de o aripă de pui pe jumătate mâncată, ce ateriză în spatele lui Danny. Saxofonistul îi zâmbi, își linse muștiucul și trase cu ochiul. Danny rezistă tentației de a-i îndesa instrumentul pe gât și ieși rapid din club pe una din ușile laterale. Răcoarea aerului îi îngheță transpirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nu te jelui ; bucură-te bucură că rădăcina ta murind în pământ a prins în cer și lutul tău s-a încurat de unde-a venit în vis liniștit. Bucurați-vă, bucurați și voi ceilalți oamenilor-pomilor femei și bărbați, beți și mâncați, cântați și jucați că (Ion) nu a răpus e numai dus, e numai întors în lume ce-o fos’... (78, pp. 155-156). Felul în care apare în diferite variante ale Mioriței relația pom-om, în momentul de trecere a acestuia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Din copac căzu el singur, Poticnitu-s-a-ntr-o bârnă, Crengile-i bortiră coasta, L-au străpuns în pântec ramuri (32, p. 750). Astfel „legat”, Väinämöinen aduce ursul în sat, unde îl sacrifică (abia acum sunt folosite armele tranșante), carnea animalului fiind apoi mâncată, în mod ritual, de întreaga colectivitate (32, pp. 743- 745). Câteva date particulare apar în această legendă, fără să-i altereze însă fondul și semnificațiile. Labirintul parcurs de erou este (ca și în colindele și baladele românești menționate) un 329Labirintul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prins acum! Atunci, Simon Petru a urcat [în barcă] și a tras la mal năvodul plin cu o sută cincizeci și trei de pești mari. Și, deși erau așa de mulți, năvodul nu s-a rupt. Isus le-a zis: Veniți și mâncați! Și nici unul dintre discipoli nu îndrăznea să-l întrebe Tu cine ești? căci știau că este Domnul. Isus a venit, a luat pâinea și le-a dat-o; la fel și peștele. Aceasta a fost de acum a treia oară
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
și morocănos. Fructul de guava era răcoros și verde și avea un aer liniștitor. Oficiul poștal. Oficiul poștal. Oficiul poștal. Îi venea să vomite. Decise să nu se mai gândească niciodată la el. Guavele sunt gustoase și răcoritoare și trebuie mâncate cât de des posibil. Privi lung fructul, dorindu-și să-i poată absorbi toată răcoarea, liniștea și pacea. — Of, ce să fac? întrebă dintr-odată cu voce tare. Ce, ce, ce? Privi guava fix, feroce, cu niște ochi febrili, și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
decât cu niște dealuri. Un vecin avea probleme cu mașina, care nu voia să pornească din cauza umezelii și a frigului. Motorul se Îneca și se oprea, apoi se Îneca iar prelung, răgușit, ca un tuberculos În fază terminală, cu plămânii mâncați, care continuă totuși să fumeze fără Încetare. Fima fu copleșit din nou de sentimentul că se afla acolo din greșeală și că ar fi trebuit să fie cu totul altundeva. Dar care era greșeala și unde se găsea locul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
aparținea) - dacă existau astea, exista și destul pentru a hrăni fiecare gură: produse de brutărie, carne crudă, carne afumată, pești sângerânzi, pești afumați, porc și pui la grătar, mere ca muniția, grenade-portocale antifoame. În șanțuri, pe lângă trotuare era multă mâncare, mâncată, cum vedea la trei dimineața, de șobolani ieșind din noapte. Chifle, oase de pui, pe care, odată, ar fi mulțumit lui Dumnezeu să le aibă. Când era partizan În pădurea Zamoșt, degerând, ochiul mort ca o bilă de gheață În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
luăm noi, nu ne folosește la nimic. Fie că o pierdem, fie că ne-o fură cineva. N-avem parte dă ea, le explică toate acestea Dedi. Este a fetei, a fetei rămâne. Numai ea să poate folosî dă ea, mâncate-aș. Încă una vă mai spunem, cucoană și boierule. Fata e mică. Voi s-aveți grijă dă salbă. Nu i-o daț s-o poarte tot timpu’ ca s-o rupă copiii, s-o fure. Când o poartă în anumite
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
erau în fața cortului la foc, ci într-un local elegant, Ismail a comandat: — Domnu’, adă o băutură, d-a mai bună dă care aveți voi. Ospătarul s-a uitat mirat, dar le-a adus-o turnându-le în pahare. — Așa mâncate-aș. Cât face la mata, își caută în chimir banii Ismail. — Teteo Ismail, eu v-am invitat, eu plătesc. Treceți în nota de plată, domnule, vă rog, i-a spus Prințesa ospătarului. Acesta și mai mirat de prezența Teofanei printre
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
sută contem porană și definitiv anatomopatologică în care nu e loc de bâzdâcuri și muze și cetăți în ruină, că în ruină e totul. De la emiri la prințese și de la seraiuri la stații de tramvai. Nu mort, încă, dar necrozat, mâncat, cariat, cu atipii, cu probe plecate la laborator, studiate la laborator, distruse, făcute poveste, puse în plic și expediate pe adresa beneficiarului cu titlul Bingo! Ai câștigat! De azi ești fericitul posesor al bolii cu numărul 49. Verdict definitiv și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
recitărilor publice, trecut, mai apoi, în cronici care i-au mai adăugat, fiecare, câte un spasm, câte o secundă, câte un secol de agonie. A murit în povești și, mult mai târziu, în endecasilabi și amintiri rămase moștenire din creierul mâncat și el de molii, prejudecăți, alcool, abjecție... Oprește-te. „Eu sunt Musa ibn Nusayr, spaima Ifriqiyei...“ Tot numai zdrențe și bube la gură, înecat în propriile miasme, ros de foame și de păduchi. Spectaculos moare, nu? Te rog, oprește te
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
totul laolaltă, lipind eticheta cu numele bărcii pentru transport. Pe șlepurile de lîngă mal, exuberanța lăsase loc unui altfel de petrecere, obosită și un pic chinuitoare, iar asistenții care au apucat carena bărcii noastre păreau aprinși după o zi de mîncat șuncă și băut brandy. Aveau să navigheze toată noaptea pentru a livra primele obiecte cluburilor, în dimineața următoare. În vreme ce ne strîngeam lucrurile, careva trecea și ne felicita ori ne făcea un compliment. Eram fericit pe de-a întregul. David ne-
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
am împărțit egal tuturor oamenilor mei din pluton, în timp ce mă aflam concentrat imediat la nord de Tighina, în martie-iunie 1940. Iar m-a provocat Oprea. Am inserat articolul în forma următoare, pe care o consemnez, astfel, având titlul: „Măi băieți, mâncați cireșe din cireșul tatei”. Prin 1939-1940, în timpul primelor concentrări la granițele țării serios amenințate din toate punctele cardinale, m-am bucurat când printre cei repartizați în plutonul meu am recunoscut numele și persoana unui consătean cu 4-5 ani mai în
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
tovarășii săi se așezară, șase de o parte, ceilalți șase de cealaltă parte a lui Ippolit, acesta rupse un peștișor sărat În douăsprezece bucăți, apoi le umplu borcanele cu spirt Royal. „Aceasta este carnea mea și acesta este sângele meu, mâncați, beți și vă veseliți...“ Și după ce ortacii Închinară pe rând În cinstea sa, Subotin, rotindu-și ochii peste capetele lor, rosti cu solemnitate: „Unul dintre voi mă va vinde...“. Salahorii hăhăiră, iar unul dintre ei Îndrăzni, În beția lui, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
micul dejun cereale cu lapte, cu ceai, prima dată din politețe am mâncat, dar a doua oară, văzând că se repetă, am râs. Mătușa mea s-a uitat la mine mirată și m-a întrebat. — De ce râzi, Cami? Voi dimineața mâncați cereale cum, la noi, mănâncă boabe găinile. A izbucnit într-un râs vesel, spunându-mi: Ați rămas în urmă cu politica. Nu-ți dai seama cât de sănătos este acest fel de a mânca. — Fibrele vegetale ne feresc de multe
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ochii închiși, m-a cuprins jalea. Dar bietul Matei, cum se va simți săracu’?! îmi pare atât de rău de el. Ai văzut cât era de distrus? îl compătimea Gelu. Dacă stă tot timpul cu ea și zi și noapte, mâncat, nemâcat, dormit, nedormit, cum să arate bine? Cât o să mai reziste? —Gelule, dar Cecilia cât va mai rezista? Ce se va întâmpla? —Leontina, dragă, sunt două posibilități, oftează Gelu. Ori iese cât mai repede din comă spre bucuria tuturor, întorcându
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
de pescuit dată de moș Vasile. Între timp își face din nou prezența bătrânul care se apropie de noi și scoate dintr-o sacoșă mare un pepene galben cu miros plăcut și un harbuz de vreo șapte-opt kilograme. - Luați și mâncați, că sigur sunteți flămânzi după atâta efort. Apoi tacticos scoate o bucată mare de caș, ardei și gogoșari mari și grași, roșii, ceva morcov frumos și roziu. Mirat, mă uit spre moș Vasile și-l întreb: - Dar morcovul pentru ce
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
anină Și-adînc, la rădăcina fibrosului șurup, Împlîntă-n țeasta nopții pumnale de lumină. ULTIMUL CENTAUR ...Din Soarele îmbrățișat de Nour... În ziua lui din urmă zori, din loc în loc, Năuc... Dar mai spre seară desfășură deodată Pe asfințitul verde, cu lespedea mâncată, Regescul vas de gânduri crescut în dobitoc. Tăriile topiră nepotrivitul bloc... Târziu, spre geruri albe, o carne înnorată Porni, în melc de abur, pe când dezgrădinată Se lămurea din noapte o inimă de foc. Statornic gâde, Umbra, mâner masiv și dâre
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cumpăram porc și tot ce-mi făcea listă. „Cumpără făină...“ Și-l luam pe un prieten, că știa să citească: „Ia vezi, mă, ce trebuie să cumpăr?“ - „Aia“. Luam porcul, dar nu câine; luam un porc sănătos. „Luați, mă, și mâncați!“ Tot nu eram bun... Nu am fost bun niciodată. Eram bun numai atunci când dădeam. Mă blestema, ardea lumânări cu curul în sus, se punea în genunchi la icoană. M-a legat de puț... m-a dezbrăcat complet, m-a legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
avut o soră, dar a murit de-o gripă sau de-un tratament greșit, nu mai țin minte, am văzut-o la azil de vreo două ori cât a fost paralizată, a adus-o în brațe o babă cu nasul mâncat, mai avea doar un ciot sub ochii porcini, care și ea stătea acolo, i-am dat lapte cu griș cu biberonul, m-am chinuit s-o sprijin de barele pătuțului de metal, n-am înțeles de ce trebuie să rămână acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ouă fierte și-atât, ceva foarte ușor. Pe măsură însă ce le mânca, i se deschidea o poftă ciudată, o furie de a mânca din ce în ce mai mult. Și ceru alte două ouă și apoi un biftec. — Așa, așa - îi spunea Liduvina -, mâncați, mâncați; e o slăbiciune, nimic altceva. Cine nu mănâncă moare. Dar moare și cine mănâncă, Liduvina - observă cu tristețe Augusto. — Da, dar nu de foame. — Și ce dacă mori de foame sau de altă boală? Și apoi gândi: „Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
fierte și-atât, ceva foarte ușor. Pe măsură însă ce le mânca, i se deschidea o poftă ciudată, o furie de a mânca din ce în ce mai mult. Și ceru alte două ouă și apoi un biftec. — Așa, așa - îi spunea Liduvina -, mâncați, mâncați; e o slăbiciune, nimic altceva. Cine nu mănâncă moare. Dar moare și cine mănâncă, Liduvina - observă cu tristețe Augusto. — Da, dar nu de foame. — Și ce dacă mori de foame sau de altă boală? Și apoi gândi: „Dar nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
totdeauna nemuritoare...“ — Sunt nemuritor! Sunt nemuritor! - exclamă Augusto. — Ce ziceți? - dădu fuga Liduvina. — Să-mi aduci acuma..., ce știu eu..., șuncă de Paris, răcituri, foie-gras, orice ... Am o poftă de mâncare feroce! Așa-mi place să vă văd, domnișorule, așa. Mâncați, mâncați, cine are poftă de mâncare înseamnă că-i sănătos și cine-i sănătos trăiește! — Liduvina, dar eu nu trăiesc! — Ce ziceți? Evident, eu nu trăiesc. Noi, nemuritorii, nu trăim, și eu nu trăiesc, supraviețuiesc; eu sunt idee! Sunt idee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
nemuritoare...“ — Sunt nemuritor! Sunt nemuritor! - exclamă Augusto. — Ce ziceți? - dădu fuga Liduvina. — Să-mi aduci acuma..., ce știu eu..., șuncă de Paris, răcituri, foie-gras, orice ... Am o poftă de mâncare feroce! Așa-mi place să vă văd, domnișorule, așa. Mâncați, mâncați, cine are poftă de mâncare înseamnă că-i sănătos și cine-i sănătos trăiește! — Liduvina, dar eu nu trăiesc! — Ce ziceți? Evident, eu nu trăiesc. Noi, nemuritorii, nu trăim, și eu nu trăiesc, supraviețuiesc; eu sunt idee! Sunt idee! Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
jelui,/ Bucură-te, bucură/ Că rădăcina ta,/ murind în pământ,/ A prins în cer și în lutul tău,/ S-a încurcat/ De unde a venit,/ În vis liniștit,/ Bucură-te, bucură/ Și tu, și ceilalți/ Oamenilor-pomilor,/ Femei și bărbați,/ Beți și mâncați,/ Cântați și jucați/ Că Ana n-a răpus,/ E numai dus, e numai întors/ În lumea ce-a fost... M-a mângâiat pe creștet și pe ochi, ca și cum m-ar fi descântat, mirosul ei de Mama Ploii, mirosul ei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]