732 matches
-
ani Înainte la lansarea romanului En l’absence des maîtres. Era teama unora că Breban putea face carieră și, după cum vedeți, importantă era persoana autorului și nu ciclul de romane pe care-l propunea și care ar fi putut demonstra mândrului Occident nu numai că putem oferi și noi construcții epice ample, echilibrate, dar că suntem capabili chiar de inovație, În zona atât de dificilă, dar esențială totodată, a tipologiei romanului. Din clipa, din anul blocajului mediatic În jurul Buneivestiri, ’85, izolarea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
din Nord au avut același regim ultra-centralizat, monopartinic etc. -, ci tipului nostru de comunism, mai ales după acel nefericit ’71, vara „Tezelor din iulie”! Sau, pentru a fi „mai exacți”, poate vine chiar de la acel august ’68, când eram cu toții mândri de „ieșirea sa În balcon” proferând fraze de neimaginat pentru un comunist școlit la ideologia moscovită și membru al Pactului Militar de la Varșovia. Da, noi credeam atunci că „el” ne apără pe noi și țara de o invazie sovietică; În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cu domiciliul actual în Suedia, 42241 Goteborg, Folkvisegatan 18, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Tinca, str. Traian nr. 2, județul Bihor. 172. Hedin Maria, născută la 2 februarie 1951 în Galați, județul Galați, România, fiica lui Corcioaca Tudor și Mândru Constantă, cu domiciliul actual în Suedia, 41715 Goteborg, Stataregatan 2 A, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Intrarea Peșterii nr. 1, sc. A, ap. 16, județul Timiș. 173. Smuca Alex, născut la 18 iunie 1978 în București, România, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
istoria Albaniei se manifesta în special în cadrul coloniilor albaneze de peste hotare. Istoricii europeni ajunseseră între timp la concluzia că albanezii erau urmașii direcți ai ilirilor, cei mai vechi locuitori cunoscuți ai Balcanilor. Asemeni grecilor și românilor, naționaliștii albanezi puteau fi mîndri de originea și moștenirea lor străveche. După desființarea Ligii de la Prizren, activitatea națională a trebuit să fie direcționată mai curînd spre domeniul cultural decît spre cel politic. Accentul era pus pe dezvoltarea limbii și pe asigurarea folosirii ei în educație
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
armată un camarad din Mediaș, al cărui tată avea o sifonărie. Ne spunea: "Nicu vine cu mașina și ia sucuri de la tata, pentru că tata are o schemă cu niște nemți, aduce esență de sucuri". Aveam patru camarazi sibieni și erau mândri: Noi avem cutare, la noi se găsește totul, că la noi e Nicu". La noi era penurie, iar sibienii se mândreau că ei aveau de toate. S. B.: În afară de prietenii de bar, ce alți oameni apropiați avea Nicu? D. T.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în inima și în sufletul meu. Tatăl meu era fochist de locomotivă, ceea ce la timpul respectiv era o funcție înaltă. școala de mecanici de locomotivă a făcut-o la Iași, în perioada în care eu eram student. Îmi amintesc ce mândru era și cu câtă bucurie îmi explica mie că se descurcă la toate, chiar și la matematică. Locomotiva a devenit „calul” său de cursă, și ce cal! pur sânge arab. Bunicul după mamă (numai pe el l-am cunoscut) era
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
făcea în comun; fetele erau mai conștiincioase, dar uneori râdeau înfundat și eram nevoit să intervin pentru a asigura liniștea. Treptat, treptat s-a dezvoltat în mine un fel de dispreț pentru elevii care neglijau învățătura. Îmi amintesc cât de mândru eram când mi-am cumpărat, din salariul meu, un costum nou la cartelă. Totul s-a terminat prin aprilie 1955 deoarece postul de pedagog s-a desființat. Am fost grav rănit în mândria mea și am suferit mult. Am suferit
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ara / Ce mai brazdă răsturna / Cu grâu de aur tata pământul săruta /Grâul după ploaie răsărea / Și creștea, mări creștea / Creștea cum crește primăvara Dunărea ./ Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru el pocnea./ Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna grâul secera / Snopi pe arie punea/ Boii spice frământa/ Muma grâu în vânt dădea / Vântul pleava vântura/ Bobul curat rămânea. / Tatăl meu era plugar
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Nefărtatul, anume măgarul, calul e predispus la mezalianță... firesc, antitezele negentropice tind să se topească În omogenul entropic. Și zămislesc fie un catâr, fie un bardou după cum calul joacă rolul de tată, respectiv de mamă. Din fericire pentru frumosul și mândrul cal, acești hibrizi nu lasă urmași. Operă a Fărtatului fiind, calul nu putea fi decât sfânt pentru daci pentru a rămâne pentru români folositor și În drumul nostru pe cealaltă lume. Uneori calul e nărăvaș; mai ales dacă e o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cea Mare, pe care Basarabia le-a avut dintotdeauna și acum nu le mai are, căci i-au fost răpite. La hotarul primelor două secole ale erei noastre, Ținutul dintre Ceremuș, Nistru, Dunăre și Mare se afla cuprins în regatul mândrului și viteazului Decebal, care a ales moartea în locul captivității pe care i-o pregătise împăratul Traian după cucerirea Daciei, pe care o transformă în provincie romană, mărturie peste veacuri aflându-se Columna Traiană de la Roma și impunătorul Monument de la Adamclisi
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Și mulți bani am număratu’. Pe pociumpu’ iscălii, La razele lunii. La trei raze de la lună, La două de la lumină. Ceață, ceață, negureață, Ia-te mai de dimineață De pe parii gardului, De pe fața badiului. De pe parii de nuiele, De pe fața mândrii mele. Scoală, scoală măi bădiță Că-i soarele în portiță. Scoală, scoală, bădișor, Că-i soarele-n prânzișor. Scoală și-ți cată de drum Că-i soarele-n prânzu-ăl bun. Scoală și-ți cată de cale, Că-i soarele în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-l întrebe : - « Ce vrei mă?»... Iritat, Ion îl ia rost : - «Ce vreau eu ?, Ce vrei tu ! Ș apoi ce-mi răspunzi tu, că doară pe tine nu te cheamă Maria !?» -«Ba mă cheamă, dar nu prea mă duc.» mai răspunse mândru Gheorghe închizând fereastra. * * * S’apoi când făcură nuntă mare cu călărași, Ion ieșind din biserică înlănțuit cu Maria, îi suflă fierbinte acesteia în urechiușa ei roșie ca focul: -«De-acuma să știi și tu Mărie că numai una îmi mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
aprins pădurea, și căpătase și bătaie de la oameni pentru scandalul ce-l făcea... s-ar fi lăsat și bucuros de palamarie, da de colaci nu. În taină o putem comunica că-i plăcea și coliva; să-l fi văzut pe mândrul Nicodim îmblând pe la prohoade și pe la pomene cu Basaltirea și cu Vanghelia (așa-i zicea el) după părintele și luând acel aer de seriozitate și mândrie care-i ședea atât de bine, mai ales când era cu ciubote lungi. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
vinete, erau de-o asprime rară. Ai fi crezut că e un poet ateu, unul din acei îngeri căzuți, un Satan, nu cum și-l închipuiesc pictorii: zbârcit, hidos, urâcios, ci un Satan frumos, de-o frumusețe strălucită, un Satan mândru de cădere, pe-a cărui frunte Dumnezeu a scris geniul, și iadul îndărătnicia, un Satan dumnezeiesc care, trezit în ceri, a sorbit din lumina cea mai sântă, și-a îmbătat ochii cu idealele cele mai sublime, și-a muiat sufletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mai avea 70 de ani! “Odă bătrâneții” aș intitula cele care urmează culese din mass-media, fără a identifica autorul lor: „Florile sunt mai expresive decât mii de cuvinte”. Parafrazându-l pe Minulescu, „Pornit-am tineri ca albastrul imaculaților seninuri și mândri, poate, ca albastrul sângele regesc”, dar a venit și ziua... Ziua în care ne-am oprit din drum. Înspăimântați că-n urma noastră văzut-am pe alții cum sosesc, cum ne-ajung, ne trec-nainte și râd că nu-i
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
De mi-ai fi tu suverană Și eu rege de ți-aș fi Pentru tine aș muri. Tricolorul De Ciprian Porumbescu Iar când, fraților, m-oi duce De la voi, ș-oi fi să mor Pe mormânt, atunci să-mi puneți Mândrul nostru tricolor. A venit aseară mama De Vasile Militaru A venit aseară mama Din sătucu-i de departe Să-și mai vadă pe fecioru-i Astăzi „domn cu multă carte”! A bătut sfios la poartă, Grabnic i-am ieșit în prag; I
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
a participat la expediție! Ipostaza În care Își exprimă eul creator se aseamănă cu aceea a poetului călător Vasile Alecsandri, și mai ales cel din pastelul Serile la Mircești: Aci-n singurătate, pe când afară ninge Gândirea mea se plimbă pe mândri curcubei Pân’ce se stinge focul și lampa-n glob se stinge Și saltă cățelușul de pe genunchii mei. Și autoarea noastră trăiește În solitudine, cu zecile de cărți pe rafturi, iar „liniștea Începuturilor În care se topesc amintirile ca niște
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lungul anului. Rândul, ca un uriaș șarpe viu, pare a fi conștient de forța sa fertilă și distrugătoare, în același timp. Uriaș, se întinde acum pe mai mulți kilometri, pierzându-se pe străduțele adiacente Mitropoliei. Prezența jandarmilor care fac manevre, mândri și profesioniști, a mașinilor de poliție cu girofarurile în funcțiune, zgomotul de la generatoarele electrice ale comercianților, totul dă naștere unei atmosfere aparte : pelerinajul de la Iași. Da, de fapt, acesta-i pelerinajul care-mi place, care mă vrăjește prin forța și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
întâmpla și unde metafora stă să cuprindă raza de lumină. În peregrinarea sa prin lumea nepământeană și uitându-se la Vergiliu ce nu avea umbră, Dante se teme să nu își piardă și el umbra, adică sufletul: Simțeam în spate mândrul soare-arzând,/ dar înainte-mi se frângea știrbit,/ curmându-și raza-n trupul meu¸și când/ văzui pământu-n față doar umbrit,/ mă răsucii cuprins de teamă-n mine/ să nu rămân pustiu și părăsit 833. Interpretarea lumii umbrelor ca fiind diabolică
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de distrugerea civilizației europene, el întreba: Cine ar putea oare accepta înrobirea propriei lui națiuni și pe cea a omenirii?"1 "Luptătorul" Iorga refuza să accepte ideea capitulării! În timp ce germanii "încheiau încercuirea", Iorga scria că "soluția pentru Franța este un mîndru 1792!" Din nefericire, Franța anului 1940 era departe de cea a anului 1792. Iorga a fost profund afectat de capitularea regelui Leopold III al Belgiei, amintindu-și că "suveranii capitulează, așa cum a făcut-o Napoleon III, dar popoarele nu se
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
trei secunde. — Ba într-una. Mostră de conversație și de nivel al dezbaterilor care au loc la „Leul Negru“. Clienții par indignați de faptul că reușesc să înot într-o mare de ale cărei tendințe ucigașe ei sunt atât de mândri. De îndată ce apar, se înfiripă asemenea conversații, desigur neadresate mie. Intervin în discuție. — Sunt un bun înotător. — Tocmai ăștia se îneacă. — Înoți gol, adaugă cineva. — Gol? — Înoți gol. — A, vrei să spui complet dezbrăcat. Deci sunt supravegheat. Se uită toți la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
enunț a termenului rămas și fără consecințe asupra autonomiei semantice și structurale a enunțului: „Și lângă ea-n genunche e Arald, mândrul rege.” (M. Eminescu, I, 88) * „Și lângă ea-n genunche e Arald...” * „Și lângă ea-n genunche e... mândrul rege.” Termenii își pot, de asemenea, schimba între ei locurile: * „Și lângă ea-n genunche e mândrul rege, Arald.” Unele relații de apoziție în care termenul secund stă în alt caz decât termenul bază se pot dispensa de primul termen
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de un colon pe el cusute Perle de mărgăritare, pe un câmp deschis azur iu. Dinainte se încheie, în aur, mici paftale Sculptat pe ele marca țării, între coarne, mândra stea Lucrată n diamanțele, prin jurul marginii sale Ghirlănțele de rubine, mândru le înconjura. Gâtu i dalbu lat îl cuprinde, șiruri de mărgăritar e Și de-un șir drăguț din mijloc, ce se ncurbă mult în jos, E-atârnat-o cruciuliță, de on sidef scoica de mare, Ce n relief e lucrată, răstignirea lui
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
primele raze. „Ale piramidei visuri, ale Nilului reci unde, Ale trestiilor sunet, ce sub luna ce pătrunde Par a fi snopuri gigantici de lungi sulițe de-argint - Toat-a apei ș-a pustiei și a nopții măreție Se unesc să-mbrace mândru veche-acea împărație, Să învie în deșerturi șir de visuri ce te mint.” în mod previzibil, edenul primar al Daciei, unde geologia naturală ia locul primaidei, întrunește „râuri argintoase”, „urnele de argint ale crinilor”, „umbra de argint” a lunii, domnul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
generalul rus Kisseleff, administrator și guvernator al Principatelor. Impresionat de inteligența sclipitoare a copilului, generalul Îi propune tatălui o bursă de studii la Paris pentru fiul său. Dar tatăl refuză oferta, fapt ce nu va fi trecut cu vederea de mândrul general. Așa se face că, atunci când Dumitru (Dincă) Brătianu va fi ales pe lista reprezentanților județului Argeș pentru Obșteasca Adunare, Kisseleff nu va accepta numele lui. Dar, În 1831, el este ales din nou, activând În Obșteasca Adunare până la sfârșitul
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]