748 matches
-
Zorește calul înspumat... VI Cu zbuciumul și jalea ei În tristă liniște sihastra, Privind departe cu ochi grei, Tamara sade la fereastra ; Oftând, așteaptă ceas cu ceas... El va veni!" șopteste-un glas. Doar nu degeaba, el în visuri Îi apărea mângâietor, Cu ochii triști și plini de-abisuri Privind-o blând, oftând ușor. Tot dorul care-n piept s-aține, Să-l tălmăcească nare cui; La sfinți încearcă să se-nchine, Dar inima se roaga lui ; Iar cand adoarme, istovita, De
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
demersul lui Ilie Boca, îmi apăreau, cu lumina lor, neprevăzut tivind zarea unei înțelegeri pictorice deloc banale. Cum într-un vers al lui Hölderlin, ruguri ne poposesc pe creștet, enigmatic, auzi aici foșnind șerpește, în unele tablouri, ardențe cromatice, straniu, mîngîietor răcorite. Pictorul le menește, s-ar spune, unui Infern care nu doare, aproape facețios, flăcări de roșu rece, cyclamen, dar și griuri matur decantate, se alungă volubil prin cîmpul imaginii. Accentele disruptiv expresioniste se alcătuiesc laolaltă, fără prejudiciu, mai degrabă
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
detalii, cu care e în stare să umple cadre nesfîrșite, decît maestru al loviturii de cuțit. La Iorga, bine dilacerat, fel de fel, de dușmani și, uneori, de prieteni, revine, în viață și după momentele de nepărtinitor omagiu, fraza lui mîngîietoare, recuperînd, în aburul ideilor, un destin pe care practica l-a omorît. Nu o catedră Eminescu, precum prefațatorul lui Sainte-Beuve, voiește Perpessicius în Universitate, ci o catedră Iorga. De stil, și de aprindere, întru patima unor cauze de tot soiul
Bucuria descoperirii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7464_a_8789]
-
fi fost vreodată gri, o nuanță bizară de culoarea nisipului sau a aripilor de pescăruș. Privirea îi era moartă, ca și cum ar fi trăit toate umilințele unei vieți departe de ea însăși. În secunda următoare însă, a exprimat furie, poruncă, blândețe mângâietoare - toate la un loc - și am simțit, în aceeași clipă, un fel de înălțare a sufletului extrem de ciudată. Privirea goală devenise plină de seducție, autoritate, forță, voință, tensiune care mi-au fost transmise, trecându-mi din piciorul scurt în piept
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
de năluciri plăcute. Concluzie: întreaga existență este un mister ireductibil în fața căruia șansele omului de a-l revela sunt nule. Iar religiile, și implicit creștinismul, nu sunt decît visuri colective al căror rost e să ne împînzească ochii cu minciuni mîngîietoare. Stăniloae îl combate pe Blaga în două feluri: mai întîi împrumutîndu- i logica și aplicînd-o asupra teoriei frînelor stilistice, și apoi ieșind din logica lui Blaga și criticîndu-l de pe poziții creștine. Așadar, o dată îi adoptă viziunea și îi arată fisurile
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
Ea se chema inițial Vântul paraclet, adică suflarea pe care au resimțit-o apostolii la Ierusalim, la 50 de zile de la învierea lui Iisus, când Sfântul Spirit, sub chipul limbilor de foc, a pogorât asupra lor. În greacă, paracletos înseamnă mângâietor. După ce am terminat însă romanul, mi-am dat seama că nu mi-a izbutit o carte a suflării Duhului, ci că am făcut doar meteorologie. Dar în reprezentarea oamenilor, întotdeauna, cerul a fost mai degrabă unul meteorologic, nu unul divin
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
și cinci de ani, domnu' Gică e "plin de snagă". Nu numai că își ține familia cu munca lui de cizmar respectat de o întreagă comunitate și căutat, într-o tinerețe glorioasă, de actrițe și cântărețe cărora le-a măsurat mângâietor piciorușele (cum tot povestește el cui stă să-l asculte), dar mai scapă și la băi, în excursii erotice și bahice, de unde se întoarce fără un sfanț, cu o dorință aprigă de reabilitare. Ciocioana, tovarășa lui de viață, este înțelegătoare
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
de cuvinte al subtitlului) reprezintă, cum se va vedea, atât ingredientul de coagulare a unei materii literare diverse, cât și punctul de fugă de pe „frontiera“ frontierei. Deși vede în literatură un barometru destul de fidel al aspirațiilor, temerilor, traumelor și visurilor mângâietoare, cu alte cuvinte, al mentalităților colective ori individuale, demersul Corinei Ciocârlie nu intră în ceea ce s-ar numi border studies (în paranteză fie spus, un studiu doct de frontierologie, prin prisma geocriticii lui Bertrand Westphal, a publicat Romanița Constantinescu, în
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
întortocheate fără nume, în ce templu mic și obscur, cunoscut numai de săracii săracilor, trăiește ea întunericul în așteptarea Zorilor aduși de Lumina Nemărginită -când Chipul Învățătorului îi va zâmbi - când Vocea Învățătorului îi va șopti, pe un ton mai mângâietor decât s-a auzit vreodată de pe buzele omenești: O, fiica mea întru Lege, ai procedat cum se cuvine; ai înțeles și ai crezut în marele adevăr; de aceea vin Eu acum să te întâmpin și să-ți spun bun venit
Lafcadio Hearn - Kimiko by Angela Hondru () [Corola-journal/Journalistic/6487_a_7812]
-
sclavul, supuși necontenit tuturor amenințărilor, aveau nevoie întîi de toate de protecție, sau măcar de perspectiva consolatoare a unei răsplăți viitoare. Iar mithraismul, înaintea creștinismului și într-o formă mult mai simplă decît religia apostolilor, a așezat credința pe fundalul mîngîietor al unei învieri viitoare, însămînțînd făgăduința că, dacă un om se roagă zeului și îi aduce ofrande, îi poate atrage sprijinul. În plus, religia aceasta stranie avîndu-l în centrul panteonului pe Mithra tauroctonul (ucigătorul de taur) se plia foarte bine
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins ani mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blînzi și mîngîietori. Cine trîntipoarta? - Credeam că s-a umflat vîntul... o, bată-vă norocul, cocoșeiimoșului!" (Bunicul). După ce Romantismul a rămas undeva în urmă, vagile lui sechele s-au topit într-o scriitură de epocă simbolistă, la care prozatorul pare a fi ajuns
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
cotloane decât se dezvăluie la o primă lectură. Cititorului avizat îi apare excursul pe extrema plajă al poetului în primul rând ca descătușare emotivă, exercițiu de vigoare al unei vocații dominate de mirajul sonurilor: "Călătorii, vecinătăți de lume/ cu-amiezile mângâietoare, rai// Fără opreliști inimă-mi dădeai/ putere să privesc albastrul cum e.// - Ulisse în fotoliul meu de pai -/ prin țesături de valuri și de spume./ Călătorii, vecinătăți de lume/ cu-amiezile mângâietoare, rai.// Dar nu mai știu din care vină-anume
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
mirajul sonurilor: "Călătorii, vecinătăți de lume/ cu-amiezile mângâietoare, rai// Fără opreliști inimă-mi dădeai/ putere să privesc albastrul cum e.// - Ulisse în fotoliul meu de pai -/ prin țesături de valuri și de spume./ Călătorii, vecinătăți de lume/ cu-amiezile mângâietoare, rai.// Dar nu mai știu din care vină-anume/ sfinții-au murit de mult în mine, vai!.../ Și n-am auz să mai ascult alt grai/ decât al meu, al bietei mele hume.// Călătorii, vecinătăți de lume." Charles d'Orléans și-
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
respecte, chiar necunoscuții îl numesc Părinte, în concordanță cu vocația, firea, smerenia, darul dumnezeiesc al vorbirii și adresării către om și oameni. La picioarele lui creștinii își fac mărturisirile cele mai ascunse și varsă lacrimile cele mai tainice. El este mângâietorul tuturor neajunsurilor sufletului și trupului, mijlocitorul îndatoritor între bogăție și sărăcie care vede, rând pe rând, și pe bogat, și pe sărac bătând la poarta sa: bogatul pentru ca să depună milostenia sa în taină, săracul pentru ca s-o primească, fără a
Agenda2005-31-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284019_a_285348]
-
minune e prin excelență o întîmplare netragică. Mai mult, categoriile fundamentale ale ierahiei creștine - sfîntul și martirul - nu au nimic tragic în ele. Sfîntul plutește dincolo de stihii constrîngătoare, iar martirul, deși tragic pe durata chinului suferit, are privilegiul aceleiași perspective mîngîietoare: mîntuirea precedată de jertfă. Singurul tip uman care pare să se apropie de tragismul clasic este eroul, cu condiția ca lupta lui să nu aibă perspectiva victoriei. Așadar un erou care moare știind că lupta lui e zadarnică, iată ilustrarea
Tragic sau creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7379_a_8704]
-
neamuri, în diferite limbi, desi acești ucenici erau știuți de mulți dintre cei prezenți ca fiind evrei simpli, în nici un caz preocupați de învățarea limbilor străine. Începerea propovăduirii Trimiterea Duhului Sfânt peste ucenicii săi o vestise mai demult Mântuitorul: „Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe care Tatăl Îl va trimite intru numele Meu, Acela va va învăța toate și vă va aduce aminte de toate cele ce v-am spus Eu” (Ioan 14.26). Într-adevăr, cănd Duhul Sfânt S-a pogorât
Rusaliile, Tradiții și obiceiuri. Vezi calendarul zilelor libere la români by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78382_a_79707]
-
care circumscriu existența urbană, dominată de anorganicul prelucrat de om. Expulzarea naturii vii se produce continuu pe calea acestei reificări la care autoarea supune existențialul (o exorcizare laică). Ferindu-se de contactele violente, simțurile se repliază în zona celor delicate, mîngîietoare, capabile a stimula fantezia: „Îmi place să mîngîi lucruri misterioase, / care au mici solzi de cuarț. / Mîngîi catifeaua verde a feței de masă, / pînă cînd mîna îmi trece dincolo / de trupul ei moale" (III). O stare de visare blîndă domesticește
Poemul ca remediu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6468_a_7793]
-
acum mulți ani celebrul șlagăr „Moș Gerilă...” cu care, după opinia lui Ion Caramitru, studentul său la Facultatea de teatru, „A făcut un fel de dizidență muzicală” în epocă, reamintind contemporanilor de Moș Crăciun. Un cântăreț „cu voce ireală”, glas mângâietor de bas-bariton, cu umor ușor amar, în căutare de ideal, glorie și „cale dreaptă”, Gabriel Gheorghiu a creat numeroase roluri în spectacole din repertoriul liric românesc și internațional. Principalele roluri au fost Păpușarul - N-a fost nuntă mai frumoasă de
Gabriel Gheorghiu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84300_a_85625]
-
echipă. Referindu-ne la opera gândirii sale prin compoziția muzicală - unde i-a avut ca principali maeștri pe Tiberiu Olah și Anatol Vieru - aceasta poartă în primul rând amprenta unei naturi lirice, pentru care sunetul este o formă de atingere mângâietoare. Conceptual, S. Lerescu ia în vizor complementarele contrarii, de tip consonant-disonant, solo- multiplu, continuu-discontinuu, pe care le experimentează sonor în mai toate opusurile sale, adesea tematizându-și programul componistic pe coordonatele unor serii deschise, referite unor clase de compoziție denumite prin
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
-mă, îmi cer ele, blocându-mă într-o rețea de analfabetism monden și umanitar. Patima lor îmi subțiază chiar calitatea de cititor împătimit, încântat de „zgârieturile” pe care le poate lăsa pe suprafața textului. Sunt cărți care cer adorare mută, mângâietoare, nu lectură interpretativă, zgrunțuroasă. Iată ce scrie Lucian Raicu, citat de aceeași Simona Sora: „Jurnalul (și într-un anume sens orice literatură care vrea să intereseze pe lacomul de secrete cititor) presupune neapărat un act sacrificial, o jertfire a «demnității
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
clipele par mai searbede sau când pericolul rutinei este sesizat, imaginația debordantă a autorului dislocă sistemul de relații și corespondențe obiective, identificând centrul nervos al realului și excitându-l liric. Această tehnică de surescitare bine ascunsă sub imaginile moi și mângâietoare este utilizată, după cât se vede, încă din "fragedă" tinerețe. Cântece de adolescent, superba plachetă grupând versuri scrise în 1957-1958, oferă mai multe exemple. Iată trei idile, una mai frumoasă decât alta: "Între izvoarele care desfac în jur/ Rănile uriașe de
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
robotică, arhitectură, construcții, artă, medicină. Relațiile om-natură nu s-au stins, de altfel, nicicând, în perioada romantică natura fiind un loc de plăcere, oază de liniște și de calm. «Trăim în vremea fragedă a juniei, când codri, munți și ape/ Mângâietoare îmi păreau mai mult decât regeștile palate» (Ronsard). Figurat vorbind, arhitectura bionică poate aduce în palate foșnetul codrilor, priveliștea și aerul tare al munților, susurul apei cristaline. Fundamentată pe metoda analogiei dintre principiile și mijloacele de formare ale arhitecturii și
Agenda2003-6-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280677_a_282006]
-
practici. Dar în afară de moarte pe celelalte două, din darul Domnului, le-am gustat din plin și nu-i voi putea niciodată mulțumi îndeajuns că ne-a învrednicit de acest mare dar. El continuă în casa Dv. Isus să vă fie mângâietor și samarinean milostiv. Cam în acest spirit asigur pe Doamna de rugile mele, ca chiar în clipele cel mai grele și mai sumbre să simtă ocrotirea cerească și harul să se reverse ca ulei binefăcător asupra rănilor (pp. 103-104). Intuind
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
mai zici poete? Ce mai faci? Ce mai lucrezi? - Bine, mulțumesc!, a răspuns el domol, dar fără urmare, desi profesorul aștepta cu gîtul întins să se înjghebe o conversație. Doamna Bacovia s-a apropiat de el și l-a îmbiat mîngîietoare. - Le mulțumesc tuturor! - a răspuns poetul, cu o privire de înțeles către protectoarea să". Deși vizită a mai durat, acestea au fost singurele cuvinte rostite de Bacovia. v A doua întîlnire a avut loc în casa lui Cazacu, ce dorea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
este scris cu eleganță, iar plăcerea - plăcere pe care o caut mai abitir decât "ideologicalele" - vine de la ispitirea continuă a ficțiunii, a spunerii frumoase, a desfășurării plastice. Frază înaltă, deloc scorțoasă, plină de observații pe cât de exacte, pe atât de mângâietoare spiritual. O dovadă, oricând convingătoare, că (indescifrabil n.n. - tabloul?) nu poate fi lucrat decât de inteligența cultivată. Cunosc muzicieni care, fără să fi auzit niciodată partitura deschisă înainte-le, trăiesc intens bucuria descifrării ei, în urechi le sună, întreagă, toată
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]