864 matches
-
un lan de aur ș-o trimis doi sufragii să-i dee sămânță, să semene și-mpăratul. - Să spui împăratului că nu vreau să-i dau, să văd ce mi-a face. Împăratul când a auzit așa, strașnic s-o mâniat ș-o gătit oștire, să se ducă cu răsboi asupra lui. Împăratul era frunte, știi, mai mare. Ș-a venit pân la ușa lui ș-o strigat să iasă afară. Da el ave bani, da tot cu straie de-a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
această poruncă în același fel, atunci când în Predica de pe munte spune: «Ați auzit că s-a spus celor din vechime Să nu ucizi! Dacă cineva comite o crimă va fi condamnat la judecată. Dar eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va fi condamnat la judecată. Dacă cineva spune fratelui său prostule! va fi condamnat de Sinedriu. Dacă cineva îi spune nebunule! va fi condamnat la focul Gheenei» (Mt 5, 21-22). Prin urmare, punctul central al poruncii nu
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
cu câteva zile în urmă, când le promisese fiicei și ginerelui că va merge să stea cu ei în Centru dacă Marçal va fi promovat, dat fiind că mutarea va face imposibilă menținerea în funcțiune a olăriei. Cipriano Algor era mâniat pe sine însuși pentru că a promis ceea ce onoarea nu-i va permite niciodată să facă, dar o nouă umbră se ivi pe peretele din fund. În lumina slabă care reușește să se strecoare prin ușa îngustă a unui cuptor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
hotărât să ia inițiativa. Pun pe picioare mistificarea roza-cruceană, calculează exact ceea ce avea să se Întâmple. Printre atâția exaltați care Înghit momeala, cineva din nucleele autentice, luat prin surprindere, iese În față. În cazul ăsta, ți-nchipui cât s-a mâniat Bacon: Fludd, imbecilule, nu puteai să-ți ții gura? Dar, domnule viconte, My Lord, aceia par să fie de-ai noștri... Cretinule, nu ai fost Învățat să n-ai Încredere În oamenii papei? Pe tine trebuiau să te pună În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
alt efect decât cel de a-l enerva. Și nici măcar nu-i cerusem să studieze Retorica lui Cicero. A fost prima dată când l-am văzut în halul acesta, dar nu și ultima, căci marele defect al lui Rotari era mânia. A ridicat mâna să mă lovească, dar a izbutit totuși să se stăpânească. A plecat adresându-mi insulte și înjurături și trântind ușa după el. Nu l-am căutat, și s-a întors singur pe la ora a cincea. Din prag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Te-ai lovit tare? Numele meu e Taino, sunt un sol al ducelui de Treviso. Au intervenit și camarazii mei. - Ce-ai pățit? m-a întrebat Rotari. - Omul care a fugit era preotul de la moșie, cel cu blestemul, m-am mâniat eu, ca și cum era vina lor că scăpase. Taino a venit la masa noastră și, aflând cine eram, a înțeles motivul conflictului meu cu donatistul. - Gând la gând cu bucurie. Eu merg la Cividale tocmai pentru a-i preveni pe duci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
samniții s-au retras înfricoșați, încetând orice atac. Dacă aș mai fi avut vreo îndoială privind dragostea lui Rodoald și a lui Grimoald pentru Aio, lacrimile lor ar fi avut darul să o risipească pe loc. Apoi Rodoald s-a mâniat și a vrut să-l răzbune imediat pe Aio. L-am convins să așteptăm să treacă măcar noaptea aceea, pentru îmbărbătarea și odihna soldaților. În timp ce Grimoald îi reorganiza pe samniți, eu și Rodoald ne-am dus să tratăm cu tabăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pe fiică-ta la antrenamente? Cine Îi ajută să-și facă temele? Cine o duce pe fiică-ta la școală? Cine la cumpără cadourile de Crăciun? E treaba ta, tu ți-ai ales-o, trebuie să-ți mulțumesc? spuse Antonio mâniindu-se, de parcă mi-ai face un favor. Voiai s-o faci pe mama, fă-o, ce pula mea, nu e așa de dificil. Tată, Încercă Încă o dată Valentina, apărând din nou În verandă cu paltonul Încheiat, cu căciula pe cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și cui anume i se adresează. Marie șovăi o clipă, bruschețea lui Fersen n-o Încuraja să vorbească, dar, mai devreme sau mai tîrziu, va face și el legătura. - Legenda jefuitorilor de corăbii, murmură ea. - O legendă, acum... O cuprinse mînia. - Legenda asta face parte din istoria noastră. Ea povestește cum, În urmă cu două secole, sîngele a curs deja peste menhirii de la Ty Kern. Dacă nu ții seama de ea, n-ai să-i Înțelegi niciodată pe oamenii de aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
sabotat. Insularilor cu siguranță nu le plăceau străinii, se bucură Marie, și măcar de data asta nu Îi Învinovățea. Zgomotul unei portiere trîntite o făcu să se Întoarcă. Yves Pérec demara cu toată viteza. TÎnăra femeie simți că o cuprinde mînia: Fersen nu se putuse Împiedica să nu se amestece! În mod evident, Îi dezvăluise lui Yves legătura soției lui cu Nicolas. Îl văzu atunci pe polițist ivindu-se din clădirea primăriei și urmărind cu privirea mașina lui Yves care dispărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ca nici unul din avioanele cu care călătorea să nu se prăbușească, avea grijă și de fata ei, pictoriță naivă, să fie sănătoasă, să Învețe bine, avea o bursă În Italia, doi ani; era Încă minoră, Dumnezeu nu trebuia să fie mîniat În vreun fel, Ingrid știa. Vizita ei În Christiania nu i ar fi fost acestuia pe plac; și așa, În așternut, Împreună cu Thomas, Încerca unele plăceri nepotrivite unei femei care seara, Înainte de a se urca În pat, spunea, murmurînd, o
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Titi, după o lungă ședere nemotivată în apropierea Otiliei, care citea, îndrăzni un gest oarecare de concupiscență, care irită pe fată. - Ești nebun, Titi, țipă ea, pleacă de aici! G. Călinescu Țipătul ei fu auzit indirect de Aglae, care se mânie foc, însă nu pe Titi, ci pe Otilia. Ea își vărsă toată ciuda față de moș Costache, fiind sigură că Otilia o auzea dintr-o odaie alăturată: - Nici n-a pus mâna băiatul pe ea. Și dacă ar fi pus, ce
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pregătit sufletește. I se reproșase în glumă de către colegi. Trebuie să fie mai cinic, mai pozitiv. Femeile joacă comedii. Otilia făcuse pe pudica cu el, îi dăduse timidități serafice, și acum dormea în casa grasului Pascalopol, dacă nu alături de el. Mâniat, Felix dădu cu palma în aer, ca să sfâșie această viziune supărătoare. Sufletul i se încordă de hotărâri. Are să fie un cuceritor, un bărbat fără nici un scrupul, ca atâția alții. Era singurul mod de G. Călinescu a fi prețuit de femei
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ca să se îndulcească gâtlejul tău." Apoi întrebă, îngrijorat: - Oare, tăiculiță, mai stă mult cu țuica aia? Că mult numai am de trăit! -Hei, cuvioase, nu ne e dat nouă, păcătoșilor, să știm cât vom trăi și nu se cade să mâniem pe Dumnezeu cu trufia noastră. Domnul vede. - Asta-i acum, observă Stănică în liber-cugetător, crezi că Dumnezeu stă cu răbojul să ne ție socoteala vieții? Părintele făcu un gest de oroare și amenință pe Stănică cu pumnul: - "Pus-am gurii
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
prea cu ochii beliți sau, dimpotrivă, prea înfundați în orbite și se mira, așa zeflemitor și subțirel că, din pricina plăcerilor solitare, cum de nu-i tremură mîna? Cu atât nu se pricopsise, atâta tot îi mai lipsea, să-și și mânie superiorii! Un coleg îi destăinuise că tocmai ăia de nu prezintă consoarte le stârnesc superiorilor mai abitir bănuieli, pe motiv că ei sânt primii condamnați de a încăpea pe mâna cocotelor și de-a trăda pe-acolo cine știe ce secret de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
un bec de 500 de wați a întrebat nedumerit: - Ce s-a întâmplat cu Laur? Mama i-a răspuns: - A chiulit de la anatomie și a urlat directorul la noi. Dacă nu îl tundeam zero, îl lăsa repetent! Tatăl s-a mâniat: - Uite ca să te înveți minte să nu mai chiulești, dar mai ales că a pierdut mamă-ta timpul la școală și a țipat Lungu la ea, adaug la sancțiunea inițială pedeapsa mea nu vei avea voie să părăsești curtea, casa
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
se ruga popa pentru păcatele ei. Baba Marghioala asculta înspăimîntată făgăduielile făcute păcătoșilor pentru lumea cealaltă și-i picau lacrimi din ochi. Părintele o descosea mai departe: - Da case de oameni ai stricat? - Nu, sărut dreapta. - Să nu strici, că mânii pe Dumnezeu. - Nu stric. - Argintu-viu îl trimeți? 139 - Nu, părintele, nu. - Bine, să nu-l trimeți, că-i păcat. - Iartă-mă Doamne! - Lacomă ești? - Mai poftesc câteodată. - Să nu mai poftești. Să te ții în curățenie, să nu mai dai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
gând să ajungă mai repede la poarta cimitirului, să scape de răposat. - Uite-l, râde de noi! strigă o femeie. - S-a desfăcut capacul. Acuși pică în stradă! - Stă cu mâinile pe piept și pare liniștit... Nu se știe cine, mâniat pe neașteptate de nepăsarea mortului, ridică un bulgăre de gheață și îl aruncă în ușa de cristal a dricului, peste capetele rudelor, care se aplecară înfricoșate. Se auzi un zgomot sec de sticlă risipită și văzură și mai bine sicriul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
al sufletului nu. Că dragostele sânt ca buruiana rea, cresc în văgăunile inimii și s-arată. Nu mai scăpa domnul Aristică de gura nevestei: - Mă bărbate, nu-i, mă, lucru curat cu fata noastră, ascultă la mine... - Iar începi? se mânia omul. - Ascultă și de gura femeii, că voi ce vă pricepeți? Puneți căciula pe-o ureche și vă vedeți de treaba voastră, dar ia să stați ca noi lângă copii, ați ști și ce-are-n cap, și ce-are-n suflet. Nu mai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
între ochi, pe cari - i ridică sub frunte; cu brațele-ncrucișate, picior peste picior, ședea-ndărătnică într-un colț, cu buzele strâns lipite. Dar pe furiș ea strecura câte - o rază drept în ochii lui. Era mânioasă. De doi ani se mânia foarte ușor și se desmînia tot atât de ușor. Odinioară nu se mânia de fel. S-apropiase miezul - nopții. El veni foarte serios. Îmi veți da voie, domnișoară, să vă petrec pîn-acasă? " Ea se uită în ochii lui si-ncepu să râdă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
peste picior, ședea-ndărătnică într-un colț, cu buzele strâns lipite. Dar pe furiș ea strecura câte - o rază drept în ochii lui. Era mânioasă. De doi ani se mânia foarte ușor și se desmînia tot atât de ușor. Odinioară nu se mânia de fel. S-apropiase miezul - nopții. El veni foarte serios. Îmi veți da voie, domnișoară, să vă petrec pîn-acasă? " Ea se uită în ochii lui si-ncepu să râdă. - Ce rîzi? Ce-i de râs aicea? - - Bine, Haidem! Era o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
un tiran carnivor, setos de sânge și omor, avar de aur și desfrânat ca un Eliogabal, când în realitate neci nu sunt în stare să mă mîniu cumsecade. Atâta timp sunt și eu mânios pe-un om cât ține el mânie pe mine. Ei bine, cu Toma puteam fi mai sever. - Toma, zisei eu, te ruinezi. Pentru D-zeu, îmblă între oameni, până ce ei nu vor începe a crede că ești nebun. Am repetat adesea aceste vorbe, sau analoge cel puțin
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
descrie emoțiile. Principalele reacții fiziologice corespunzătoare celor patru emoții principale (adaptare după Rimé et al., apud Kirouac, 1994) Bucurie Teamă Bătăile inimii se accelerează. Mușchi destinși, relaxați. Senzație de căldură difuză. Bătăile inimii se accelerează. Mușchi încordați, rigizi. Modificarea respirației. Mânie Tristețe Bătăile inimii se accelerează. Senzație de căldură. Obraji ard. Modificarea respirației. Nod în gât. Bătăile inimii se accelerează. Greutate în stomac. La o primă privire, remarcăm că unele reacții sunt specifice (mușchii destinși în cazul bucuriei sau nodul în
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
circuite. Jaak Panksepp (1982, 1989) a propus o sinteză teoretică în cadrul căreia există patru mari sisteme motivațional-emotive: al dorinței sau al plăcerii (deși autorul preferă „dorința”), al fricii, al mâniei și, în fine, al deprimării. Explorare Apropiere Dorință Lacrimi Depresie Mânie Agresiune Teamă Fugă Cele patru mari circuite ale emoțiilor (după Panksepp, 1982) Fiecare sistem este preprogramat genetic și răspunde unui număr redus de incitatori naturali care declanșează reacții specifice, instinctive. Panksepp preferă să vorbească despre „dorință” mai degrabă decât despre
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
răni, durere) și frustrarea. Reacțiile corespondente sunt atacul și lupta, care implică, mai ales în cazul animalelor, mușcături. Unele stimulări ale cortexului (olfactive la șobolan, cu siguranță vizuale la om) modulează și inhibă reacțiile paroxistice de turbare pentru a produce mânia sau ceea ce numim agresivitate. Concluzie Cortexul, sediu al deprinderilor sociale și morale, este dezinhibat de anumite substanțe, cum ar fi alcoolul. Pe de altă parte, personalitatea individuală se vede minimizată, chiar abolită într-un grup. Această acumulare de mecanisme ale
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]