5,605 matches
-
succes. Gîndiți-vă la prima lui acțiune pe care a întreprins-o atacînd Bologna, pe cînd trăia încă Giovanni Bentivogli. Venețienii erau nemulțumiți; regele Spaniei la fel; cu Franța avea o înțelegere în această privință; și cu toate acestea, împins de mînie și de violență, a pornit el în persoană în acea expediție. Faptul acesta i-a făcut să șovăie și i-a ținut în loc pe spanioli și pe venețieni, pe cei din urmă de frică, iar pe ceilalți din dorința de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
da Fermo a pierit din cauza perfidiei lui Borgia, răsplată demnă de crimele sale, și cum aceasta s-a întîmplat la doar un an după uzurpare, căderea lui pare atît de rapidă, încît pedeapsa pare a fi prevăzut ce-i pregătea mînia poporului. Exemplul lui Oliverotto da Fermo nu trebuia, deci, să fie citat de autor, pentru că el nu dovedește nimic. Crima, Machiavelli ar vrea-o benefică, și prin acest exemplu se flatează cu gîndul c-ar avea un motiv foarte serios
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
popi pe acasă ? Dacă vrei să-nveți la popa unguresc, Partidul o să te scoată de la școală și o să te lase la popă! Nu vreau, am mormăit, pentru că una ca asta chiar că nu-mi plăcea. CÎnd i-a mai trecut mînia, tata m-a Întrebat ce ne Învățase de fapt preotul maghiar. — Despre niște roșii... — Cum?! — Paradicsom, am devenit eu mai explicit. Răspunsul meu a stîrnit un hohot uriaș de rîs. Supărarea alor mei, chiar Îngrijorarea lor s-a risipit cît
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
sub grinzile de la șură. S-a trezit Însă Într-o după amiază cu finanțul În curte: — Unde ai ascuns tutunul? — Care? — Las’ că-ți arăt eu care, făcu regățeanul și se duse În tins la grinzile cu pricina. Negru de mînie și dîndu-și seama că cineva din sat Îl vîn duse, gîndindu-se că iar Își va pierde agoniseala, Gheorghe a apucat un topor care stătea din Întîmplare uitat pe jos. L-a ridicat deasupra capului. Noroc de la Dumnezeu că Trușcă a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
să fie iertată și izbăvită. Ea se apleacă deasupra picioarelor lui Isus, pe când femeia din relatările lui Marcu și Matei varsă mir peste capul Acestuia. La Marcu și la Matei (ca și la Ioan, așa cum vom vedea), unctio Bethaniae stârnește mânia, fie a ucenicilor, fie a lui Iuda, care imediat pleacă să le propună arhiereilor predarea lui Isus. Nici vorbă de un asemenea deznodământ în scenariul lucanian, construit, repet, dintr-o cu totul altă perspectivă, penitențială. Totuși, chiar dacă sensul episodului diferă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Provocat, El răspunde aporetic, printr-o întrebare: „Se cuvine, de sabat, să facem bine (agathon poiesai) ori să facem rău (kakopoiesai), să salvăm un suflet ori să-l ucidem?” Apoi, „privindu-i roată împrejur, sau unul câte unul (periblepsamenos) cu mânie și întristându-se din pricina învârtoșirii (porosis) inimii lor, îi spune omului: Întinde mâna!” Apoi săvârșește vindecarea. Fariseii și irodienii se coalizează pentru a-L prinde și omorî. Isus pleacă, urmat de o mulțime provenită din toate provinciile: Galileea, Iudeea, Idumeea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pământului, Noe a ieșit din corabie și a început să răsădească plantele salvate. Printre ele și vița-de-vie. Un înger (același Phamael) îi spune povestea și-l pune pe gânduri: „Adam a pierit din cauza ei; eu, unul, nu vreau să stârnesc mânia lui Dumnezeu răsădind-o!” și după ce s-a rugat cu lacrimi timp de patruzeci de zile, Domnul i-a trimis în ajutor un alt înger, cu următorul mesaj: „Ridică-te, Noe, răsădește vița, căci așa grăiește Dumnezeu: amăreala ei se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nici conștiința binelui de care se bucurau. Puțin câte puțin, i-a copleșit nerecunoștința, „în așa hal încât au ajuns să creadă că nici n-a existat vreodată dumnezeire” (8,11). Această atitudine nerecunoscătoare și disprețuitoare față de Dumnezeu a aprins mânia îngerilor din „cerurile de jos”, care i-au cerut lui Dumnezeu îngăduința să meargă pe pământ pentru a-i pedepsi pe vinovați. și textul continuă: „Cererea lor fiind îndeplinită, ei s-au preschimbat în tot felul de lucruri: căci, fiind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
patru, iar străinul le povestea de Moise și profeți și ce spun scripturile despre Mesia și că așa trebuia să se întâmple, exact așa, totul. Glasul Lui era când puternic, când duios și blând ca adierea primăverii, când plin de mânie ca vântul care sfărâma corăbiile din Tarsis, când... nu știu să vă spun, parcă toate glasurile și toate sunetele și zvonurile pământului și cerului erau în el... Îl ascultam toți fermecați... Sigur că mă văzuseră cei doi ai mei... dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Sper că nu au de gând să ne oblige să rămânem aici... Ar fi scandalos!... vorbi și medicul Gutman, foarte agitat. În lumina lustrei cu șapte brațe care spânzura în mijlocul tavanului, lentilele ochelarilor săi păreau să azvârle mici fulgere de mânie. Valentin își strivi încet restul de țigară în scrumieră și se uită la cei adunați în jurul său cu un zâmbet amar. Domnii mei și dragii mei, prieteni..., grăi el prevenitor, am să vă rog să mă ascultați cu atenție și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cărți de joc. Adio profesie intelectuală, în tradiția veche de trei generații a familiei!... Nimeni n-avea să se mai uite la ea; peste tot uși trântite în nas și toți aveau să-i spună, privind-o de sus cu mânie proletară, că unei odrasle cu un tată ca al ei nu i se cuvenea, pe scara ierarhiilor sociale și profesionale din țara fericirii sociale, decât o lopată grea sau o coadă aspră de mătură! Dar de ce crimă îngrozitoare s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
vârful bocancului în burtă. Luat pe neașteptate, Victor își duse instinctiv mâinile la față și se clătină pe picioare, dar nu se prăbuși. De ce nu ți-ai văzut de școală, mă? îl auzi și pe portar apostrofându-l, cu o mânie tipic proletară. Că poporul, partidul și guvernul are grijă de voi, să vă țină-n școală, mă, și voi vă țineți de prostii, 'tu-vă mama voastră de golani și de bandiți!... Lasă, c-o să te-nvățăm noi cum e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sâcâitoare luptătorilor neînfricați. Două-trei sute dintre ei au rămas în ariergardă cu însărcinare specială de a bloca ieșirea garnizoanei din cetate sau de a o înstăpâni, dacă apărătorii vor hotărî să se predea. S-ar părea că ne-a pălit mânia lui Dumnezeu, a cugetat serenisimul sub coviltirul ce urma calea Nordului pe o vreme mai mult decât ostilă. * * * După ce a trecut prin trei foste capitale ale Moldovei, invincibila armată pospolită, hămesită, vlăguită și înfrigurată a ajuns la o așezare de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
-l vor pune să țină și niște discursuri politice... Mai știi, Vetucă? Fantazia mulțimilor n-are bariere... Dar află de la mine că Papagalul pronunță doar trei-patru cuvinte: foame, frig, poc-poc, buf-buf... În rest, totul este numai scorneala gloatei înfierbântate de mânie. Burzuluiala-i mare și la Galați. Din Nord se așteaptă sosirea unor trenuri ticsite cu protestatari. Buboiul coace și în Transilvania... Peste tot, Vetucă, potera-i pe picior de război... Se pregătesc dulăii de marea confruntare cu Țara... Gloata nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și cei mai... va vsiom mire! îi atenționa Natașa Semenova pe cei 25 de pionieri ai grupului ei, veniți în vacanță pe meleaguri străine... Și îl admonesta, și îl critica, și îl înfiera, și îl batjocorea cu cea mai aspră mânie din lume pe unul Vova, un copil ce a dosit cutia cu bomboane încredințată spre a fi oferite celor veniți în întâmpinare cu flori și cu zâmbete pe buze. Tu ne-ai făcut un mare deserviciu, Vova! Ce vor crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai multe părți deodată, furtuna bătea cu putere în stânca golașă. Dar, ca prin minune, totul se manifesta numai pe văile Sucevei și Brodinei, în timp ce pădurile, fânețele, zmeurișurile, zona afinelor, așezările omenești și adăposturile animalelor erau în totalitate cruțate de mânia monstrului cu limbi de foc, devorator de viață și de părți din natură. Da-i-ar Dumnezeu sănătate să-i dea lui Băbălean, salvatorul nostru. Pentru asta tot am să-i dau câțiva galbeni și poate un huțul mai blând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de lumină... desigur, candela luată de la icoană. Câinele nu a scos nici măcar un mârâit. Vasăzică sîntem de-ai casei! Și nu de ieri, de azi, Aritoane, Aritoane! Neghiob sadea ce ești! S-a îndârjit bărbatul înșelat, dar și-a stăpânit mânia pentru a-și ascuți cât mai bine auzul la cele ce urmează. Vezi, Năstăsie, c-am găsit bicicleta lui Ariton tocmai la poarta de la livadă, i-a spus silueta, cu glas șoptit, la geamul întredeschis... Știam că te-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
sar fi simțit stânjenit de cineva) și, cu un gest repezit, mă fixă cu o privire învăpăiată, tăioasă și plină de venin, ce sfredelea mai crâncen chiar și decât cel mai aprig burghiu, și în care am putut vedea deopotrivă mânie și regret, căci acum nu mai era el singurul posesor al gândurilor și al zbaterilor sale interioare, ce nu-i dădeau pace cu niciun chip, gânduri și zbateri ce doreau parcă, ca într-o învolburare năprasnică de lavă dintr-un
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
lucru, dacă nu creezi și condițiile de trebuință înfăptuirii lui; iar, atunci când, într-un sfârșit, totul fu terminat și meticulos verificat, se înfățișă sfios înaintea ștreangului, așa cum se înfățișează acuzatul în fața Curții cu Juri, sau câinele, în fața stăpânului cuprins de mânie, adică umil și fără să cuteze a-și ridica cumva privirea. Trecură, astfel, câteva clipe lungi. Dintr-odată, însă, îl înăbuși un val mare de neliniște, simțind cum cineva parcă îi vorbește în conștiință și îi pune cu asprime frână
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mirare și care revoltă este că, tot meditând adesea la cele întâmplate, acesta nici nu-și regreta fapta nesăbuită, nici nu și-o lăuda, însă nicidecum nu se socotea un ticălos, așa cum poate că îl socotește cititorul acum, plin de mânie. Era doar arogant și rece. Avea o atitudine de biruitor. Deloc nu se gândea că vărsase sânge nevinovat, luând viața unui om (practic, fără motiv!). La momentul înmormântării Carlei - acel stârv rece și inert de pe catafalc -, își făcu și el
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
un gust tare searbăd în gură. Așa stând treaba, dorind să nu-mi mai irosesc deloc vremea și nervii cu acea cauză dea dreptul pierdută, și neavând nicio remușcare, care să-mi vorbească în conștiință și să-mi reproșeze cu mânie că n-am încercat măcar, am pornit cu tot avântul și cu toată tragerea de inimă, de care eram atunci stăpânit, spre a mă ridica peste ceilalți și a mă realiza cât mai bine, spre a arăta cu câtă putere
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
reneg și să nu mai privesc deloc în urmă! Și acum, haide, răspunde, când te întreb! Ce ai de zis în apărarea ta? Ultimele vorbe le rosti greoi, mult prea înfundat, într-un fel de nedescris, aproape sufocându-se de mânie. Practic, ea devenise o pradă sigură a unei crize de nervi nemaiîncercate de dânsa până atunci. Aceste rare manifestări stoarseră acum din ea aproape toată seva vitală, toată energia existentă, totul... Oricine ar fi privit-o pentru prima dată atunci
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Mi-ai și arătat-o. Uite-o acolo, pe jos. În ea, era vorba de niște datorii pe care leam făcut eu într-un mod cât se poate de regretabil și de nedemn. După ce ai citit scrisoarea aceea, clocotind de mânie și tremurând de indignare, ai dat buzna aici, în încăpere, mi-ai arătat-o și mi-ai dat-o s-o citesc, pentru ca, mai pe urmă, să iasă un mare scandal între noi doi. Ții minte toate astea? Zi. - Ce
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
acestea îi creează copilului sentimente de ambivalență: pe de o parte poate resimți un sentiment nedeterminant de securitate și permanență in cadrul familiei adoptive, iar pe de altă parte sentimentul pierderii îi determină copilului schimbări atitudinale, reflectate în stări de mânie, de agresivitate, comportamente de opoziție, refuzul comunicării, depresie 255. Odată cu înaintarea spre vârsta adolescenței, sentimentul pierderii este resimțit și mai profund. Adițional resimt acum și pierderea legăturilor genealogice și implicațiile sale asupra propriei identități. Alături de variabilele personale, două seturi de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
daruri și sacrificii, neimpuse de nimeni, ci izvorâte din fireștile simțăminte ale omului, nu aveau alt scop decât mulțumirea și recunoștința acestuia către Dumnezeu (monoteismul) sau către Dumnezei (politeismul) pentru binefacerile primite, ori îmblânzirea forțelor superioare, când ele își revărsau mânia asupra omului prin acte de violență. Ideea omului despre Dumnezeu, deși coruptă după căderea-i în păcat și sacrificiile prea crunte și sângeroase adeseori ne evidențiază mai întâi o credință generală și permanentă într-o putere sau puteri divine și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]