1,020 matches
-
M-am trezit cu un retevei în mâini, care avea cam lungimea a două făcălețe puse cap la cap. Era un băț zdravăn de corn, plin de noduri, având oarecum conformația unei bâte de baseball. În timp ce eu stăteam amorțit cu măciuca aia în mână, am primit un al doilea ordin: Puni-l, măi țâcî, la spatili tău. Așă. Bini. Am executat mișcarea prompt, uitându-mă al fața ei pentru a aștepta vreo nouă poruncă. Dar n-a venit. Bunica avea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
făcea toată treaba asta pe bâjbâite. În sfârșit a terminat. Ei, de-amu ne-om plimba șî noi oleacî. Hai! Bunica mergea înainte, trăgând câinele de lanț, iar eu încheiam șirul acesta macabru, călcând prin praful gros al uliței cu măciuca pe umăr. Nu știam, nici nu bănuiam ce intenții are bunica: încotro mergeam și în ce scop. Era obositor; înaintam greu spre o Golgotă imaginară. Mai ales Haiduc. Țopăia pe cele trei picioare în niște salturi caraghioase, iar pe cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
vol. I, București, 1934, p. 70. 649. Cilibi Moise, Vestitul În Țara Românească. Practica și apropourile, ediție Îngrijită și postfață de Țicu Goldstein, Editura Hasefer, București, 2000. 650. Ronetti Roman, Manasse și alte scrieri, ediție Îngrijită și prefață de Constantin Măciucă, Editura Hasefer, București, 1996. 651. În Moldova și Bucovina, hanurile așezate la drumul mare, În afara localităților, se numeau rateș (la Vlahuță, Hogaș și Sadoveanu), ratoș (la Creangă, Ibrăileanu) sau ratuș (la N. Gane, E. Gregorovitza). Lazăr Șăineanu credea că acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dus în regiunea Nemeea, unde devasta ținutul, devorând locuitorii și turmele. Acest leu trăia într-o peșteră cu două ieșiri și era considerat invulnerabil. Heracles a început să tragă asupra lui cu arcul, dar în zadar. Apoi, amenințându-l cu măciuca, l-a forțat să intre în peștera sa, astupând una din intrări. După aceea l-a prins în brațele sale puternice și l-a sugrumat. Atunci când leul a murit, Heracles l-a jupuit și s-a îmbrăcat cu pielea sa
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
se face ziuă! Parcă mi-ar fi dat ascultare, aducându-și brusc aminte că nu mai e timp de pierdut. Țâșni În picioare trăgându-și pantalonii și sări Între birou și fereastră cu țeava ridicată În chip de sabie și măciucă, gata să desființeze tot ce-i stă În cale. — Sfinte Dumnezeule, sfinte tare, bolborosea Îngrozit, ăsta s-a ascuns aicea... Vino Relule-ncoace. Era acolo, chircit cu genunchii la gură, Îndesat și Înghesuit sub birou, moș Victor, da, după Laur— ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
1939; Scrieri politice, sociale și lingvistice, îngr. G. Baiculescu, Craiova, 1942; Opere, I-II, îngr. și introd. D. Popovici, București, 1939-1943; Opere, I, III, îngr. Vladimir Drimba, introd. Al. Piru, București, 1967, 1975; Scrieri alese, îngr. Vladimir Drimba, pref. C. Măciucă, București, 1969; Versuri și proză, îngr. Vladimir Drimba, pref. Mircea Anghelescu, București, 1972; Scrisori și acte, îngr. George Potra, Nicolae Simache și George G. Potra, pref. Șerban Cioculescu, București, 1972; Scrieri lingvistice, îngr. I. Popescu-Sireteanu, București, 1973; Poezii. Proză, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Sava s-a numit Liceul Sf. Sava. 56 bucureștii de altădată La științele naturale Ananescu 12, un conștiincios profesor și foarte serios care nu putea pronunța nici pe c, nici pe ge. De exemplu în loc de geografie zicea gheografie și în loc de măciucă pronunța: măchiucă. Se spunea că este armean. La filozofie Dimitrie Laurian 13, un foarte distins dascăl. La istorie Dragomir 14, cea mai impunătoare figură a liceului. Admirabil explicator, orator de valoare, o podoabă a învățământului.* Aceștia mi-au fost profesorii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
boghet - gulerat bojie - bozie, varietate de soc bolfă - umflătură bolînd - smintit bolohan - bolovan boltă - pivniță boncălui (a) - a boloncăi, a boncăi, a rage prelung bondolan - greu de cap borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie botă - bîtă, măciucă bou de hăis - bou înjugat la stînga boul-lui-Dumnezeu - rădașcă brabete - vrabie bradoș - colac brecir - brăcinar breza (a) - a (te) unge pe frunte pentru a deveni mai breaz brîncă - boală la porci, erizipel la oameni bubat - vărsat, variolă buburuză - fărîmătură budăi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stabilă de cuvinte în propoziții sau în fraze, z. are o mai mare mobilitate sintactică. Prin aceste caracteristici, este frecvent considerată o categorie aparte de fapte stilistice. Fiind în primul rând expresie figurată, folosește, ca procedee specifice, metafora („ajunge o măciucă la un car cu oale”) sau comparația („ca stelele cerului”, „ca nisipul mării”). Concluzia implicată, adesea dezaprobatoare față de acțiuni și atitudini umane, se transmite prin formulări ironice: „a face zile fripte (zile negre) cuiva”, „sperie lupul cu pielea oii”. Ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
Callimachi, Dimitrie Cantemir. Viața și opera în imagini, București, 1966; Duțu, Coordonate, passim; Ivașcu, Ist. lit., I, 242-256; Manuela Tănăsescu, Despre „Istoria ieroglifică”, București, 1970; Lucian Blaga, Izvoade, București, 1972, 142-168; Petru Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, București, 1972; Constantin Măciucă, Dimitrie Cantemir, București, 1972; Paul Simionescu, Dimitrie Cantemir, București, 1972; Protopopescu, Volumul, 237-305; Ștefan Giosu, Dimitrie Cantemir. Studiu lingvistic, București, 1973; I.D. Lăudat, Dimitrie Cantemir, Iași, 1973; Alexandru Duțu, Umaniștii români și cultura europeană, București, 1974, passim; Mircea Anghelescu, Literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
care sunt doar semne și nu depășesc nivelul semnificației: emblema (figură vizibilă care desemnează o idee ori o entitate fizică sau morală drapelul, laurii), atributul (fapt sau imagine care servește ca semn distinctiv unui personaj, ori unei colectivități aripile, roata, măciuca lui Hercule ori un obiect caracteristic pentru a defini întregul), alegoria (reprezentare umană, animală sau vegetală a unei fapte memorabile, a unei situații ori a unei virtuți ori ființe abstracte cornul abundenței, victoria înaripată), metafora (comparație între două ființe sau
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
capitală. O concluzie de tipul „Este tragic ce s-a întâmplat” e repede înlocuită prin „Trebuie făcută curățenie. Legea să-și spună cuvântul” sau „Să fim neîngăduitori. Să nu iertăm nimic”. Unii tovarăși declară că „li s-a făcut părul măciucă” atunci când au asistat la profanarea steagului PCR și că mișcarea muncitorilor este o „rușine” care se cuvine sancționată în mod exemplar (pentru întreaga ședință, vezi Arsene, 1997, vol. 1, pp. 47-52). Ședințele vor fi reluate ritualic pentru a fi acuzați
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Cu el vine Cicerone. Cu cine mai vine? Vine cu nouă voinici. Numai cine vrea vine cu el. 25 68. Alcătuiți propoziții din cuvintele: tricicleta, Lucian, cu, circulă Văleni, la, vine, el, mereu 69. Despărțiți în silabe cuvintele: căciulă, ciulama, măciucă, tăciune, accelerat, lucernă, cinci, răcit, vaci, tocilar, ciot, minciună, taci, motocicletă. 70. Scrieți numele obiectelor desenate: 71. Transcrieți cuvintele: putină, lopată, aripă, copac, pelican, pălărie, polonic, pompă, portar, plete. 72. La cuvântul „pom” înlocuiți ultima literă cu: c, r, l
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
Ursita, pref. Iuliu Dragomirescu, București, 1910; Scrieri literare, morale și politice, I-II, îngr. și introd. Mircea Eliade, București, 1937; Scrieri literare, I-II, îngr. Andrei Rusu, pref. George Munteanu, București, 1960; Articole și studii literare, îngr. și pref. C. Măciucă, București, 1961; Scrieri alese, I, îngr. J. Byck, pref. George Munteanu, București, 1968; Răzvan și Vidra. Trei crai de la răsărit, pref. Mihai Drăgan, București, 1973; Duduca Mamuca, îngr. și pref. Ion Șeuleanu, Cluj, 1973; Sarcasm și ideal, îngr. și postfață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
contabilitatea creativă și contabilitatea regulativă, între o contabilitate bazată pe principii și bazată pe reguli, între inovația contabilă și manipularea contabilă, între adevărul regulativ și adevărul dorit, între contabilitatea virtuoasă și contabilitatea perversă. Indiferent de soluția reținută, rămâne «adevărul de măciucă», contabilitatea nu poate scăpa de inovație în sens pozitiv, dar și negativ, de manipularea contabilă și manipularea tranzacțiilor, de perversitatea instinctivă a oamenilor de afaceri.”<footnote Ristea M., Dumitru C.G., Prudență și agresivitate în tratamentele contabile, Tribuna Economică, București, 2008
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
amintesc că dr. Adam Smith, în lecțiile sale de retorică din Glasgow, ne spunea că a fost fericit să știe că Milton purta pantofi cu șireturi în loc de catarame. Când menționez bastonul de stejar, îl las pe Hercule să își ia măciuca. (165) Prin această descriere a unor amănunte particulare, Boswell crede că cititorii "vor un grad de cunoaștere considerabil" despre Johnson (165). Intenția lui Boswell era să treacă peste abstracția retorică pentru a ajunge la ceea ce Connery numea "simțământul" concret al
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
foarte greu, deși o perioadă mi s-a părut că totul e bine, iar înainte de ´90 chiar mult mai bine decât după. După, au început să apară contestatarii, care nu sunt mulți, dar e de ajuns, cum zice proverbul, o măciucă la un car de oale. Ei contestă propriul trecut, ca și cum ar fi fost sloboziți din cer. Pe ce teren s-au născut? Nu s-au format într-o școală? Într-o facultate? Dincolo de aceste fenomene, ce țin de prezența unor
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
I, îngr. Marian Ciucă și Alexandru Avram, introd. Alexandru Avram, vol. VIII-XIII, îngr. Nadia Lovinescu, Filofteia Mihai, Rodica Bichiș, introd. Al. Dima, București, 1965-1996; Pseudo-cynegeticos. Scene istorice din cronicele românești. Câteva ore la Snagov. Articole, îngr. G. Pienescu, pref. Constantin Măciucă, București, 1972; Note de călătorie, îngr. și pref. Corneliu Popescu, București, 1981; Scrieri alese, îngr. Corina Popescu, pref. Mircea Anghelescu, București, 1995; Mihnea-Vodă cel Rău. Doamna Chiajna. Pseudo-cynegeticos, îngr. și postfață Teodor Vârgolici, București, 1997; Mituri și legende, îngr. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
la obiceiul prisăcilor, acesta îl găsim lămurit în unele urice de mai târziu. Astfel, Întrun uric din 6 aprilie 7054 (1546), se afirmă: «...iar hotarul acestei prisăci să fie cât va putea arunca un tânăr din mijlocul prisăcii cu o măciucă, în toate părțile.». Unele așezări au pornit de la forma circulară a prisăcilor (de ex., Runcul), dar treptat au căutat să valorifice cât mai mult din caracteristicile mediului înconjurător, avansânduși vetrele pe linii de despădurire, conform hărții "Rețeaua așezărilor rurale din
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
totală în anul 1948. Melanjul realizat a primit numele de Partidul Muncitoresc Român. Dintre tinerii socialiști vasluieni care au trecut în tabăra comunistă îi vom cita pe următorii: Popa Silvia, Stavăr Maria, Tănase Emil, Lucache Gheorghe, Burghelea Jănică, Dorobăț Vasile, Măciucă Neculai, Aprodu Constantin, Șopu Petru, Vieru Dumitru, Enache Constantin, Ulea Ioan, Mocanu Gheorghe, Șopu Constantin, Apetrei Toader, Trifu Ioan, Brodoceanu Vasile, Moșuleț Vasile, Hriscu Alexandru, Țurcanu Vasile, șa. b. „Epurare” pompierisitică la Căminul de Ucenici Dintotdeauna, Căminul de Ucenici din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fetei n-are odihnă. Au batjocorit-o și au omorît-o. Au omorît-o pentru că îi cunoștea pe făptași! Îi cunoștea pe naiba! Veniseră de peste Prut, lifte păgîne... străine. Eu mă temeam pe acolo și ziua, nu știu cum dar mi se făcea părul măciucă. Este pe naiba duhul rău pe acolo, intervine Topuz. Frica este în căpățîna voastră. Mortul este mort. Impresionează, dar se face țărînă. Tu ești un căpos, dar tot prost ești și tu. În noaptea aceea am văzut clar. Eram cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
noastră la proiect. Alături să punem un coș de gunoi. Lumea părea entuziasmată și ca întotdeauna trebuia să mai apară un cîrcotaș. Era chiar agentul sanitar-veterinar. Dar cu spălatul pe mîini? Cei prezenți ar fi suportat mai ușor cîte o măciucă în cap. Se uită unii la alții și constată că problema este mai complicată. Pascu nu se dă bătut și aruncă ultimul cartuș. Punem un robinet. Dar iarna? Iarna îngheață și crapă. Doamna Catinca, care a lucrat în domeniu, vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
primul. Toader se fălea la toată lumea: Familia Limbric se naște din cenușă, ca pasărea Pheonix. Primul an de studiu Salvatore l-a terminat cu 10 pe linie. Vine acasă și Toader îl pupă, îl mîngîie. Micul geniu dă însă cu măciuca: Tată, îmi voi schimba numele... Ce?! Îmi schimb numele, nu vreau ca și copiii mei să sufere ca și mine. Cum să suf... de ce... Limbric pune mîna la inimă, se învinețește, și, șotînc, șotînc, pleacă la bodegă. Spre seară se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fata. O nouă căpiță din produsele vieneze este tîrîtă spre masă. Îmi zîmbește și-mi aruncă un "la revedere" puțin stîlcit. O admir cît este de mititică, ce mînuțe fine, ce tăliuță, ce gîngurit care stîlcește engleza... Deodată dau cu măciuca în baltă și adaug: și ce mult mănîncă, frate! Pînă la aeroport deja uitasem de micul dejun. Merg agale, aveam timp berechet. După micul dejun, am mai rămas o oră și jumătate în cameră, meditînd la cîte în lună și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
înaltă cinste, dar totodată temuți, îndepărtați sau chiar disprețuiți 56. În numeroase mitologii, fierarii divini făuresc armele zeilor, asigurându-le astfel victoria împotriva Dragonilor și altor Ființe monstruoase, într-un mit canaanean, K6shar-wa-Hasis (literal, "îndemânatec-și-viclean") făurește pentru Baal cele două măciuci cu care îl va doborî pe Yam, Stăpânul mărilor și al apelor subpământene (cf. § 49). În versiunea egipteană a mitului, Ptah (Zeul-Olar) făurește armele cu care Horus îl va înfrânge pe Scth. Tot astfel, faurul divin Tvașțr lucrează armele lui
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]