1,411 matches
-
inimii. „Ce naiba?!” Încercă el să se Îmbărbăteze, căci se simțea șovăitor și Încurcat. Băgă mâna În sân, apucă, pe pipăite, cu grijă, șerpișorul de cap, trase nițeluș de el - mica vietate se Împotrivea - și-l azvârli În țărâna ca un mălai a drumului de pământ. Târâtoarea Își Încordă amarnic trupul subțire, cu zgomot și iuțeală de pleasnă de bici, scoase, cu furie, limbuța neagră și despicată, apoi se repezi cu nemaivăzută agerime În buruienile șanțului. În praf rămase o dâră tremurată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Înfășurată Într-o coală albastră care de obicei era folosită la Învelitul coperților caietelor. Ectoraș se amețise după primele două sau trei Înghițituri, iar apoi se Îmbătase de-a binelea și râdea Întruna, așezat turcește În țărâna măruntă ca un mălai și plină de capace albe de scoici și cochilii răsucite de melci. Vieru se Întreba, cântărindu-le și fărâmițându-le În palme, dacă vreun Urmaș al Întemeietorului le Înșirase cumva - așa cum aflaseră de la profesorul Foiște - pe mațe răsucite și uscate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Foiște. ― N-am zis nimica... Căutau din ochi locuri unde să se așeze. Foiște părea că se distrează: ― Doi dumnezei zănatici! Știai, Repetentule, că zănatic vine din latinescul dianaticus? Se așezară, după ce neteziseră cu palmele țărâna călduță, măruntă ca un mălai. Înainte să Închidă ochii, Repetentu avu timp să vadă cum, dintre pleoapele lipite ale lui Foiște, care sta Întins pe spate, se scurgeau lacrimi grele ce străbăteau obrazul roșcovan, șerpuiau pe ureche și cădeau În țărâna de sub urzici, scoțând un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
evenimentelor avea să reliefeze că acest lucru a fost respectat doar la început. Cea mai mare parte a timpului era rezervat procurării celor necesare supraviețuirii. S-au construit adăposturi pentru dormit, s-a făcut un cuptor pentru copt pâinea sau mălaiul, unde câte unul dintre fugari făcea de serviciu zilnic. În cursul dimineții se adunau lemne necesare gătitului. De obicei, partizanii stăteau în pădure, în apropiere, câte unul sau câte doi. Se pusese la punct și un serviciu de planton, efectuat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și fetele prezente, cântau cântece satirice, spuneau snoave, povești, ghicitori, jucau tot felul de jocuri distractive, dar nu uitau nici să bârfească tot ce se vorbea prin sat, despre unii și alții. Se mâncau boabe de cucuruz fiert, crupe, covarsă, mălai, sarmale, pâine pe vatra, cozonac, colăci, fructe uscate, nuci, alune și alte bunătăți, pregătite de gazdă sau aduse de celelalte femei. După venirea feciorilor, sporul lucrului scădea considerabil, aceștia luându-le fusul pentru a obtine drept plata „câte-o gură
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
legătură cu un termenul „kilogram”. Este vorba de o unitate de măsură de origine turcă, cu valoare variabilă, între 400-500 kilograme. Meseriașii locali extrăgeau piatra de var și, după epuizarea acesteia, săpau pământul văros, îl frământau bine, făcând din el „mălaie”. Ele se uscau întâi la soare, erau introduse, apoi, într un fel de horn, cum se așează cărămida pentru ars, pentru a fi cuprinse de foc. între 1878-1880 s-au fabricat 200 de chile după acest procedeu. Pe la 1900 mai
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
viu, pref. Mihai Dolgan, Chișinău, 1978. Repere bibliografice: Mihai Dolgan, Poezia sovietică moldoveneasca din anii ’20-’30, Chișinău, 1979, passim; I. Grecul, Din iureșul vieții, Chișinău, 1981, 135-143; A. Moraru, N. Movileanu, Calvarul sau Pagini inedite din viața lui Toader Mălai, „Nistru”, 1989, 1; Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, 299. M.Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287966_a_289295]
-
la înțelegere amiabilă cu miliția din comună. Se stătea la rând pentru orice, cozi uriașe la cartofi (cei maronii, colțoși, și cei rozalii, mult râvniți), la pește, la ouă, la fructe și legume, la rație (rațiile de ulei, făină, zahăr, mălai nu depășeau 1,5 kg de persoană), la coniac albanez și rom „Havana Club”. Cozile din cofetăriile sărăcăcioase, de cartier, pentru niște amărâte de ecleruri vechi sau pentru câte o savarină cu frișcă acrită... Cozile de la tutungerie, pentru puturoasele țigări
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
m-au dus la gară. Atâta știu că mi-au scos bilet de tren pentru vagonul de dormit și m am trezit în cușetă când trenul a făcut tupu tupu, tupu-tupu, așa cum fac femeile cu sita când cern făina de mălai.” Astfel prima expoziție personală de artă naivă se deschide la București la Casa scriitorilor ocazie cu care renumitul om de cultură, scriitorul George Macovescu (1913 - 2002) relata într-un articol referitor la arta lui Ion Niță Nicodin: „Ion Niță Nicodin
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
își duc veacul în cocioabe betegoase, umblă desculți, poartă, dacă au, căciulă iarna și vara sau umblă pe ger și arșiță cu capul descoperit. Hrana se compune din grăunțe fierte, păsat, lapte de capră sporit cu apă, pâine amestecată cu mălai - aceasta în condiții de „prosperitate” - ori, în vremi de restriște, adică în mod obișnuit, din ștevie, mujdei de usturoi, fiertură de urzici, de fasole, praz, susai, de rădăcini chiar, iar când ghearele foamei scurmă din cale-afară de nemilos, se ajunge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Odată cu industrializarea postbelică a țării și colectivizarea agriculturii, loviturile administrate de noul regim politic țăranilor au condus la transformarea masivă a acestora În populație urbană, muncitorească. Epoca dominației agriculturii Încheindu-se, intra și mămăliga În declin. Desigur, alimentul preparat din mălai caracterizează În egală măsură hrana mexicanilor, după cum o aflăm astăzi, când mulți dintre noi ajung În Occident să frecventeze restaurante cu specific mexican și când apar și la noi primele Tacos. Pe continentul american el are o vechime mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cerealele, spre deosebire de alte plante, pot fi depozitate multă vreme în magazii și silozuri. Totodată, ele au utilizări diverse: ca aliment pentru populație: făina de grâu (folosită pentru prepararea pâinii, a pastelor făinoase și a produselor de patiserie), făina de porumb (mălaiul); ca nutrețuri pentru creșterea animalelor (porumbul însilozat, ovăzul, secara ș.a.). Industria morăritului și panificației, în afară de cea mai veche tradiție, are cea mai largă și echilibrată repartiție geografică: în toate orașele țării precum și în foarte multe sate. Industria berii este, de
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Cînipiște, Coloniște, Curechiș tea, Fasoliștea, Făuriștea (< faur, „fierar“ + iște), Gîrliște, Grîiște, Gruiște (< grui, „cocor“ sau „movilă“ + -iște), Hrebeniște (< hreben, „spinare îngustă de munte cu coaste repezi + -iște“), Hulubiște (< hulub, „porumbel“ + -iște), Iniște (< iniște, „loc cultivat cu in“), Lacoviștea, Mălăiștea (< mălăiște < mălai, „mei“ + -iște), Măzăriște, Miriște, Orziștea, Moriștea (< moară + -iște), Porumbiștea, Rariștea, Zăpodiștea (< zăpodie, „platou în vîrful unei coline sau al unui munte + -iște). În ceea ce privește tema tîrg, se regăsește și ea în numeroase toponime romînești, îndeosebi compuse: Tîrgu-Logrești, TîrguMureș (Marosvásárhély), Tîrgu-Jiu, Tîrgu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Romani într-un lagăr părăsit de Daci; iar printre dregătorii cei mari ai statului dac întâlnim și supraveghetori ai agriculturii. Deși grâul se vede că a fost cultivat în Dacia, totuși credem că hrana națională a Dacilor era meiul sau mălaiul. Plinius anume ne spune că «popoarele pontice preferă meiul tuturor celorlaltor mâncări.» Sub numele de popoare pontice el trebuie să fi înțeles cel puțin pe Geți, care se întindeau până pe malurile mării, dacă nu și pe Daci. Naturalistul Aelian din
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
catolic care vizitează Muntenia pe la 1670 spune că «tot acel popor se hrănește din pâine de mei» și Mihai Viteazul este poreclit de Sași în bătaie de joc: «Malai-vodă.» Pe lângă numele de mei se află la Români și acel de mălai, care pare a fi rămășița formei dace a cuvântului, după un prototip malana, pe când meiul este format din latinescul milium, precum teiu din tilia. Din cuvîntul malaiu s-au format apoi prin duplificare mamalaiu, care au dat naștere numelui mâncărei
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
orientării stabilite de Marta D. Rădulescu în articolul-program Pentru confrați - un apel fervent la o coaliție culturală antimozaică -, studiile și articolele selectate aici vor să se înscrie pe linia unui naționalism militant, subordonând ideea culturală acestui deziderat. Autorii sunt Titus Mălai, Dan Rădulescu, Ion Hodoș, V. Marin, Radu Gyr, Mihail Polihroniade. Începând cu numarul 9-10/1935 revista devine aproape în exclusivitate un organ de propagandă legionara. Alți colaboratori: Iosif C. Dumitrescu, Valeriu Cârdu, Ion Bănea, Leon Țopa. C.Tt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289230_a_290559]
-
doar o tamponați ușor cu un prosop. Veți realiza o foarte bună hidratare. În același scop, nu pregetați să - -stați în ploaie, cu fața în sus. Stropii care cad vă vor face, în plus, un masaj binefăcător. Frecați fața cu mălai sau tărâțe de grâu de 2 ori pe săptămână, e o curățire perfectă și un excelent masaj. Cele mai bune măști cosmetice sunt fructele și legumele proaspete. (căpșuni, fragi, caise, piersici, citrice, castraveți, roșii etc.) Aplicați-le pe fața curățată
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
consumă pe scară largă pâine albă și orez decorticat, care, practic nu au valoare nutritivă (e bine cunoscut că cele mai valoroase componente ale lor se află în coajă). Ce mai rămâne atunci în alimentația noastră? Poate mămăliga (dar e mălaiul integral?) și fulgii de ovăz, într-un műsli ocazional. Sunt foarte rari cei care mănâncă mei, orz, grâu integral. Totuși cerealele pot constitui alimente savuroase, sănătoase și variate. Ele conțin numeroase minerale, vitamine, proteine de calitate. Sunt de asemenea bogate
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
bugetele secolului al XVUI-lea țineau socoteală până la bani, căci subîmpărțirile le făceau pe bani, nu pe parale; atât de mult era prețuită - paraua! Cu o para cumpărai o pâne, o ocă de vin sau câteva ocă de făină, de mălai, dacă nu chiar și mălaiul întreg", scrie Gh. Ghibănescu în „Opinia", ziar conservator, la 17 noiembrie 1906. Și mai departe: „În raportul dintre lucruri și parale, paraua în sine și-a păstrat de-a pururea valoarea ei; în fisc, însă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țineau socoteală până la bani, căci subîmpărțirile le făceau pe bani, nu pe parale; atât de mult era prețuită - paraua! Cu o para cumpărai o pâne, o ocă de vin sau câteva ocă de făină, de mălai, dacă nu chiar și mălaiul întreg", scrie Gh. Ghibănescu în „Opinia", ziar conservator, la 17 noiembrie 1906. Și mai departe: „În raportul dintre lucruri și parale, paraua în sine și-a păstrat de-a pururea valoarea ei; în fisc, însă, la vechii slujbași ai fiscului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satelor țineau mai multe vite în loc să se ocupe de cultura cerealelor, parte din locuri erau acoperite de codri, dumbrăvi, spinișuri, mlaștini, stufărișuri. Pământurile fiind foarte bune și priind tuturor cerealelor, se cultiva mai ales grâul, secara, orzul, ovăzul, păpușoiul, cânepa, mălaiul și toate soiurile de legume, viilor nepriindule „așa de bine ca în părțile de jos". La obținerea locurilor de cultură prin curățarea locurilor de păduri și spinișuri, oamenii le-au folosit puținele unelte cunoscute atunci, mai ales târnăcoapele, sapele și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu șase boi, Cei dinainte Cu coarnele frânte, Cei de la mijloc Cu coarnele busuioc, Cei de la roată Cu coarnele-n baltă. Hăi, Hăi! Hai mai iute cu colacul Că fărâmă boii pragul. Ș-aveam jug de putregai Cu proțapul de mălai. Ș-aveam a trece Peste-o apă rece Unde stau leiiparaleii, Cu gurile căscate, Cu limbile lăsate, Să ne-apuce pe la spate. Hăi, Hăi! Hopuri hopurate, La mulți ani cu sănătate, Să trăiți, Ca meii, Ca perii, În mijlocul primăverii, Ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ursul din pădure C-amu s-o hrănit de mure; Ș-am venit cu el în sat Să-și câștige de mâncat; De mâncat și-a gâștiga Dacă oamenii i-or da. Joacă, joacă, Niculai Că ți-a da moșu mălai Și ți-a da și cucuruz Și malaiu' lui Bojuț. Joacă, joacă, Moș Martine, Că-ți dau miere de albine! Foaie verde de brăduț, Ursul meu cu doi puiuți; Foaie verde de dudău Ursul meu din Sărăsău O venit la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Bojuț. Joacă, joacă, Moș Martine, Că-ți dau miere de albine! Foaie verde de brăduț, Ursul meu cu doi puiuți; Foaie verde de dudău Ursul meu din Sărăsău O venit la dumneavoastră Să-l vadă oamenii mari! Foaie verde de mălai, Ursul meu e de trei ani, De trei ani și șase luni, Noaptea umblă tot pe drum! Ursul meu din Spania L-am adus cu sania! Joacă, joacă, urs nebun, Că de nu-ți fac pielea scrum! Ursul meu, când
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și de Paște. - Dacă plouă în Săptămâna Mare a Paștilor - vor fi fructe puține în acel an. - Dacă plouă în mai, va fi mălai. - Dacă în iunie zilele vor fi însorite și caniculare - va fi belșug de grâu. - Dacă ninge în octombrie, toamna va fi scurtă și capricioasă. - Dacă în luna noiembrie este secetă, iarna va fi lungă și grea. Ce prezice, pe baza
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]