1,012 matches
-
care el să nu fi aruncat sămânța înnoirii, doar că roadele nu vor fi întotdeauna însutite - ca în cunoscuta parabolă - și ele vor fi culese târziu, de alții" (Constantiniu, 2011, p. 230). Prin suita de reforme structurale (Legea secularizării averilor mănăstirești, 1863; Reforma fiscală, Legea rurală, Legea instrucției publice, toate în 1864), Cuza (sprijinit de M. Kogălniceanu) a cauzat, folosind o altă expresie biblică, "schimbarea la față a României" (Dragnea, 2001). Până în 1864, nucleul statal care va sta la baza statului-națiune
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
așezat primele și cele mai importante dale ce au fixat drumul spre construirea României moderne. Pe lângă trecerea legilor care aveau ca intenție ruperea societății românești de vechea ordine feudală (aici intră reforma agrară din 1864, precedată de legea secularizării averilor mănăstirești adoptată cu un an mai devreme), 1864 este anul unui dublu inaugural instituțional: după cum am arătat în paginile anterioare, acum este adoptată legea instrucțiunii publice, care instituționalizează școala primară ca obligatorie, gratuită și universală; tot în acest an sunt adoptate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
viețuit călugări sau călugărițe, care la urmaurmei erau ființe omenești și deci supuse greșelii. Apoi atunci când vei întâlni izvoade în care domnul vorbește de judecarea unor pricini între soborul călugărilor dintr-o mănăstire și poporăni sau cu soborul altui așezământ mănăstiresc, să citești cu atenție hotărârea domnească și ai să vezi că ea este izvorâtă nu numai din înțelepciunea voievodului, ci și din a Divanului Domnesc și a înaltului cler. De fiecare dată voievodul trimitea un slujbaș domnesc de seamă pentru
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
într-un lac ce se termină pe la poalele colinelor.” - Astăzi, în curtea Frumoasei se mai văd doar ruinele fostei egumenii aflate în dreapta după intrarea pe sub turnul clopotniță și „Palatul de pe ziduri” realizat de arhitectul Kubelca în 1812. După secularizarea averilor mănăstirești (1863), curțile domnești au fost prefăcute în cazarmă pentru armată, iar mai târziu aici s-a instalat un spital militar pentru bolnavii de ochi. Poarta din spatele bisericii se cheamă „Poarta Spânzuraților”. Acest nume are o poveste interesantă. Se spune că
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
kiversinitoriu; și când se va duce din țară să le poarte de grijă Epitropii sfinției sale.” Cu toate că s-a pornit la această treabă cu mult suflet și inimă curată, totuși tiparnița și școala n-au avut viață lungă. După secularizarea averilor mănăstirești, în decembrie 1863, la Sfântul Sava a rămas o bibliotecă însemnată compusă mai ales din cărți grecești. - Biserica era declarată mănăstire, avea călugări, dar nu avea nici unele pentru trai. Cine le-a venit în ajutor, mărite Spirit? - Cum se întâmplă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
țigani robi. - Bogăția mănăstirii creștea și datorită scutirilor de dări acordate pentru case, dugheni, pivnițe și câte altele. - O scutire dată la 30 oct. 1606 (7115) de Simion Moghila voievod vorbește de chervăsăria mănăstirii Sfântul Sava. Lucru nou în organizarea mănăstirească, mărite Spirit: „Io Semeon Moghila voievod...Domn al Tării Moldovei. Scriem...slugii noastre urednicului din târgul Iași și tuturor celorlalte slugi ale noastre...câți vor merge la acel târg...cum veți vedea această carte...voi să aveți a lăsa foarte
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Covurlui), parte din Tomești, Iași și altele.Rămân același nedumerit, mărite Spirit. Cum lucrau și administrau moșiile, viile, livezile, prisăcile, pădurile, care, după cum se vede, împânzeau Moldova în lung și în lat. - Pentru muncă, om bun, aveau sătenii de pe moșiile mănăstirești, care erau obligați prin hotărâre domnească să lucreze un număr de zile pe an pentru mănăstire. Apoi țiganii robi. Pentru administrare aveau vechilii mănăstirești și câte alte ajutoare... Priveam întrebător în direcția de unde veneau vorbele Spiritului domnesc. Curgeau parcă din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vede, împânzeau Moldova în lung și în lat. - Pentru muncă, om bun, aveau sătenii de pe moșiile mănăstirești, care erau obligați prin hotărâre domnească să lucreze un număr de zile pe an pentru mănăstire. Apoi țiganii robi. Pentru administrare aveau vechilii mănăstirești și câte alte ajutoare... Priveam întrebător în direcția de unde veneau vorbele Spiritului domnesc. Curgeau parcă din umbra portalului clopotniței... - Cred că ești curios să afli care va fi următorul nostru popas. - Cred că îmi citești gândurile, mărite Spirit. - Din nou
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
așe, îndat-au început a suspina și a plânge cu amar.” - Imi amintesc, mărite Spirit, că această întâmplare am citit-o în „Letopisețul Tării Moldovei” al lui Ion Neculce cronicarul. Presimt gândul Spiritului domnersc, care vrea să-mi arate întregul ansamblu mănăstiresc. Nu a trecut multă vreme și i-am auzit glasul, care îmi confirma presimțirea. - Eu cred că e mai bine să mă urmezi și să vorbim de toate cele văzute. Ce zici? - Mai bine nici că se poate. O să te
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din prezicerea lui Mahomed al IV-lea s-a produs. Zidul dinspre apus s-a prăbușit odată cu buza dealului pe care se sprijinea. - Mănăstirea Cetățuia a urcat treptat. Odată cu secularizarea însă, călugării au plecat aiurea și a început ruinarea ansamblului mănăstiresc, așa cum se întâmplă cu tot ce este părăsit. Curtea mănăstirii era pustie și Ministerul Domeniilor Publice de atunci a înființat aici nici mai mult nici mai puțin decât o pepinieră pentru pomi și viță-de-vie americană. - Asta a durat până la urcarea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai mult și la felurite meșteșuguri de podoabe bisericiești și de gospodărie, precum făceau călugării din vremea veche, și apoi învățându-le să le răspândească cu pricepere și bunăvoință și așa să se întemeeze în mănăstiri vechile lucrări și gospodării mănăstirești , cari odinioară erau de pildă în țara noastră.” - Precum îmi aduc eu aminte, mărite Spirit, Duca Vodă a dat poruncă către mănăstirea Hlincea și hlinceni încă pre când mănăstirea Cetățuia abia își ridica zidurile, adică la 24 aug. 1670 (7178
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
unei părți din satul Rădești, din ținutul Tutovei - parte care a aparținut lui Dabija vodă. „Si cu banii ce-au luat...au cumpărat niște dughene aicea în târgu în Iași.” Am mai vorbit noi, omule, despre nestatornicia hotarelor între moșiile mănăstirești. Așa a pățit și mănăstirea Bârnova. Nicolae Alexandru Mavrocordat, la 1 nov. 1714 (7223), scrie: „La sluga mării sale Axintie uricar ca să margă cu egumenii de la mănăstirile ce sânt suptu ascultare Sfântului Ierusalim și să hotărască locul Ciurbeștilor, moșie mănăstirii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și de vechimea izvodirilor domnești sau ale altor muritori... - Prea mă ridici în slăvi, mărite Spirit...și nu merit o așa laudă... - Să lăsăm asta și să mai spunem doar că mănăstirea Golia a căzut în ruină după secularizarea averilor mănăstirești din 1863. A stat apoi închisă o perioadă lungă de timp (1900-1947). Acum, însă, ar cam fi vremea să ne gândim încotro s-o apucăm. - Nu înainte de a spune, mărite Spirit, că în curtea Goliei se află o casă cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu a sfințâi sali au cerut de la domniia mea milă de agiutoriu cum și de la dumnalor velițâi boieri. Si din osăbită milă...am rânduit ca ori câte cară s-ar sui în dealu la piatră: or domnești, or boierești, or mănăstirești, ori neguțitorești sau ori a cui ar fi, să aibă a lipăda de tot carul cu piatră câte o piatră...la biserica ce va să se facă, ca cu acestu chipu să se poată strânge piatra pentru lucrul bisericii. Așijderea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
bun nici un jurământ. Un jurământ poate fi făcut cu bună credință, dar în necunoștință de cauză sau poate fi mincinos pentru a apăra un interes...Cred că ai dreptate, dragule. Ar mai trebui să spunem doar că, după secularizarea averilor mănăstirești din 1863, în casele făcute de călugării greci a funcționat o Scoală de croitorie și albituri a Reuniunii Femeilor Române...După 40 de ani însă, adică în 1903, întreg așezământul a fost dărâmat și în locul lui a apărut Teatrul Național
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
alte noutăți, dragule? - Calule, mănânci ovăz? Cred însă că am ghicit noutatea, mărite Spirit. Dă-mi voie s-o dezvălui eu. - Intotdeauna m-am bucurat când mi-ai amintit câte ceva deosebit. - De multe ori am vorbit despre încălcări ale moșiilor mănăstirești. De această dată însă, e vorba de o împresurare făcută de însuși mitropolitul. Asta se vede din mărturia hotarnică a lui Lupu, mare stolnic, din 1 nov. 1744 (7253): „Facem știre cu această mărturie a noastră că, jăluind sfinție sa
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Pe măsură ce mănăstirea aduna pământuri sub diverse forme: vii, livezi, prisăci, aveau nevoie de oameni care să le lucreze. De unde îi luau, mărite Spirit? - Am mai vorbit noi despre asta, dragule. Lucrătorii erau poslușnicii, apoi țăranii (vecinii) care locuiau pe moșiile mănăstirești - obligați să lucreze un număr de zile pe an pentru mănăstire - și țiganii robi. Poslușnicii erau oarecum avantajați, pentru că erau scutiți de toate dările și „angheriile”. Acestea erau întărite din când în când - pentru un anumit număr de poslușnici - prin
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ales domnitor al Moldovei, iar apoi și al Munteniei, la 24 ianuarie 1859 a realizat unirea celor două țări, ducând spre crearea unui stat unitar cu efecte îmbucurătoare pentru viața țăranilor, făcându-se prima împropietărire din pământurile boierești, și chiar mănăstirești. A organizat și reorganizat multe instituții ale noului stat. - Sunt foarte multe de spus despre această persoană, despre hărnicia sa, dar eu, ca să evoc această mare personalitate, voi încerca să-l încondeiez în următoarele versuri: M ă r i t
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
propusă de Administrația militară, ar fi fost dezavantajoasă, stârnind reprobarea clerului și a populației, care ar vedea în această măsură tendința de modificare a religiei și ar fi astfel înclinată să emigreze masiv. De aceea, pentru buna administrare a bunurilor mănăstirești, propunea înființarea unui consistoriu, ca studiu ce ar înlesni mai târziu etatizarea lor, format din episcop, un stareț și doi consilieri laici stabiliți la cel mai înalt nivel, ce urmau să facă mai întâi un inventar al bunurilor mănăstirilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cuvântul în această privință, făcând observații și propuneri întemeiate 4. În acel moment se punea cu acuitate problema rezolvării a două chestiuni importante, problema verificării proprietății funciare și cea a reorganizării bisericii ortodoxe, în care se includea și reglementarea averilor mănăstirești. Pentru o mai bună edificare a autorităților habsburgice asupra situației bisericii ortodoxe din Bucovina, Balș a întocmit unele acte privitoare la situația mănăstirilor și a călugărilor existenți în provincie, la numărul preoților ce aparțineau diecezei episcopului de Rădăuți și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Iosif al II-lea a decretat desființarea unora socotite a fi pur contemplative, ca și a ordinelor cerșetoare. Totodată, se decreta reducerea numărului de mănăstiri la scara întregului imperiu, iar prin ordinul împăratului din 11 martie 1782, averile și moșiile mănăstirești au fost secularizate, trecând în administrarea așa-numitelor Fonduri religioase. Veniturile rezultate urmau a fi folosite pentru plata personalului ecleziastic, pentru întreținerea învățământului și pentru opere de caritate 29. Mai mult, reformismul iosefinist pătrunde până la structurile aflate la baza ierarhiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în ocolul Câmpulung, acesta s-a arătat de-a dreptul indignat de propunerea făcută, socotind-o umilitoare și nedemnă de statutul său aristocratic, spre deosebire de Mihalachi, secretarul administrației care, profitând de funcția avută, a făcut avere din arendarea mai multor moșii mănăstirești, provocând nemulțumirea mazililor. În cadrul ședințelor Administrației militare provinciale, ca mare boier, Balș s-a declarat împotriva măsurilor preconizate, de înlăturare a arendașilor evrei din Bucovina, pe motiv că aceștia plăteau mai mulți bani pe arendă decât creștinii, precum și împotriva desființării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fi desemnat drept succesor al său în scaunul mitropolitan 96. Pentru pregătirea terenului în vederea transpunerii în practică a deciziei împăratului Iosif al II-lea, din vara anului 1783, de reducere a numărului de mănăstiri, precum și de preluare a tuturor bunurilor mănăstirești și bisericești, ce urmau să fie reunite într-un Fond bisericesc, aflat sub administrarea Consistoriului și a autorităților de stat, concepistul Vasile Balș a alcătuit o descriere detaliată privitoare la organizarea clerului monahal și laic bucovinean, la obiceiurile și educația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sub administrarea Consistoriului și a autorităților de stat, concepistul Vasile Balș a alcătuit o descriere detaliată privitoare la organizarea clerului monahal și laic bucovinean, la obiceiurile și educația acestuia. În aceeași calitate, el a făcut propuneri privitoare la gospodărirea bunurilor mănăstirești și a celor lumești ale preoților din Bucovina, la modul cum ar trebui acestea organizate, potrivit condițiilor locale, astfel încât să fie introdusă o administrație cât mai economică și profitabilă 97. Din veniturile acestor bunuri reunite în Fondul bisericesc urma să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din 4 februarie 178498, șeful Administrației Bucovinei, generalul-maior Karl von Enzenberg, a prezentat, în ședința Consistoriului episcopal din 24 februarie/8 martie 1784, propunerile sale ce vizau punerea în practică a ordinului imperial de preluare a tuturor bunurilor episcopale și mănăstirești în administrația erariului, alcătuirea din venitul acestor moșii a unui fond din care să se întrețină episcopul, consistoriul, clerul, bisericile, mănăstirile și școlile, precum și reducerea numărului mănăstirilor și al călugărilor la trei și anume: Putna, Sucevița și Dragomirna, cu câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]