1,135 matches
-
Bulevardul Carol, Piața C.A. Rosetti. Al treilea model este cel primit de Regele Carol I, sfințit la Mitropolia din București în ziua de 10 mai 1881 și se compune dintr-un cerc frontal cu opt fleuroane și tot atâtea mărgăritare, împodobit cu modele de pietre prețioase, toate stilizate din oțel. Cele opt fleuroane sunt unite, în vârful coroanei, de Crucea Trecerea Dunării. Coroana cântărește 1.115 grame și este realizată din zburătura unui tun (partea din față a țevii) de
Coroana de Oțel () [Corola-website/Science/307375_a_308704]
-
sunt din ce în ce mai mulți. Atrași de o lume în întregime nouă, bogată în culori și populată de viețuitoare în general nepericuloase, aceștia descoperă senzațiile specifice imponderabilității cunoscute doar de astronauți. Din motive alimentare, sau atras de prețul ridicat al mărgeanului, al mărgăritarelor, al bureților sau al chihlimbarului, sau din dorința de a recupera încărcături scufundate, omul a căutat încă din Antichitate să pătrundă sub mare. În Imperiul Roman, exista breasla "urinatorilor", scafandri profesioniști specializați în recuperarea încărcăturii epavelor scufundate la mai puțin
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
sortimente aflate în procesul de producție (de ordinul sutelor). După 1990, firma a fost redenumită Norvea. În 1993, prin privatizare, Colgate-Palmolive a preluat 76% din acțiuni, iar în 2006 a cumpărat și restul de 24% de la foștii acționari ai Norveei. Mărgăritar, Ossidenta, Pell-Amar, Norvea, Perla
Nivea Brașov () [Corola-website/Science/303877_a_305206]
-
accepte protectoratul hun. Hunii i-au silit pe ostrogoți să-i însoțească în expedițiile de pradă prin Europa până în anii 450, adică până la declinul hunilor panonici. Sub hanii huni Uldin și Mundzuk [mundʒuk] (Munducus, Bendeguz; cf. limba turcă boncuk [bondʒuk] “mărgăritar, perlă”), ostrogoții s-au strămutat în Pannonia (pe cursul mijlociu al Dunării). După moartea în 453 a lui Attila (fiul lui Mundzuk), ostrogoții au acceptat protectoratul Imperiului Roman de Răsărit. În 493, liderul ostrogot Theodoric, instigat de Constantinopol (și plecat
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
intrării în naos se află un tablou votiv în care sunt pictați ctitorul Petru Rareș, Doamna Elena și un copil, probabil Iliaș. Cei trei sunt reprezentați în haine festive; domnitorul poartă pe cap, sub coroana voievodală, o bonetă brodată cu mărgăritare, iar Doamna Elena Rareș un văl lung care-i cade pe spate.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
dar și plasticiana cu o creație personală deja intrată în conștiința publicului, artista nu trăiește însă nici un fel de dedublare, ci mai curând reușește să-și pună în armonie și conlucrare cele două tipuri de preocupări.(...)" Luiza Barcan, 2014 despre „Mărgăritarele Brâncovenești“ ale Elenei Murariu. De o simplitate aproape dezarmanta, dublată de o fermitate izvorâta din sentimentul convingerii alegerii firescului și al nezdruncinatei hotărâri, Elenă Murariu își dăruiește întregul farmec personal operei: aceasta este jertfă și asceza să. Nici urma de
Elena Murariu () [Corola-website/Science/334687_a_336016]
-
și o datorie, care o înnobilează și o face să renască în virtuozitate și duh mereu și mereu, cum foarte puțini dintre artiștii noștri (inclusiv dintre cei religioși) o fac: acesta este secretul artei sale poetice." - Elenă Dulgheru, 2014 despre „Mărgăritarele Brâncovenești“ ale Elenei Murariu. Dincolo de inovația iconografica și de relativă libertate cromatică, avem de-a face cu o măiestrie absolută în ceea ce privește execuția. Bună cunoscătoare a picturii paleologe, bunăoară a modeleurilor lichide, Elenă Murariu s-a raportat la pictură din Bolnița
Elena Murariu () [Corola-website/Science/334687_a_336016]
-
cele dintre unii stăpâni și țăranii dependenți (în al doilea caz). În prima dispută sunt implicate neamurile Talpă, Rugină și Gafenco; punctul de plecare îl reprezintă împrumutul de către fetele Anei comisoaia de la moșul lor Ștefan Rugină a unei comci cu mărgăritari și cu pontale de aur, „ca să le fie de purtat la zile mari”, comcă având o valoare foarte mare, cuprinsă între 450 și 854 de lei. Venind vremea restituirii, cele două femei declară comca dispărută; descoperindu-se mai apoi câteva
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
sunt actele pentru ea. Acum, că s a dat iar înapoi, dincolo de Vladia, tot dealul ăla spre Glăvanu o să fie al tău. Pădure frumoasă, nu glumă! Este în ea o pajiște cu ghiocei, iar ceva mai în sus, una cu mărgăritar. Te îmbată de miros! Ăsta e actul, iar aici ai un testament pentru tine, cu înscrisul meu. E făcut la notar, ca să nu se mai bage careva. În rest, pentru urechi, cercei, lanțuri de pus la gât. Pe ăsta cu
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
Omul care aduce cartea" la Pro TV. «Omul care aduce cartea» avea să treacă în această perioadă de 15 ani printr-o mulțime de "ispite, alintări, opreliști, rigori, umilințe, măriri și fragilizări, așa cum șade bine oricărui capriciu bezmetic, tichie de mărgăritar pe creștetul unei realități anapoda. După premiul CNA din 2003, au urmat dilemele privind sponsorizarea editorială («editurile își fac reclamă și vând prin noi, iar noi nu câștigăm nimic»), propunerile lucrative («de acord să prezentăm cărți deștepte pe ecran, însă
Dan C. Mihăilescu () [Corola-website/Science/302997_a_304326]
-
care practic nu îmbătrînesc: este cunoscut un caz, când o cultură a celulelor canceroase există peste 50 de ani; plantele se reproduc vegetativ și (într-un anumit sens) nu mor; somonul atlantic, în care parazitează o larvă de scoică de mărgăritar, poate trăi extrem de lung, întrucît larva secretează o substanță, care nu permite somonului să îmbătrînesc; Thomas Abert, zoolog din Universitate de Oregon, a stabilit, că unii indivizi de arici-de-mare trăesc peste două sute de ani, rămînînd fertili; broaște-țestoase gigantice mor de
Imortalism () [Corola-website/Science/328392_a_329721]
-
acesta acceptă Comisia Mixtă”, scrisori pe care nu le publică, pentru că „nepublicate îi rapoartă mai mult decât publicate”. La 14 martie 1881 parlamentul a aprobat transformarea României în regat. Eminescu considera că această inițiativă nu era decât „o tichie de mărgăritar” sau „o nouă poreclă a țării noastre” . Fără ca să fie la curent cu înțelegerile secrete făcute cu austriecii, în 5 martie el a preluat în "Timpul" un articol dintr-un ziar austriac, "Deutsche Zeitung", care rezuma punctul de vedere austriac
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
este în grabă refăcut, dovadă fiind clopotul dăruit mănăstirii în 1763. În pofida evenimentelor au rămas numeroase mărturii care atestă relațiile schitului cu sudul munților. Unele dintre acestea le constituie cărțile provenite de aici : Pravila lui Matei Basarab; Penticostar, Râmnic, 1743; Mărgăritare, București, 1746; Octoih, București, 1746; Octoih Râmnic, 1750; Antologhion, Râmnic, 1752; Evanghelie, București, 1760. Filele unui Molitvelnic de Târgoviște, 1713 (aflat in Biblioteca Arhiepiscopiei Sibiului), păstrează, prin zapisul cumpărării sale, din 1750, de către viitorul conducător al răscoalei, de la popa Constantin
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
misionar la moaștele Sf. Cuvioase Parascheva de la Iași. Avea vârsta de 28 de ani. Între timp cunoaște asociația misionară ortodoxă Patriarhul Miron din București, pe părintele Iosif Gafton, pe scriitorul Alexandru Lascarov-Moldovanu, pe Vasile Ionescu, pe părintele Toma Gherasimescu de la Mărgăritarele lumii, unul din cei mai mari misionari din țară. Simțind nevoia de liniște și, totodată, dorind viața pustnicească, se retrage în munții Reteiului, și este hirotonisit ierodiacon, cu numele Visarion, pentru mânăstirea Balaciu, de Prea Sfințitul episcop Antim Angelescu al
Visarion Iugulescu () [Corola-website/Science/334188_a_335517]
-
în contact cu sfinția sa, oricâte vicii ar fi avut, se transformau, renășteau în niște oameni însănătoșiți sufletește. Sfinția sa împărțea în dar, cu generozitate cruciulițe, icoane, cărți religioase cu învățături sfinte, vieți de sfinți, rugăciuni, cărți care în vremea aceea erau mărgăritare de mult preț și cu anevoie de găsit, casete cu predici ziditoare de suflet, predici care erau înregistrate de credincioși în timpul slujbelor. Multe din aceste lucruri erau greu de procurat și cu mari sacrificii. Era înzestrat și cu darul picturii
Visarion Iugulescu () [Corola-website/Science/334188_a_335517]
-
măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul, macul sălbatic. Plante de apă: papura, țipirigul, trestia, barba caprii, lumânărica, laurul, cucuta, susaiul, izma, Ca plante furajere cresc: trifoiul, lucerna, dughia, măturile, borceagul, etc. Inul, cânepa și
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Perla (în română și "mărgăritar") este un obiect rotund din sidef, produs în interiorul unor moluște bivalve, de obicei stridii. Perla este o combinație dintre carbonat de calciu (aragonită, calcită), cristale care determină prin fenomemul interferență luciul perlei și o substanță organică proteică complexă numită „conchin
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
răspunzător de formarea perlei ar fi celulule epiteliale rănite al scoicii, care suferă de boală parazitară, scoica căutând neutralizarea parazitului prin învelire cu sidef. În 2011, un grup de cercetători japonezi au identificat 29.682 de gene ale scoicii de mărgăritar. 1 carat = 4 grains = 200 mg = 0,2 g 1 grain = 0,25 carat = 50 mg = 0,05 g 1 momme = 18,75 carats = 3750 mg = 3,75 g 1 kan = 18.750 carate = 3.750 mg = 3.750,00
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
lăcașului de cult a început în primele zile ale lunii august, lucrătorii precizând că zidăria era șubredă. Cercetările arheologice efectuate aici au dus la descoperirea în morminte a unor costume vechi de mătase, cu fir, un inel de aur, smaralde, mărgăritare, câteva monede etc., care și ele au fost în mare parte risipite. O parte din inscripțiile de pe pietrele funerare au fost copiate de Teodor Burada. Numeroși intelectuali ai vremii, printre care mitropolitul Iosif Naniescu și Mihail Kogălniceanu, au susținut păstrarea
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
fost introdus și salcâmul pt. perdele de protective și cu utilizare că lemn de esență tare cu ritm mai mare de creștere. Bureții iuți, mânătărcile și ferigile se află în păduri. Tot felul de flori că viorelele, tamaiorii, cocoșeii, brebeneii, mărgăritarul, frăguțele sau plante medicinale că izma (mentă sălbatică), coada șoricelului, gălbenelele etc. sunt aproape peste tot. Măceșele pot fi culese până și iarna. Fauna: Pot fi întâlnite des căprioare cu cerbi, bursuci, iepuri, veverițe, nevăstuici, șoareci de câmp și vulpi
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
pe cât ni-i de scumpă nouă. Dacă, depășind așteptările, gândul la aceste comori creștinești nu vă însuflețește, eu vă reamintesc de bogățiile și giuvaierele fără număr, care sunt adunate în capitala noastră. Numai tezaurele bisericilor din Constantinopol, în argint, aur, mărgăritare și nestemate, țesături de mătase, ar putea fi de ajuns pentru a împodobi toate bisericile din lume. Dar bogățiile catedralei Sfânta Sofia ar putea întrece toate aceste comori laolaltă și se compară, poate, numai cu bogăția templului lui Sololmon. E
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
pe un cal alb, ținând în mâna dreaptă o cunună verde de lauri iar în mâna stângă frâul calului; deasupra scutului este așezat un coif militar închis, pe care îl acoperă o coroană regală împodobită plăcut cu pietre prețioase și mărgăritare; din vârful coifului betele și panglici de culori variate care atârnă jos, înconjoară și împodobesc foarte frumos laturile sau marginile scutului, după cum toate acestea se văd mai bine în capul sau la începutul acestei scrisori de nobilitate, fiind pictate mai
Ioan Lado de Zakal () [Corola-website/Science/316145_a_317474]
-
Mihai Eminescu deoarece în documentația pe care s-a înaintat de către Mihai Silviu Gabriel, directorul acestei școli, Consiliului local, în momentul în care a propus ca școala să poarte numele poetului, se menționează că: Aceste informații sunt consemnate și în „Mărgăritarele” lui Vasile Iurașcu, chiar la începutul cărții și pe piatra tombală a Paraschivei Iurașcu, descoperită și descifrată de I.D. Marin. Mama lui Eminescu, Raluca Iurașcu, este cel de-al cincilea copil al Paraschivei Iurașcu, înmormântată la Bănești. Din cercetarea documentelor
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
urmare, artistul a suferit o puternică cădere nervoasă și a fost internat într-o clinică de boli mintale. Boala psihică a lui Vrubel a fost agravată și de sifilis. În spitalul de nebuni a pictat compoziția mistică intitulată "Scoica de mărgăritar" (1904) și variații pe tematica poemului "Profetul" al lui Aleksandr Pușkin. În anul 1906, Vrubel copleșit de nebunie și de sifilisul care l-a dus în pragul orbirii, a renunțat să mai picteze. A murit în data de 14 aprilie
Mihail Vrubel () [Corola-website/Science/336634_a_337963]
-
decembrie 2004, p. 6 (V). 35. Lecturi humboldtiene, în “Timpul”, Iași, nr. 1, ianuarie, 2004, p. 21 (I), nr. 2, februarie 2004, p. 19 (ÎI), nr. 3, martie 2004, p. 19 (III). 36. Interferente lingvistice greco române în actul traducerii (Mărgăritarele lui Ioan Hrisostomul, București, 1691), în AUI, lingvistică, tomurile XLIX L (2003 2004) (“Omagiu D. Irimia”), p. 349 365. 37. Câteva note critice privitoare la un recent dicționar, în “Idei în dialog”, nr. 4 (7), aprilie 2005, p. 11 13
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]