1,126 matches
-
Art”, sub bagheta dirijorului, compozitorului și orchestratorului Marius Hristescu; - soprana Alexandra Coman și tenorul Sorin Lupu. Până și roadele de aur ale mărului de aur au avut nevoie de culegătorul povestei...! Încât, nici acest concert nu și-ar difuza strălucirea mărgăritarelor lui, dacă n-ar fi bijutierul prezentării, Octavian Ursulescu. De aceea, va fi! Marea etică a unui magnific spectacol începe acolo unde încetează cuvintele nepotrivite. Cu atât mai utile sunt, de aceea, cuvintele unui prezentator profesionist! În muzică, poezie și
DIALOGURILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371720_a_373049]
-
Mariana , publicat în Ediția nr. 631 din 22 septembrie 2012. Era o toamnă ca-n povești, cu frunze-ngălbenite, un vânt hoinar le-mprăștia pe aleile-nsorite. Le arginta bruma în zori punându-le-n valoare, și Soarele când răsărea sclipeau mărgăritare. Le auzeam foșnind discret, ușor înfiorate, și-n sarabandă s-avântau de Luna-ncurajate. Se repetau la nesfarsit mișcarile lascive și-ntruchipau într-un covor o mie de motive. Albastrul cerului senin, împodobit cu stele, crea fundalul potrivit tabloului cu Iele
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
Lumii existență și mă tot bucur an de an de-a Toamnei chintesență. Citește mai mult Era o toamnă ca-n povești,cu frunze-ngălbenite,un vânt hoinar le-mprăștiape aleile-nsorite. Le arginta bruma în zoripunându-le-n valoare,și Soarele când răsăreasclipeau mărgăritare.Le auzeam foșnind discret,ușor înfiorate,și-n sarabandă s-avântaude Luna-ncurajate.Se repetau la nesfarsitmișcarile lasciveși-ntruchipau într-un covoro mie de motive.Albastrul cerului senin,împodobit cu stele,crea fundalul potrivittabloului cu Iele.Mă resemnez că-i efemerăa Lumii existențăși
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
de ande-a Toamnei chintesență.... XVIII. O POVESTE DE IUBIRE, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 602 din 24 august 2012. Pe nisipul Mării Negre, strălucind diamantin, dormea micuța sirenă cu buzele din rubin. Alge verzi în negre plete, șirag de mărgăritare, corali roșii o-nveșmântă, are o față zâmbitoare. Pe ponton, o siluetă desprinsă din vise, privea micuța sirenă care îl vrăjise. Un fior trupu-i străbate ca flulgeru-n noapte, prevestind o aventură ... Citește mai mult Pe nisipul Mării Negre,strălucind diamantin,dormea
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
desprinsă din vise, privea micuța sirenă care îl vrăjise. Un fior trupu-i străbate ca flulgeru-n noapte, prevestind o aventură ... Citește mai mult Pe nisipul Mării Negre,strălucind diamantin,dormea micuța sirenăcu buzele din rubin.Alge verzi în negre plete,șirag de mărgăritare,corali roșii o-nveșmântă,are o față zâmbitoare.Pe ponton, o siluetă desprinsă din vise,privea micuța sirenăcare îl vrăjise.Un fior trupu-i străbateca flulgeru-n noapte,prevestind o aventură... XIX. GELOZIE..., de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 547 din
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
era târziu, în miez de vară, și El spera - poate-ntr-o seară... Apare în fundal Sans- Gêne , dansând lasciv, ușor obscen, etalând forme voluptoase, sub fine franjuri de mătase. În ritmul indian mimează o baiaderă ce dansează. Șiraguri de mărgăritare are la gât, mâini și picioare. Mlădie, corpu-și unduiește, ... Citește mai mult Se îndrepta spre cabaretavând în gând un dor discret;era târziu, în miez de vară,și El spera - poate-ntr-o seară...Apare în fundal Sans- Gêne ,dansând
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
văzut în vale,la izvor Și-atunci mai tare m-a cuprins un dor. Padurea-mi cântă șoapte de iubire, Însă de tine nu îmi dă de știre Și-apoi a plâns în flori de lăcrămioare, Iar eu am adunat mărgăritare. Când apa de izvor am luat-o-n palme, Am simțit pui de vânt cum ma adoarme, Când m-am trezit,am înțeles indat, Erai dintotdeauna lângă mine și-n inima mi-ai stat. Eu n-am văzut cum stâncă
TE-AM CAUTAT de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375789_a_377118]
-
suflete de ceară * ... a câta oară? * Când nimănui nu-i va păsa de tine Valentina un glas te va striga pe nume și-atunci revino pe țărmul îmbrățișat de ape și de corăbieri ce-ți caută privirea... * ... noapte de opal, mărgăritare așteptând doar un semn și zeul iubirii ca un albatros ucis îți va sângera la picioare... * Nevrednic de tine e cel “născut” călăuză pe-aleile toamnei căzute-n dizgrații și somn * Eu te cunosc, Valentina ești labirintul meu ... iubire damnată
EU TE CUNOSC, VALENTINA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379245_a_380574]
-
au ales pe cei mai iscusiți Luceferi să scrie Poemul Nașterii Celei mai presus de toate. Au făcut soarele mai strălucitor, iar stelelor mai îndepărtate le-a dat mai multă strălucire. Au pieptănat norii și ploaia au risipit-o în mărgăritare mirifice de rouă. Vântul și-a pregătit partitura sa sublimă. Lumina s-a așternut Cale pentru Pogorârea Fiului Împărătesc, iar Îngerii și-au întregit Filarmonica divină pentru a susține Concertul Colindelor Pruncului dumnezeiesc. Ursitoarele Sibile trace cu poruncă de la Duhul
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
ostenelilor tale: Bucură-te, urmașul virtuților părintești; Bucură-te, ales bineplăcut al lui Dumnezeu; Bucură-te, cel împodobit cu darurile cerești; Bucură-te, cel ce ți-ai sfințit firea cu acestea; Bucură-te, pământ bun al semănăturii duhovnicești; Bucură-te, mărgăritar dezgropat din țarină; Bucură-te, că ai crescut pom cu multe roade; Bucură-te, că și noi ne hrănim din acestea; Bucură-te, îți cântăm și noi, fiii duhovnicești; Bucură-te, ajutătorule în toate nevoile; Bucură-te, biruitorule al ispitelor
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
ostenelilor tale: Bucură-te, urmașul virtuților părintești; Bucură-te, ales bineplăcut al lui Dumnezeu; Bucură-te, cel împodobit cu darurile cerești; Bucură-te, cel ce ți-ai sfințit firea cu acestea; Bucură-te, pământ bun al semănăturii duhovnicești; Bucură-te, mărgăritar dezgropat din țarină; Bucură-te, că ai crescut pom cu multe roade; Bucură-te, că și noi ne hrănim din acestea; Bucură-te, îți cântăm și noi, fiii duhovnicești; Bucură-te, ajutătorule în toate nevoile; Bucură-te, biruitorule al ispitelor
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
modern, denotă o conștiință poetică ajunsă pe un anumit prag de maturitate. Claudia Bota ne face următoarea mărturisire: ”Dragostea cerului rămâne mereu alături de noi, chiar și când toți ne-au părăsit, făcând să lumineze candela sufletului nostru pentru a înflori mărgăritarele. Arhitectul nu obosește să ne protejeze niciodată pentru că El nu stă solitar, atunci când amurgul vine ca un fur. ” A crede în cel ce le-a făcut pe toate, a mulțumi divinității pentru ziua de astăzi și a spera că ziua
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
lasă răsfățată de ”parfumul și culoarea florilor” și cerul îi trimite bucuria toată. Tema poeziei( a antologiei) ne obligă să revenim mereu la primăvară, acest anotimp strecurat în ”gânduri curate / în sălbatice flori / la margine de cărare / în ecouri de mărgăritare / ”... și eu ”nu mă nu mă satur să te privesc” / ne spune poeta Lungu Lenuș. Iubire și primăvară, primăvară și iubire. Cred că acest anotimp și această trăire nu pot exista separat. Sunt legate printr-o taină, cea a renașterii
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
Acasă > Poezie > Credință > EU NU-MI LAS VORBA SĂ RĂNEASCĂ Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1919 din 02 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Eu vorbesc mai mult în Școala ; în public de am obiecții, Din lexic scot mărgăritare, drept antidoturi la abjecții ! Scriptură și Educatorii, mi-au spus-o clar și permanent Să nu-mi las vorba să rănească ; ba chiar să fie pansament ! Eu nu voi fi zornăitor în fapte sau în cuvinte Și îi deplâng pe
EU NU-MI LAS VORBA SĂ RĂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369243_a_370572]
-
Cât costă? Le plătesc pe toate! Iau doar trandafirul roșu. Acestea sunt florile tale! Ți le ofer în dar, acum; doar flori să întâlnești în cale! Să nu mai plângi pe-al vieții drum!" Din ochii fetei lin coboară câteva mărgăritare; primise, pentru prima oară, un cadou și ea: o floare! Referință Bibliografică: Fata care vinde flori / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 209, Anul I, 28 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate
FATA CARE VINDE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369275_a_370604]
-
formele și din toate anotimpurile își aveau loc în sufletul ei, pe rând și toate odată... Își zicea uneori , -zâmbind-, că inima ei parcă ar fi “din flori”. În nopțile lungi de iarnă își visa grădină înflorita , cu straturi de mărgăritare, de narcise,petunii , de bujori și liliac, de crini, trandafiri, crăițe, tufănele,crizanteme...Și atunci era fericită, căci știa că și în anul acela, din primăvară și până toamnă târziu , grădină ei va fi că cea din vis ! Și iarna
UNDE ESTI..??!!! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377731_a_379060]
-
obiect de cercetare. Din timpurile cele mai străvechi, toate popoarele și-au îndreptat dorințele și poftele într-acolo, străduindu-se să afle accesul la comorile acestei țări minunate, care cuprinde tot ce este de preț pe pămînt comori ale naturii, mărgăritare, diamante, mirodenii, uleiuri parfumate, elefanți, lei și alte asemenea, precum și comori de înțelepciune. Drumul pe care aceste comori l-au urmat spre Occident a constituit în toate epocile [184] un element al istoriei universale, care s-a împletit cu destinul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
anumită eră: ei încep cronologia de la Wikramăditya, la a cărui strălucită curte trăia Kalidasa, autorul Sakùntalei. De altfel, în acel timp au trăit în genere poeții cei mai renumiți. Potrivit brahmanilor, la curtea lui [227] Wikramăditya ar fi existat nouă mărgăritare, dar nu se poate stabili cînd se plasează acea epocă de strălucire. După diverse indicii, s-a ajuns la anul 1491 înainte de nașterea lui Hristos; alții admit anul 50 î.Hr., această datare fiind cea obișnuită. În fine, în urma cercetărilor sale
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
-și păstreze în acțiune încordată nervii centripetali, spre a conduce vorbele cu, înțelesul expus la inteligință; al doilea, spre a-și stăpâni nervii centrifugali ca să nu producă, printr-o mișcare involuntară, aplauze, făcând astfel să se piarză o vorbă, un mărgăritar, o rază necesară în lumina generală. [ 27 februarie 1880] ["ÎN FINE PORTOFOLIUL... "] În fine portofoliul finanțelor a fost căpătuit. D. Cîmpineanu, după câteva nazuri de cochetă, a primit sarcina de a înlocui pe d. Sturdza și a se face apărătorul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
posibilă. De dragul României nu putem lega artera de viață a monarhiei, dar putem să-i dăm alte dovezi de bunăvoință. Până aci "Neue freie Presse". Acele concesii posibile, acele alte dovezi de bunăvoință privesc fără îndoială vro nouă tichie de mărgăritar. Ce scumpe sânt deșertăciunile și zădărniciile pe lumea aceasta! [ 8 noiembrie 1880] ["PUBLICĂM CU BUCURIE... Publicăm cu bucurie articolul de mai la vale, care cuprinde o dare de seamă asupra Studielor constituționale ale d-lui G. G. Meitani. Recunoscând și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
reținută nu se va ridica în poezia lui M. Eminescu în trombe de superbie, nu sfidează și nu blestemă: "El vorbește. Și profetic glasu-i secolii pătrunde: Sufletu-i naintea morții luminează-a vremii unde; Gândul lui o prorocie, vorba lui mărgăritar;..." (Memento mori) Profeția, deși amară (ca în cazul lui Decebal prevestind peirea Romei) sună curat, are în ea "mărgăritarul" nu fierea, pentru că țesătura viziunii eschatologice nu duce spre ruptura dialogului om zeu, ea îi lasă acestuia din urmă o șansă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
El vorbește. Și profetic glasu-i secolii pătrunde: Sufletu-i naintea morții luminează-a vremii unde; Gândul lui o prorocie, vorba lui mărgăritar;..." (Memento mori) Profeția, deși amară (ca în cazul lui Decebal prevestind peirea Romei) sună curat, are în ea "mărgăritarul" nu fierea, pentru că țesătura viziunii eschatologice nu duce spre ruptura dialogului om zeu, ea îi lasă acestuia din urmă o șansă de a reînnoda întâlnirea față către față. "Nu lăsa gura să te împingă spre nelegiuire" (5, 5) sau "Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cu capitala în Sălaj. Un liant între Sătmar și M. Eminescu: Ioan Slavici În 1869 Ioan Slavici își susține examenul de maturitate la Satu Mare, cu renumitul preot și cărturar Petru Bran (autorul primei cărți tipărite cu litere românești la Satu Mare Mărgăritare sěu sentintiae poetice, filozofico-moralo-estetice, 1874) 7. Călătoria lui până în orașul de pe Someș și, mai ales, întoarcerea pe jos au lăsat urme de neșters în sufletul său. Ele au fost un subiect predilect în discuțiile de la Viena cu M. Eminescu "hoinarul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
plasticii ieșene de-atunci, cu școală veche de belle-arte, dar cu apucături noi, extrem de fotogenice în ochii activiștilor, peisagii cu blocuri heirupiste, despre care parșivul Frunzetti spusese cîndva că sînt, în pictura comeseanului, calupuri, sau cantalupuri, sau cam așa ceva. Acidul mărgăritar își găsise, și de data asta, întrebuințarea. Ardea cu neiertătoare insistență. La care ofuscatul pictor de blocuri-cantalup, sau calup, sau... nemaiputînd îndura corosivitatea, amenință cu Miliția. Mărgărit puse punct: mă, H., tu vrei să mă convingi cu miliția că ai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
imediat de premier prefecților să fie cuminți și răbdători, să nu se pripească în rezolvarea cererilor de retrocedare e, și el, același puseu restauraționist al momentului. (Consumîndu-se, discreționar, în absența unei opoziții masive și eficiente.) În sfîrșit, și tichia de mărgăritar. Straturile rarefiate ale creației beneficiază brusc, și ele, de infuzia de oxigen mendeleevian. Sub patrafirul gongoricului ministru al Culturii (și Cultelor), rezervației de elefanți ai epocii de aur Everac, Săraru, D.R. Popescu, Râpeanu i se prepară acum o rație extrem de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]