1,017 matches
-
Șucăr = ceartă. Similar: bal, cîră, hîră, meci, zeamă lungă Șucăr = scandal, supărare. De origine arabă: șucrî Șulfan = descurcăreț. Similar: cu carnea bălțată, ștampilat, pisică Șuț = hoț de buzunare. Sinonim: manglitor, palmagiu, ciupitor, zulitor, pungaș Tovarăș = complice. Similar: ambasador, deputat, fartițier, mărginean, secretar, tabadură, tirangiu, emisar, șustangiu Tractoare = pantofi. Similar: șalupe, catalige, bărci Țambal = pat Țuț = excelent. Similar: țîță de mîță, brici, parfum Țuțăr = deținut care face sevicii altora. Similar: nepot Zăbală = a închide gura; hipic: a struni calul; semnifică muțenia în fața
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bugetare. Penitenciarele Stabilimentele de pedeapsă La începutul anului 2005 în România funcționau 36 de penitenciare, din care: 9 de maximă siguranță, în care există și secții închise și semideschise: Aiud, Arad, București-Jilava (de tranzit și prevenție), București-Rahova, Craiova, Gherla, Iași, Mărgineni, Poarta Albă; 23 închise, în care există și secții semideschise; 1 penitenciar cu regim semideschis: Pelendava; 1 penitenciar pentru femei: Tîrgșor; 2 penitenciare pentru minori și tineri: Craiova, Tichilești; 3 centre de reeducare pentru minori: Găești, Buziaș, Tîrgu Ocna; 6
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1545 61 0 0 Cluj 207 26 294 70,41 318 314 4 0 0 16 GIURGIU 1545 9 1836 84,15 1836 1766 70 0 0 17 IAȘI 1741 26 1456 119,57 1820 1810 10 0 0 18 MĂRGINENI 1621 13 1167 138,9 1606 1596 10 0 0 19 MIRCUREA CIUC 527 3 435 121,15 641 609 18 14 0 20 ORADEA 719 19 715 100,56 832 814 18 0 0 21 PELENDAVA 101 0 140
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bugetare uriașe, există încă numeroase stabilimente aflate în condiții foarte proaste, ce necesită urgent demolarea, orice modernizare fiind inutilă. Cele mai degradate închisori sînt Jilava, Codlea, Baia Mare, Poarta Albă, Vaslui, Tichilești, Aiud, Botoșani, Brăila, Craiova, Pelendava, Deva, Drobeta, Focșani, Iași, Mărgineni, Slobozia, Tîrgșor, Tîrgu Jiu, Timișoara. Reparațiile capitale pe care le implică au în vedere nu numai structura de rezistență, recompartimentarea spațiilor, instalațiile electrice, termice și sanitare, sistemele de ventilare și canalizare, ci și refacerea drumurilor de acces la ele, construcția
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
știrbi autoritatea unei puteri și așa serios slăbite și contestate. Existența de ani îndelungați a unei supraaglomerări, cum e cazul închisorii din Bacău, care are o rată de încarcerare de aproape 300%, dar și a celor de la Galați, Jilava, Baia Mare, Mărgineni, Tîrgu Jiu, Codlea, Vaslui, Ploiești, Satu Mare, Slobozia, Tîrgu Mureș (cu rate de încarcerare de 130-175%), este nu doar consecința unei politici penale represive așa cum menționează APADOR-CH și Comitetul pentru Prevenirea Torturii ci și a unei neglijențe manageriale. Este greu de
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
abia la jumătatea secolului al XIX-lea. Mînăstirile cu "regim special" s-au înmulțit în secolele XVI-XVII în ambele țări românești: Dobrovăț zidită de Stefan cel Mare în 1503 în Vaslui, Bisericani zidită de Ștefăniță Vodă în 1520 în Neamț, Mărgineni ridicată de Șerban Cantacuzino în 1509 în Prahova, Mislea construită de Pătrașcu Basarab în 1557 în Prahova, Pîngărați ctitorită de Alexandru Lăpușneanu în 1564 în Neamț, Plătărești ridicată de Matei Basarab în 1646 în Ilfov, sau Arnota, Dintr-un Lemn
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
temelii toate celelalte vechi. La 1874, cînd a fost aprobată legea de executare a pedepselor (propusă tot de Ferdinand Dodun de Perrières), în vechiul regat existau 15 închisori centrale: Bisericani (Neamț), Bucovăț (Dolj), Craiova (Dolj), Dobrovăț (Vaslui), Focșani (Vrancea), Iași, Mărgineni (Prahova), Pîngărați (Neamț), Plătărești (Ilfov), Reni (Ismail înlocuită după cedarea Basarabiei de Mislea Prahova), Ocnele Mari (Vîlcea), Telega (Prahova), Tîrgu Ocna (Bacău), Văcărești (Ilfov), Răchitoasa (Galați). În fiecare județ s-au înființat case de arest preventiv pe lîngă prefecturi, desființîndu-se
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
226. 150 Friedrich A. Hayek, Constituția libertății, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 47. 151 Ibidem, pp. 53-54. 152 Bronislaw Malinowski, Freedom and Civilization, Londra, 1944, p. 133. 153 Cătălin Zamfir, "Evoluția tematicii calității vieții: o analiză sociologică", în Ioan Mărginean și Ana Bălașa (coord.), Calitatea vieții în România, Editura Expert, București, 2002, p. 12. 154 Ioan Drăgan (coord.), Modernizare și dezvoltare. O perspectivă culturologică. Culegere de texte din publicații UNESCO, Editura Universității București, 1992. 155 HEUNI, Crime and criminal justice
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de muncă: Canalul Dunăre-Marea Neagră (Peninsula, Poarta Albă, Salcia, Periprava, Constanța, Midia, Capul Midia, Cernavodă, Noua Culme,etc.), coloniile de muncă din Balta Brăilei; • Închisori de triaj și tranzit: Jilava, Văcărești; • Închisori de anchetă: Rahova, Malmaison, Uranus; • Închisori pentru femei: Mărgineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni; • Penitenciare pentru minori: Târgșor, Mărgineni, Cluj; • Penitenciarele Spital: Târgu Ocna și Văcărești. Erau internați în lagăre de muncă: 1. elementele dușmănoase RPR pentru a fi pregătiți în vederea încadrării în viața socială în regimul de democrație populară; 2
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Salcia, Periprava, Constanța, Midia, Capul Midia, Cernavodă, Noua Culme,etc.), coloniile de muncă din Balta Brăilei; • Închisori de triaj și tranzit: Jilava, Văcărești; • Închisori de anchetă: Rahova, Malmaison, Uranus; • Închisori pentru femei: Mărgineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni; • Penitenciare pentru minori: Târgșor, Mărgineni, Cluj; • Penitenciarele Spital: Târgu Ocna și Văcărești. Erau internați în lagăre de muncă: 1. elementele dușmănoase RPR pentru a fi pregătiți în vederea încadrării în viața socială în regimul de democrație populară; 2. cei care prin faptele lor primejduiesc regimul de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
la mișcarea revoluționară inițiată de Dimitrie Filipescu (alături de Eftimie Murgu, C. Bolliac, Marin Serghiescu, J.-A. Vaillant, C. Telegescu). Mișcarea fiind descoperită de autorități, iar complotiștii arestați, B., socotit minor, este condamnat numai la trei ani de recluziune la mănăstirea Mărgineni. După o detenție grea, care i-a șubrezit sănătatea, este grațiat în aprilie 1842. Din 1843, se află printre membrii de bază ai unei societăți literare; împreună cu I. Ghica și Chr. Tell, întemeiază societatea secretă „Frăția”, având ca deviză „Dreptate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
limpezesc, depășind decorativismul facil (Asediul redutei, Nunta etc.). În pictura sa pe sticlă avem nu o dată de-a face cu sonorități împrumutate din timbrul instrumentelor metalice. Cu toate acestea, Frunzete reușește adesea frumoase incursiuni în spectacolul sărbătoresc al folclorului din Mărgineni, mai cu seamă prin alegerea temelor ( Lae Chiorul, La fântână, pe cai et.), dar și printr-o ambianță plastică sugerată cu dezinvoltură și nerv.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 53) Lucrări în instituții: Muzeul
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
dat seama că și culorile au rostul lor. Bucuria cea mare e când îmi reușește să zugrăvesc întâmplările de care râdeam în sat, în așa fel încât să placă la toată lumea” Născut la 12 octombrie 1945 în localitatea Luncani, comuna Mărgineni, jud. Bacău Studii: Școala Populară de Artă, Bacău, 1968; Liceul de Artă Plastică, Bacău, 1980; Școala Tehnică de Maiștri - Prelucrarea lemnului. Debut artistic - 1968 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
În mediul rural. În câteva mănăstiri s-au pus bazele unor biblioteci renumite, cu lucrări procurate În mari centre culturale din Apus, tipărite În limbi clasice sau de circulație, În diferite epoci, printre ele s- au remarcat biblioteca de la mănăstirea Mărgineni a lui Constantin Cantacuzino, precum și biblioteca mănăstirii Hurezi, fondată de Constantin Brâncoveanu. Domnitorul a fost și un mare ocrotitor al tiparului. Domnia lui Începe printr-un act de cultură, și anume prin apariția Bibliei de la București, prima ediție integrală a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
de cercetare. Prețuit de cercurile filosofice din străinătate, G. a fost ales membru al unor societăți de prestigiu, Kantgesellschaft și Societas Spinozana. De prin 1923 a colaborat cu Eugen Herzog (socrul său) la întocmirea unei lucrări filologice meticuloase, Glosarul dialectului mărginean, care a rămas neterminată. În ultimii nouă ani ai vieții, omului de cultură bucovinean i s-a încredințat președinția secției locale a Ligii Culturale. Îmbinând bunul gust cu inițiativa, organizează o serie de conferințe, spectacole, concerte, șezători ș.a. Cea mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
a celor religioase a beneficiat de suportul constant oferit de Institutului de Cercetare a Calității Vieții, unde am găsit sprijin instituțional și un mediu de lucru prietenos și stimulativ. Vreau să mulțumesc pe această cale lui Cătălin Zamfir și Ioan Mărginean. Gândul meu se îndreaptă și către Grupul de Studiul al Valorilor Europene, locul în care am "prins gustul" pentru cercetare de tip comparativ și am învățat care sunt rigorile unor astfel de studii. În acest sens aș vrea să adresez
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
35 Vezi Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească, în "Revista Fundațiilor Regale", an VI, nr 6, iunie 1939, pp. 600-608, pp. 600-607, unde inventariază diverse figuri animaliere în ornamentica unor biserici și mânăstiri precum cele din Vieroș, Golești, Mărgineni, Colțea, Horez, punându-le în legătură cu descrierea lor în variantele Fiziologului care au circulat în spațiul românesc; concluzia este de bun-simț: "... mai toți contemporanii străbunilor noștri, ctitori, meșteri și credincioși, desprindeau fără sforțare înțelesul simbolic ce se cuprindea în reprezentările care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
103 Vezi Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească, în "Revista Fundațiilor Regale", an VI, nr 6, iunie 1939, p. 600-608, p. 600-607, unde inventariază diverse figuri animaliere în ornamentica unor biserici și mânăstiri precum cele din Vieroș, Golești, Mărgineni, Colțea, Horez, punându-le în legătură cu descrierea lor în variantele Fiziologului care au circulat în spațiul românesc; concluzia este de bun-simț: "... mai toți contemporanii străbunilor noștri, ctitori, meșteri și credincioși, desprindeau fără sforțare înțelesul simbolic ce se cuprindea în reprezentările care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
morții s-a făcut după șapte ani, la Cluj? Suru Moldoveanu - Teiuș, Alexandru Maxim - Ulmeni, Nicolae Nițescu Nicolae - Ciudești, Alexandru Popa, Ion Rohn - Timișoara, Mihai Angheluță - București, Ion Beldean - Mihalț, Alba, Emil Dalea - Galda de Jos, Mihai Florin - Întregalde, Petre Mărginean - Obreja-Alba, Emil Oltean - Galda, Florian Picoș - Galda de Jos, Victor Vandor - Întregalde. * Tata avea un fel de curiozitate; n-am intuit urmarea de la început. Voia neapărat să știe dacă sunt sănătos. Și mă întreba destul de des: Ești sănătos? Ai ceva
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
poate prinde! nu ai bani să-ți iei un cîrnaț pentru tine, lîngă carmangerie acolo! Ora 19,10, în acceleratul Timișoara Siculeni Iași, după Comănești, peste tot îs numa sonde, trage din pămînt! halta Cireșoaia, văcăriță la Dănești, Ciuc, din Mărgineni, Atila 39 de ani, vorbește și ungurește, fetiță cu o fată de 18 ani, plecată cu tot cu copil! mă mai ascund pe după grajd, mai bea, de cinci ani nu ne dă bani, pîine, casă, nici de haine, 350 de lei în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Bîlea-Lac, a sărit gardul, un cîine l-a omorît, mai avem un vițel, aveam șapte, apoi omoară vacile, oile, caii, trebuie autorizație! vulpile, lupii, Florin-Iosif, bărbatul a murit, cu stomacul, ciroză, trei ani am stat împreună, are 25 de ani, Mărgineni, lucrează la oameni, și-a luat mobil, în casă cu bătrînul, fata prea slăbuță, o pierd prin pat! o lasă, n-am văzut-o, vrea mai grasă, Aurel fratele, ieri dimineață la spital, 48 de ani, l-a lăsat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a lui Mihai Viteazul. În centrul atenției era organizatorul Salonului, Directorul Centrului Județean de Creație Populară Alba, domnul prof. Cornel Petru Comșa, invitați la vernisaj fiind, prof. Univ. Dr. Gheorghe Arion de la Universitatea de Arte de la Cluj și scriitorul Ion Mărginean, cel din urmă făcând o prezentare fără egal a întregului tablou general al expoziției. Au urmat câteva zeci de sticle de șampanie, care au continuat să dea aceeași atmosferă națională de sărbătoare pe care o petrecea tot românul, fiind Ziua
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
diferite nuanțe, bucuria Marii Unirii, care ia în fiecare an o nouă înfățișare total schimbată cu o nouă haină de sărbătoare ce sclipește pe marea scenă a artei din România. În încheierea vernisajului, discursul de neegalat al renumitului scriitor Ion Mărginean a lăsat fără suflare pe toți cei prezenți la manifestare, vorbind mai mult în versuri, transformând totul într-o strofă a unei poezii în primă audiție a Artei Românești. Surpriza serii a venit din partea organizatorului, ce a invitat un
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cu rea voință regimul locurilor de deținere comune”. Categorisirea nu era tocmai stricto sensu, aproape În toate unitățile penitenciare Înregistrându-se un melanj de categorii de deținuți. Pe de altă parte, existau penitenciare destinate În special deținuților minori (Cluj, Târgșor, Mărgineni) sau deținuților femei (Dumbrăveni, Miercurea-Ciuc, Mislea), penitenciare-spital pentru deținuții bolnavi cronic (Văcărești, Târgu-Ocna). Unitățile de muncă erau organizate după aceleași principii. DGP era formată dintr-un aparat interior, reprezentând structura centrală, și un aparat exterior, reprezentând ansamblul unităților de detenție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
dacă aflu că ai primit această scrisoare. P.S. Vei fi văzut, cred, ce am scris despre L. Ulici (cartea sa e a unui îngîmfat). Cred că acum nu mai ai nici un fel de dubiu în ceea ce privește reaua-credință a fiului jandarmului din Mărgineni, Al. Piru, el însuși un jandarm și un ciocoi care știe numai să urle agitînd biciușca, lovind în dreapta și în stînga. </citation> (63) (64) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”1 noiembrie 1972”> Dragă Costică, Am primit epistola ta
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]