714 matches
-
În admirația sa pentru forța infinită și belșugul naturii, care nu e capabilă să producă pentru ochii noștri numai perfecțiunea, ci și imperfecțiunea (Ethica, I, Încheiere) observație pe care o punea într-un ascuțit contrast cu teama superstițioasă sau cu mărginita enervare a oamenilor în această admirație, el era înălțat deasupra comediei și tragediei vieții și asemenea contradicții nu puteau determina pozitiv starea lui sufletească în fața vieții. Ar fi nedrept să tragem de aici concluzia că, în viața sa personală, Spinoza
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ai gîndirii pot apărea, în mod absolut sigur, ca minuscule și neînsemnate, în comparație cu ceea ce este ideal și infinit date pe care le putem bănui; dar cu toate acestea, prin fidelitate, în mic, sînt realizate lucruri mari. Romantismul concepea orice străduință mărginită, orice direcție unilaterală numai ca pe ceva negativ, ceva ce are pretenția de a fi infinit, fără totuși să fie, ceva ce pune limite unei viziuni a tot cuprinzătoare. De aceea, întorcea spre ele capul de Meduză al ironiei. Insista
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nu poate ajunge la o relație pozitivă între mic și mare. Se pune precumpănitor accentul pe imposibilitatea unei reprezentări perfecte a ceea ce este foarte înalt. Marele humor ajunge la o dezvoltare deplină de abia cînd ceeea ce este mic și mărginit este privit ca formă necesară a ceea ce e mare și infinit, căpătînd astfel o însemnătate pozitivă. Humorul romantic putea să ducă și chiar a și dus la desconsiderarea lumii empirice și a străduințelor de reforme practice. Vom vedea clar acest
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
88. 82 Cînd Nicolaus Cusanus și-a scris admirabila sa carte De docta ignoratia (1440), a început o interesantă discuție despre cît timp ar fi nevoie să ne păstrăm înțelegerea condiționărilor cunoașterii, de vreme ce am apucat să pricepem că aceasta e mărginită. Unii au crezut că misticismul pur ar fi trebuit să fie consecința. (Vansteenberge, Autour de la docte ignorance, Münster, 1915). 83 Cf. Psychologie, publicată de mine, Cap. IV și Der menschliche Gedanke, § 4. Importanța punctului de vedere genetic față de cel pur
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
au întors rapid la un idealism utopic: dragoste în loc de război, a împărți în loc de a cumpăra, experiență vie în loc de posesie. Hipsteri de școală veche, precum maestrul zen Alan Watts, un iubitor al vinurilor bune și al mașinilor rapide, apăreau, din contră, mărginiți. Pentru o scurtă perioadă a existat o presă underground înfloritoare. Unele din cele mai cunoscute reviste erau „Berkeley Barb“, „East Village Other“, „Boston Avatar“ și „San Francisco Oracle“. Temele lor se întindeau de la tratate politice până la reportaje de lifestyle. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
îndoiește. Și atunci la ce e bun intelectualul în cetate? Nu sunt sigur, dar am impresia că vine întotdeauna un moment în care roboții o iau razna. Aparența de putere pe care o dobândesc le afectează circuitele precare și politicianul mărginit devine megaloman. Iar pentru reparații e nevoie iarăși de un intelectual, doi, care să descopere hiba și să o explice și celorlalți cetățeni. Atunci vocea lor e iarăși la mare preț. E momentul de care megalomanii se tem cel mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
persistă: cum am îndrăznit noi să ignorăm Divinitatea ?, pe Cel ce a coborât la mine încât să se răstignească pentru toate răutățile mele. Nu găsesc nici o scuză. Acum, ultima problemă pe care v-o dau, puteți să o notați: dacă mărginitul dispare, care este punctul de plecare și către unde ? Și către ce ? Vă dau și rezultatul, trebuie să vă iasă Hristos. (Cuvântul duhovnicului profesorului Forțu, preot paroh Dan Irimia, la slujba de înmormântare.) Capitolul III: FIZICA-DOMENIU DE ACTUALITATE. TRANSFORMĂRI DETERMINATE
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
la Cameră pentru majoritatea proiectelor de legi propuse de guvernul de uniune națională. Au atras atenția asupra faptului a la începutul guvernării, fără a aștepta părerea partidelor asupra politicii sale generale, guvernul a adus în dezbaterea deputaților "legi cu caracter mărginit", încălcând uzanțele parlamentare 380. În martie 1932, când la Cameră se discuta proiectul de lege pentru modificarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, participând la dezbateri, N. Constantinescu-Bordeni cerea o mai mare atenție pentru aplicarea principiului separării puterilor în stat
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sine înțeles, persoana poate citi, zi de zi, în ele expresia demnității sale. Dar totodată poate citi și cît de limitată e porțiunea din verticala ființei unde lucrează aceste libertăți, faptul că ele desenează din harta ființei doar o provincie mărginită, periferică. Presimțindu-și demnitatea verticală prin aceste libertăți, și tot prin ele limitarea curentă la exterioritate și individual, nu va fi persoana provocată, împinsă, pornită să-și caute statura completă, să se lase antrenată de elanul libertății fără margini? Dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Mystiche, către nelimitabil, către libertatea infinită. în antropologia lui Berdiaev, omul apare ca partenerul de libertate al divinului. Descoperindu se lumii, libertatea increată așteaptă răspunsul creator al omului, fără de care Dumnezeu însuși nu și-ar valorifica posibilitățile eliberatoare, văzîndu-și astfel mărginită, știrbită întrucîtva propria libertate. Omul capătă astfel un rol decisiv în metabolismul libertății supraabundente a divinului, pe care l-au tematizat mistici contemplativi precum Eckhart sau Angelus Silesius al cărui vers Berdiaev l-a înscris ca motto la Sensul creației
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
explozie de corporalitate pură, luminoasă, cristalină ține să ne înfățișeze Platon! Trupul și cele sensibile în genere pot urca, și pentru el, foarte sus în ierarhia universului, pot participa la stări cognitive înalte. Totuși, potrivit tuturor doctrinelor spirituale, între întregul mărginit al lumii și regimul metafizic nu există continuitate, ci ruptură radicală de nivel. Treapta ultimă a libertății presupune salt. El poate fi gîndit ca salt prin separare de gravitația corpului și a lumii sau prin integrarea și depășirea lor. Soluția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ei nu mai cuprinde într-adevăr viața publică, nu mai e resimțită și difuzată în mod afirmativ și înglobant. Se spune că modernitatea ne-a modificat drastic structurile de gîndire. Nu mai gîndim universul ca pe un edificiu calitativ etajat, mărginit sau îmbrățișat de infinitul transcendenței. Cognitiv vorbind, ne interesează universul sensibil și psihofizic, valorizăm relativul dar un relativ nerelaționat în mod afirmativ cu absolutul , punem accent pe particular dar un particular care nu e raportat în mod afirmativ la universal
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se creează în fiecare clipă. Dar Dumnezeu, așa cum este conceput în teismul clasic, nu are nevoie să îi fie atribuită "fiecare clipă" deoarece el trăiește în eternitate. Îl concepem uneori în manieră pozitivă ca existând "prin sine" deoarece suntem ființe mărginite și nu putem să îl concepem pe Dumnezeu decât după tiparul lucrurilor create 112. Descartes consideră că afirmația Dumnezeu există prin sine trebuie raportată la puterea nesfârșită a lui Dumnezeu aceasta fiind cauza pentru care el nu are nevoie de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
167 variabilelor independente trebuie să-i corespundă o singură valoare a variabilei dependente cu precizia până la eroarea experimentală. Mulțimea valorilor pe care le poate avea variabila dependentă poartă denumirea de domeniu de definiție. Aceste domenii pot fi continui sau discrete, mărginite sau nemărginite. Cercetătorul trebuie să știe să măsoare variabila dependentă pentru orice fel de combinații posibile ale nivelelor alese ale variabilelor independente. În știința materialelor se rezolvă rar probleme cu o singură variabilă dependentă. Numărul parametrilor de optimizare este, de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
167 variabilelor independente trebuie să-i corespundă o singură valoare a variabilei dependente cu precizia până la eroarea experimentală. Mulțimea valorilor pe care le poate avea variabila dependentă poartă denumirea de domeniu de definiție. Aceste domenii pot fi continui sau discrete, mărginite sau nemărginite. Cercetătorul trebuie să știe să măsoare variabila dependentă pentru orice fel de combinații posibile ale nivelelor alese ale variabilelor independente. În știința materialelor se rezolvă rar probleme cu o singură variabilă dependentă. Numărul parametrilor de optimizare este, de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
implicite, în aceste texte poetice: dispariția lumii exterioare, pierderea puterii asupra corpului și eclipsarea conștiinței despre existența corpului, o impresie de lărgire fără limită a eului, ce pare să crească la nesfârșit, în timp ce limitele, pe care i le impunea realitatea mărginită a lumii externe și a corpului, cad. un sentiment de iluminare înaltă și limpede și care totuși nu primește să fie închisă în cuvinte, în sfârșit delicii fără pereche(James-H. Leuba. Psychologie du mysticisme religieux, p.350 ). Leuba găsește aceste
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca sub viforul unei furii divine, dă cuvântării o însuflețire profetică” (Pag. 34). Peste orice clasificări însă, sublimul, nedeterminat de esteticieni în natura lui intimă, e determinat în manifestarea lui ca o putere nelimitată, infinită, gigantică, colosală, incomensurabilă, în raport cu individualitatea mărginită a omului, adică a subiectului estetic. Apariția lui în suflet e descrisă ca o erupție, ca o invazie năpraznică, de un dinamism violent, covârșitor și irezistibil. Subiectul îl suferă în primul moment cuprins de groaza propriei distrugeri, iar în al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Sublimul mistic e expresia cea mai pură și mai înaltă a iubirii lui Dumnezeu pentru om și a iubirii omului pentru Dumnezeu. Sentimentul nimicniciei proprii pe care îl încearcă misticul nu e un sentiment de îngrozire, ci unul de creatură mărginită, vremelnică și păcătoasă, conturată ca în lumină de fulger în infinitul strălucirii dumnezeiești, ce-l inundă. În viforul orbitor al contemplației unitive, omul nu are impresia, pe care Schopenhauer o atribuie contemplativului estetic, că tot ce se petrece în chip
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care el o ridică în fața formulei lui Descartes: cogito ergo sum! Dacă afirm că exist fiindcă eu gândesc, atunci cugetarea primează, iar viața nu apare decât ca ceva secundar și condiționat de cugetarea mea. Și cum eu sunt o ființă mărginită, voi cugeta viața în felul meu și fatal mă voi izola de cosmos în orgoliul minții mele. Astfel vor face și ceilalți, fiindcă fiecare își are capacitatea lui, care se deosebește de aceea a semenilor. Fărâmițând astfel prin cugetarea individuală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
natura e destul de bună spre a se putea constitui într-un om întreg, posedând în el însuși rațiunea secundară de a fi (secundară, dar suficientă, într-un anume sens, pentru ca omul să existe în el însuși) fiind dotat cu perfecțiuni, mărginite ce e drept, dar proprii, existând per suam essentiam, deosebite de perfecțiunile spirituale mai înalte, neîngăduite decât celor în stare de har"9. Antropologia ortodoxă nu a operat niciodată în același mod disocierea între actul creator al lui Dumnezeu și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dar mai dezvoltată în partea dreaptă. - În zona superioară a atriului se află orificiul de vărsare a venei cave superioare (Ostium venae cavae superioris), iar în partea să inferioară orificiul de vărsare a venei cave inferioare (Ostium venae cavae inferioris) mărginit lateral de un vestigiu embrionar numit „valvula Eustachio” (Valvula venae cavae inferioris). Între deschiderile celor două vene cave se desenează o proeminenta sub forma unei cute, „tuberculul Lower” (Tuberculum intervenosum). - Alături de partea infero-posterioară a septului interatrial se deschide sinusul coronar
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
de a-i recunoaște amestecurile suferite etc.; acest obiect e metalul numit nobil: aurul și argintul". Și cum era de așteptat, face aplicație și pe cazul țărilor în care dominantă este agricultura: "În statele agricole munca, prin natura ei, e mărginită și foarte puțin elastică; ea nu poate produce decît obiecte de-un număr cert, de-o valoare certă. Dintr-un pogon de pămînt se poate scoate maximul cutare de grîu și nimic peste acesta. Puterea fizică a omului, care nu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
atît de bine pe Arghezi, ca și pe Eminescu. Nu are o teorie rigidă în critică și-n judecarea operei de artă. Arta e viață și viața îl aruncă peste bord pe cel ce vrea s-o îngrădească în forme mărginite și rigide. Discuția continuă atunci aprins ore întregi și se continuă adeseori la Cafeneaua București, unde profesorul dă "peste mînă" dacă tinerii se fac a plăti. - Asta nu s-a întîmplat încă în viața mea. Fugiți, măi calicilor! Dar vorbele
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
instrument al statului care a construit locuințe pentru persoanele cu venituri reduse, a fost Casa Autonomă a Construcțiilor . Aceasta a fost Înființată prin legea din 30 mai 1930, cu scopul definit prin articolul 2 de „a Înlesni populației cu mijloace mărginite dobândirea de cămine proprii―. Cele două Încercări anterioare - din 23 iulie 1921 și din 3 mai 1927 - de a Înființa o Casă a Construcțiilor nu și-au putut atinge scopul din cauza fondurilor insuficiente. Articolul 3 al legii din 30 mai
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
sine înțeles, persoana poate citi, zi de zi, în ele expresia demnității sale. Dar totodată poate citi și cît de limitată e porțiunea din verticala ființei unde lucrează aceste libertăți, faptul că ele desenează din harta ființei doar o provincie mărginită, periferică. Presimțindu-și demnitatea verticală prin aceste libertăți, și tot prin ele limitarea curentă la exterioritate și individual, nu va fi persoana provocată, împinsă, pornită să-și caute statura completă, să se lase antrenată de elanul libertății fără margini? Dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]