2,766 matches
-
Am bănat că e o mică aventură Cum știm prea bine căpitanii oricând avură. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Tresărind și apoi hotărât.). Îl cunosc pe Alună ce om este Nu poate fi la el această ... poveste! LOGOFĂTUL NEACȘU Să mă iertați Măria-ta, dar ați uitat De iubirea lui cu Azize pentru care s-a luptat S-o elibereze din turla lui Eski-giami? De supărare acesta uitând din Coran psalmii! MIRCEA CEL BĂTRÂN Era mai tânăr și nu era de-a noastră
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
luptat S-o elibereze din turla lui Eski-giami? De supărare acesta uitând din Coran psalmii! MIRCEA CEL BĂTRÂN Era mai tânăr și nu era de-a noastră, A dorit și el o aventură ... vitejească ... STRĂJERUL II Intrând în cortul domnesc. Măria-Ta! Meșterii sosiți Așteaptă să le vorbiți! Scena 2. POVESTITORUL Mircea cel bătrân iese din cort urmat de logofătul Neacșu și Străjerul al doilea. Împreună se îndreaptă spre grupul de meșteri, printre care se află și o fată îmbrăcată în
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
pământ îndurător ce...tace, Ocina să cunoască numai pace. Hei! Ce ziceți, monăstirea o vom ridica? Spune meșter Niculai părerea ta! Se lasă liniștea. Meșterii se privesc. MEȘTERUL NICULAI ( Înaintând un pas, emoționat, având cușma în mână. Dorința e poruncă, Măria -Ta! ( După o pauză, în timp ce privește înapoi la tovarășii lui. ). O zidim din piatră, slavă Domnului, E destulă pe Valea Oltului! MIRCEA CEL BĂTRÂN Planul monăstirii l-am încropit noi, Împreună cu logofătul Neacșu, dar cu voi Îi vom aduce adausuri
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
La fiecare să vă dăruiesc Câte o curătură și cât voi trăi De desetină domnească vă voi scuti. MEȘTERUL NICULAI Mulțam prea bune Domn al țării, Noi, zilnic vom lucra până la lăsatul sării, Cu brațele noastre monostirea o zidim Pe Măria-Ta, și natul, să-l mulțămim. MIRCEA CEL BĂTRÂN Atunci cu toții să mergem Locul să-l alegem! POVESTITORUL Voioși, dar preocupați, toți merg în frunte cu Mircea cel Bătrân spre malul Oltului.Domnitorul privește stânca din fața sa și tresărind
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Să-l las cu ea, așa socot. În vis mi s-a întrezărit, De aceea ea aici a venit Cu așa mare zel Să fie mai aproape de el, Fă așa cum poți Să ne scapi de ea pe toți. MEȘTERUL NICULAI Măria-Ta, hotărârea aceasta mă doare, Cozia e fată muncitoare. Dar, dacă Domnia Ta a zis așa Am s-o înlătur din ceata mea. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Către Cozia.). Dar, tu, fată, la ce-ai lucra? COZIA La toate, Măria-Ta! La
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
MEȘTERUL NICULAI Măria-Ta, hotărârea aceasta mă doare, Cozia e fată muncitoare. Dar, dacă Domnia Ta a zis așa Am s-o înlătur din ceata mea. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Către Cozia.). Dar, tu, fată, la ce-ai lucra? COZIA La toate, Măria-Ta! La cuhane am lucrat, Pe câmpuri am arat. MIRCEA CEL BĂTRÂN La acest lucru să te gândești, Poți, tu, la monăstire să zidești!? Mai bine să lucrezi undeva După puterea ta! ( Către ceilalți. Am hotărât! De aici zidul să
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
De aici zidul să fie început! (Către sine.). Nici pe Mihai n-am să-l mail as Să mai facă către ea vreun pas. ( Către grupul de meșteri. Asta e dorința mea! CORUL MEȘTERILOR ( Pe un fundal musical. Am înțeles Măria-Ta! Aici vom ridica Sfânta monăstire Să fie pomenire Peste veacuri să se știe De prea Sfinția Ta Mărire Și în suflete cu dor Să cânte întregul popor! TABLOUL IV POVESTITORUL Mircea cel Bătrân și logofătul Neacșu se află între
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
fie primit Că are multe de vorovit. Călărimea toată a dezhămat ... MIRCEA CEL BĂTRÂN Spunei căpitanului că e așteptat Și să vie cu viteaza lui Despre care mi-ai vorovit destui. ( Comisul Stolnic pleacă. ). LOGOFĂTUL NEACȘU Să fi mai acatării Măria-Ta! Călărimii e bine a te înfățișa Pentru a încuraja Obozul în această zi Când spre înserate, spre Brașov vom porni. Înainte de olecare e bine a vorovi! MIRCEA CEL BĂTRÂN La aceasta m-am gândit, și la apus de soare
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
doi frați. LOGOFĂTUL NEACȘU ( Privind în direcția de unde vine Radu Alună și Dragomira. Omul până nu se asemează Nu se împerechează! Radu Alună și Dragomira se apropie. Suita lui Mircea cel Bătrân iese în pragul bisericii neterminate, Întîmpinându-i. RADU ALUNĂ Măria-Ta, e clipa ce mă fericește Și din visul frumos mă trezește! Pentru că, iată, m-am întors Și de vlagă nu sunt stors! Chiar dacă, acum, o bătălie am pierdut Sunt gata mai aprig s-o iau de la început. Așa cum giuruit-am
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
venit, viteazul meu căpitan! Cum îți spuneam la curte, mai aman, Să-ți găsești o soață pe seama ta, Văd că ai ascultat îndemnarea mea. RADU ALUNĂ Eram mai tânăr pe atunci Ascultând de-al sângelui porunci, Dar pe cum vedeți Măria-Ta Mi-am găsito pe soața mea! MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Privindo pe Dragomira și punându-I mâna pe umăr.). Am auzit că în luptă ai fost vijelioasă, Precum ești de vânjoasă! DRAGOMIRA ( Emoționată. ). Mărite Domn, mi-am făcut o datorie
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
în zdrențe care se văita întro limbă necunoscută. Scena 2, POVESTITORUL Cei doi ostași erau Volbură și cetașul Postelnicul care prinseseră lângă conovețelii cailor un tătar. Crezând că-i o iscoadă îmbrăcată în haine de cerșetor. CETAȘUL VOLBURĂ ( Înclinându-se. ). Măria-Ta! L-am prins stand la pândă! CETAȘUL POSTELNICUL O fi iscoadă, să ne vândă! CETAȘUL VOLBURĂ La conovețele cailor stătea Și ce voroveam, el ne asculta, Dar, l-am prins ușor că se vedea! MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Adresându-se
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Djahar. Apoi se adresează către cetașul Postelnicul. ). Iar tu Postelnice dă cetei veste Când soarele se va coborâ după creste Să fie gata de plecare... ( Postelnicu pleacă.). RADU ALUNĂ ( Strigând către Postelnicu.). Să fie strânși cu toți la care! Că Măria-Sa poruncii Să fim prezenți cu toții, că va vorovi! Scena 3. ( Zeci de meșteri lucreză la turnarea temeliei mănăstirii. Se transportă blocuri de piatră pe tărgi de lemn.Meșterii după ce au privit pe furiș la scena primirii lui Baatur
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
unduitoare. În toate lucrările marelui artist bucureștean, sinestezia este omniprezentă. Admiratorii artei sale unice, pot savura liniștea sferelor înalte, asculta vaietul vântului peste valurile mării (Dintre sute de catarge), simți teama profundă a marinarului de pe barca plutind în derivă în mijlocul mării aflată în plină furtună sau pot desluși creșterea mugurelui firav al ierbii, ca preludiu al unei nemuritoare povești de dragoste ce apropie cerul de pământ. De cel mai multe ori, linia și punctul creează pe „pânză” imaginea vieții, fremătând de
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
nici nu îl pot face perceptibil simțirii noastre pe Dumnezeu. Cea mai înaltă expresie a rugăciunii este acel elan înălțător, spontan și intens plin de dragoste, ce depășește rătăcirea și întunecarea inteligenței. Vom observa în continuare că ceeace au descoperit mării învățați ai timpului în timpul rugăciunii este confirmat astăzi prin diverse experiențe, ce urmăresc fenomenologia rugăciunii. Fenomene “mistice”cum erau denumite până de curând, au suport științific dat de ultimele cercetări în domeniu. Tot mai mulți cercetători din întreaga lume,s-
PUTEREA RUGĂCIUNII de IONEL CADAR în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346670_a_347999]
-
Acasa > Stihuri > Momente > SCOALĂ, MĂRIA TA! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ridică-te, Ștefane, Scoală, Măria Ta! Că țara ta doarme! Cum poți îndura Să vezi răstignită Moștenirea ta? Ridică-te, Ștefane! Doar tu poți
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
Acasa > Stihuri > Momente > SCOALĂ, MĂRIA TA! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ridică-te, Ștefane, Scoală, Măria Ta! Că țara ta doarme! Cum poți îndura Să vezi răstignită Moștenirea ta? Ridică-te, Ștefane! Doar tu poți aduna Plăieșii la arme, Că țara ta doarme! Sună din bucium Moldova să scoale; Luptă și zbucium! Adună-ți din oale
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
fel de fel, Dar nu asta, nu e, Doamne, Boala noastră cea mai gravă; Țara asta încă doarme Și poporul e mișel, Nu mai e nația bravă, Asta-i boala cea mai gravă! De aceia, te rog, scoală! Scoală-te, Măria Ta! Generația-i pierdută, Obosită și ciufută, Nu mai are zvâc de luptă. Dă-mi copiii pe la școale, Dar nu au nici manuale Și dăscălii, da, preasfinte, Nu mai sunt ca înainte Respectați, plini de onor, De norodul truditor; Nu
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
De aceia, Doamne sfinte, Eu te rog, te rog, fierbinte, Scoală-te din scripte sfinte S-aplici legea dinainte: „Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte, De la opincă și pân’ la președinte!” (din volumul meu de grețuri) Referință Bibliografică: Scoală, Măria Ta! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 272, Anul I, 29 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
afle ce vrea ea să ne transmită nouă, oamenilor și nu reușește. Și pleacă acasă îngândurat și mulțumit că a asistat la un grandios dar neputincios sau neînțeles protest al naturii. Dar dacă același spectator s-ar fi aflat în mijlocul mării pe o ambarcațiune nu prea solidă, înfruntând exact aceeași furtună, ar fi crezut că i-a sosit clipa cea din urmă a vieții, și s-ar fi rugat tot timpul să îl aducă Dumnezeu din nou teafăr pe pământ. Aceeași
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
de-ale protipendadei politico-maneliste suferinde din amoare când situațiunea devine de-a dreptul mizericordioasă. Noii domni Goe, poticniți foarte la examenul de bac, l-au determinat pe Dom' ministru Moțoc să raporteze Lăpușneanului de pe tronul originalei noastre democrații cam astfel: - Măria Ta, floarea țării a căzut dar vin mereu alți viteji; și-s mulți, stăpâne, mulți ... ca frunza dar proști rău ... Cu toate acestea, ai noștri tineri la New York învață să-mpuște francul, nu să pună bomba. Apoi se plâng că
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]
-
ARTICOL Nu știu cum se face, dar de fiecare dată când aud sintagma „românul s-a nascut poet” mă gândesc cu tristețe la faptul ca Dumnezeu da și multă durere acolo unde pune un pic de fericire. Așa se face că toți mării scriitori ai acestui picior de plai au fost chemați la masa Domnului când încă mai aveau multe de spus. Printre ei re amintirea de neșters pe care a lăsat-o, atât ca om cât și ca scriitor. În public s-
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
m lungime și 70 m lățime. Pe acoperiș ajungi cu liftul. Înălțimea în punctele maxime, aripile zeiței nominalizate, fix 81 de metri. De pe acoperiș, deoarece nu te lasă pe aripi, cum au încercat unii, cuprinzi toată Roma aflată la picioarele măriei tale. Turistul. Columna lui Traian, cuceritorul unor părți mici din Dacia, ne așteaptă singuratică. Pe înălțimea celor treizeci de metri sunt desfășurate 18 blocuri masive de marmură de Carrara, 40 de tone fiecare, cu scene din mult discutatele vizite de
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (III) DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Prin veacul nouă după zece moșneanul Ion avea printe multul de copchii și o Mărie haiducoasă care străbătea pustietatea de coclauri în goana calului cu țolic mocănesc pe picioare și fereală de spaime pândă. Curăția și vrednicia fetei a avut parte de un flăcău chipeș cu care a ridicat o casă mare și-a împlinit
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (III) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355727_a_357056]
-
sfinți. Cu voce în trezie cânta-n biserică cu strălucire smerită iar strănutul ei se auzea-n tot satul, brazii își legănau cetini mirate și ecoul îl întorcea grăbit cu urări de sănătate. Și-n sat a fost odată o Mărie născută în de toate, apoi femeie împlinită-n trudă, care s-a stins uitată-n sărăcie de singur trist. Referință Bibliografică: Mării de poveste în Rucărul vechi (III) de Ioan Muțiu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (III) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355727_a_357056]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (II) DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului A mai fost odată în Rucăr o Mărie de poveste născută de Poțincu și luată în pereche de Fărcășanu. Iubind în mult arta cu acul, fusul și suveica a adus în podoabă casa, satul și-apoi locuri străine. Cu suflet în prisos a ființat o școală de artă
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (II) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355728_a_357057]