630 matches
-
clasică a feministei este cea a unei femei implicate, militante, aflate în război permanent cu bărbații. Din câte știu, dumneavoastră însă puneți mare preț pe familie. Da, sunt mama unui tânăr de 22 de ani, proaspăt absolvent de facultate. Sunt măritată de 25 de ani. Am prieteni bărbați la fel de valoroși ca și prietenele femei. Am condus un colectiv destul de paritar din punctul de vedere al genului și nu am avut probleme de adversitate. Mai mult, colegii mei care au intrat în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
nu voi rămâne cu tatăl ei, am păstrat sarcina. M-a umilit multă lume. Nu mi-a păsat de acea lume. M-a durut, în schimb, când cei apropiați mă trimiteau să fac întrerupere de sarcină: Ești proastă! Nu ești măritată! Ești inconștientă! Acea inconștiență este rațiunea mea de a trăi astăzi. Inclusiv mama vroia să fac avort, deși aveam deja cinci luni de sarcină. Mi am vândut lucruri sămi fac pofte, am cerșit, m-au ținut oameni la ei în
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
ghena de gunoi. Eram atât de fericită că voi fi mamă, că nimic nu mi se părea umilitor să lupt pentru copilul meu. Și aici răspund la toate mamele care m-au bârfit și m-au judecat că nu eram măritată și am avut tupeu să fiu mândră: eu am reușit să fiu mamă fără să am un soț să mă întrețină și sămi dea numele lui. A fi doamnă nu-i totuna cu a fi mamă. Numele de mamă nu
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
ales că titularul era în concediu. Să văd și io ce se poate afla de interes național. Costumul de ninja s-a potrivit ca uns. Prima a intrat tanti Frosica, de la deal de moară. Femeie singură, mă-sa moartă, niciodată măritată. Probabil fată mare. Mi-am permis întrebări ușor deșucheate, gen „ți-a pus cineva mâna la țâțe sau la fund?“, în ideea în care existența unei astfel de persoane ar putea fi un element destabilizator pentru ordinea și disciplina proletară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
ca să arate că tânăra soție va renunța de acum la jocurile copilăriei. Frații ei îi cântă: "Frunză verde lăcrămioară, Lado, lado, surioară ! Du-te-n haine de mireasă La bărbatul tău acasă. Lasă mamă, lasă tată, Că de-acum ești măritată, Lasă frați, lasă surori, Lasă grădina cu flori, Că tu singură-ai să fii O grădină de copii. Lado, lado, nu mai plânge, Mijlocelul nu-ți mai frânge Că acasă te-i întoarce Când pe strat inul s-a toarce
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mea a fugit de acasă și s-a făcut artistă“ Cristina Hermeziu Cum arată Parisul Dorinei Lazăr? Parisul meu e foarte vechi... De pe 7 noiembrie 1967, când am fost aici de ziua mea: a fost ca un cadou. Nu eram măritată. Mergeam pe podul Alexandru al 3-lea și mă ciupeam de mână să-mi dau seama că sunt la Paris. Pentru mine a fost o obsesie să văd Parisul. După aceea am tot venit. Cu Teatrul Odeon. Am lucrat aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
dus prea mult la apă, ori se sparge, ori se crapă, ei bine cam așa pățirăm și noi. -Intr-o bună dimineață, se trezi fata mai târziu puțin și când a escaladat "pârleazul" respectiv geamul, a fost văzută de sora ei măritată, care locuia în aceeiași casă, dar în alte camere, însă cu ieșirea tot în acelaș cerdac. Probabil că atunci încerca și ea să iasă pe ușă și văzând acțiunea, a stat la pândă până a ieșit fata de la mine,cred
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
născut cu cezariană (surioara, care peste un an mi-a urmat, a venit pe lume cu prea mare zor ca să și rămână; de fapt, acest zor s-a datorat unui accident: în vizită la Bistrița, la sora ei Virginia, acolo măritată, mama - gravidă în luna a șaptea - a ieșit împreună cu mătușă-mea la o plimbare cu trăsura în afara orașului, iar la un moment dat s-au speriat caii, luând-o nebunește la goană - sperietură transmisă gravidei și fatală sarcinii delicate din
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
o găsesc în asta". Catherine mărturisește și că uneori i se întâmplă să aibă parte de atingeri echivoce neașteptate, la care nu prea știe cum să reacționeze. Așa se întâmplă în 1905, atunci când o cunoaște pe Georgie Raoul-Duval, o americancă măritată și bisexuală care frecventează cercul scriitoarei Colette. Atrasă imediat de Catherine, Georgie încearcă să o seducă. Aceasta, deși profund tulburată de tânăra femeie, se eschivează totuși imediat, înspăimântată de aspectul blasfemator al unei asemenea relații. Georgie nu abandonează cu una
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tânăra Marie, mai îndrăgostită de el decât crezuse, aleargă atunci să se adăpostească în brațele tânărului deputat, care o amețește cu sărutări pe buze și mângâieri, necontenind în tot acest timp să-și declare dragostea frățească... Tânăra rusoaică nu este măritată, și aceasta este, într-o oarecare măsură, drama vieții sale. E adevărat că perspectiva căsătoriei îi repugnă. "Să mă mărit și să am copii! Orice spălătoreasă e în stare de atâta lucru [...]. Ce vreau eu? Oh! Știți foarte bine, doresc
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
adulții pentru a trece la fapte atârnă mai puțin greu în balanță decât teama de necunoscut și tabuul virginității. Există, în societatea înaltă din la Belle Époque, o convenție tacită care stabilește că un bărbat însurat și chiar o femeie măritată pot avea aventuri, cu condiția să rămână discreți. Relațiile adultere, chiar dacă sunt condamnate și provoacă uneori drame, sunt banalizate. Ele reprezintă o sursă esențială de inspirație pentru roman, dramaturgie sau vodevil, în care sunt un subiect favorit și recurent. Persoanele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pentru femeia care se dă pierzaniei din dragoste! Căci nu se presupune oare că dragostea iartă tot, înnobilează tot?" Catherine Pozzi recunoaște implicit că femeia care flirtează nu săvârșește "păcatul" cărnii. Ea nu este pângărită de atingerea sexualității, precum femeia măritată, femeia adulteră și prostituata. Însă sexualitatea fiecăreia dintre aceste trei femei este, într-un fel sau altul, răscumpărată de un sentiment ori de o necesitate. Dimpotrivă, celei care flirtează nu i se poate găsi nicio scuză. Greșeala săvârșită pe jumătate
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
artă a jumătății de măsură, a compromisului. Femeile și a fortiori fetele tinere oscilează încă între dorință și teamă, între tentația aventurii și imperativul virtuții. Însă ele pot acum, fără a risca să-și piardă virginitatea ori onoarea de femeie măritată, să meargă mult, mult mai departe. Până unde...? Aceasta-i întrebarea. Linia dincolo de care nu se trece nu mai este la fel de precis definită ca în anii Belle Époque. De acum înainte, flirtul prezintă particularitatea de a nu mai avea reguli
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
începe oarecum ca o glumă, nevinovat. Însă ani mai târziu, acesta are o nouă izbucnire infernală, prelungindu-se într-un vis neînchipuit de brut, obscen și pervers. Totul începuse la Varșovia, în primele zile ale lunii iunie 1937. Sofia, deja măritată și mamă a doi copii, cu toate că ripostase din răsputeri, face cunoștință cu dr. Walter Dürrfeld, unul dintre cei mai importanți industriași germani, aflat în vacanță în Polonia. Tânăra femeie, de confesiune catolică, avea cea mai profundă aversiune față de tezele naziste
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
energii, îmi vorbea despre proiectele ei apropiate sau închipuite, de perspectivă. De la fabrică sau pentru casă, pentru copii - că acum avea în grijă și ceea ce făcea „cea mică”, nepoțica, pe care o vedea mâine-poimâine mare, dată la școală, la facultate, măritată, înconjurată de copiii ei, de strănepoții noștri, pe care nu-i voia pu țini. La ea, în casa cea veșnică. Seara rămâneam în fața televizorului - care atunci avea programe și, interesante, neîntrerupte pas după pas de reclame comerciale - și vizionam ceea ce
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
amintirile, vecinii, drumul ducător spre Culmile Stînișoarei, rîul, ramul... Cu Adrian Alui Gheorghe, cu Nicolae Sava, cu Daniel Corbu, cu instanța maternă dumitrașciană și Cristian Livescu, pe la mijlocul lui octombrie 1996, mă văzui dornic a sporovăi în jurul absentului drag, al Tudoriței, măritată, zice-se, cu un tractorist, ori al Ilenei B., cu a cărei surioară mă plimbam fudul, dav-nîm-davno, prin fața Universității bahluviene, la vremi de admitere. Peste ultima, peste Ileana, dădurăm, Adrian & eu, cu crucea puțin înainte de a merge să tragem o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
și prăvălie, îmi aducea figurine de ciocolată, acadele, turtă dulce și-o îmbrățișam și-i sărutam mâna, mulțumindu-i. Pot spune că-mi plăcea mai mult să merg la ea decât să vină dumneaei la noi. Având doar o fată măritată simțea lipsa copiilor mici și-mi intra total în voie. Având ditamai căsoaia, alergam prin toate încăperile și rareori se întâmpla să nu se lase c-o ispravă din partea mea. Treceam apoi în livada cu pomi și nu știam ce
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și pleacă la pradă țărani, oameni liberi... Lupte în Pocuția iarna Domnul cu sania și țărani în cojoace cum stau pitite satele în văi și munți cum se-ncălzesc la brazi aprinși în codri... Tovarășul lui Bogdan are o soră măritată O găsește acasă plânsă fugită, alungată de bărbat, cum se duce el și se-nțelege prin subînțelesuri cu gospodarul, bărbatul surorei lui. În această afacere se vede mândria oamenilor... cum însă s-au înțeles fără să spue vorbe mari deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
MEȘTERUL La tabăra lui Vodă nu-i voie să joace oștenii zaruri, din pricina Alvaniților care n-au noroc și a Nemților care au prea mult; din care pricină Alvaniții bat și taie pe Nemți. "Decât să preacurvesc c-o femeie măritată odată, mai bine de câte trei ori cu nouă fete mari." Radu-Vodă miluia și punea în dregătorii pe niște oameni de nimic, după plăcerea și mintea lui. Pecând la curtea lui Ștefan-Vodă proștii au puțină căutare. Simion caută pe femeia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
locuiește în România de aproape 50 de ani, încă sunt convins că ar face mare haz de târziele declarațiuni ale unui ex-tânăr adresate acum unei ex-frumuseți. II Așadar, frigurile mele de dragoste odată tăiete din rădăcină prin remediul drastic al măritatei ființe ce-și găsise culcuș în inima mea, mi-am revenit încetul cu încetul în fire și m-am pus cu hărnicie pe lucru, așa că în câțiva ani mi-am sfârșit învățătura ce pe timpul acela se putea capata în Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dus vremurile de demult când părinții căutau cu lumânarea un bărbat pe potriva fetei lor, care și-l caută și și-l alege astăzi singură, după capul și inima ei; așa cum a făcut Mițura, mult celebrata În versuri de Tudor Arghezi, măritată deunăzi fără să-l mai Întrebe pe taică-său, din al cărui cuvânt nu ieșise până acum, lăsându-l consternat și inconsolat de măritișul singurului său odor de fată, În a cărei dragoste filială se Încrezuse prea mult și se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de a nu-și fi trăit Îndestul viața - și care se prefac a ignora că majoritatea amanților lor, reali sau ipotetici, le preferă altora, sau „celor lalte“ din bordel pentru con siderente cu totul altele decât calitatea lor de femeie măritată, condiția lor socială etc.; chili pirgii de cea mai proastă speță, pe care i-am auzit de atâtea ori explicându-mi-se simplu de tot: mai Întâi că dragostea cu femeile măritate nu costă și nu angajează la nimic și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
chili pirgii de cea mai proastă speță, pe care i-am auzit de atâtea ori explicându-mi-se simplu de tot: mai Întâi că dragostea cu femeile măritate nu costă și nu angajează la nimic și, al doilea, că femeia măritată prezintă oarecare garan ții de secu ritate venerică. Prea puțini le caută din curiozitate sau aviditate după carnea lor obosită și dezabuzată, obsedată de lascivități târzii, și infinit de puțini sunt cei căzuți la vreo pasiune furtunoasă, degenerând până la urmă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu ne mai trebuie nimic. Dacă înving aliații, începem o viață nouă și cumpărăm totul la loc.“ O a treia posibilitate nu întrevedea. După război, starea ei s-a agravat. Nu mai avea decât o singură dorință: să mă vadă măritată, să mă predea din mâinile ei protectoare în mâinile protectoare ale unui soț. Și Dumnezeu, sau providența, sau destinul, sau întâmplarea mi-au încrucișat drumul cu cel mai bun și mai protector soț cu putință. Ne cunoscuserăm de câteva luni
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
facultate și locuiam într-o pensiune de studenți, el era ziarist și locuia într-o casă la niște prieteni de familie. Ne cunoscuserăm foarte romantic... R.P. Învăluiți în miresme... A.R. ...la cantina Agerpresului. Dar mama trebuia să mă vadă măritată, ca să poată muri liniștită. Ne-am repezit de la București la Roman, în cele două sau trei zile libere de 1 Mai, l-am pus pe primar, un prieten al părinților, să ne cunune civil imediat după ce-a ieșit de la
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]