18,914 matches
-
pentru acea figură eroică a compozitorului-geniu. Și dacă proiectul Heptalogiei sale, deocamdată puțin probabil de a fi montat ca atare, dar văzut de creatorul său drept o "operă a viitorului", nu ar reprezenta tocmai dorința mai mult sau mai puțin mărturisită de a reînvia imaginea super-compozitorului...
O sută de ani între o Tetralogie și o Heptalogie by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12860_a_14185]
-
fost 120 ci mulți sau în număr mare, bucurându-mă la fel. în prima parte a serii, notează cronicarul, care nu este altul decât lunetistul, trupa teatrului produce un spectacol-lectură pe textele lui Cristian Popescu (regie și scenariu Gavril Pinte). Mărturisesc că regret că n-am fost de față. Amintirea lui Cristi Popescu, pe care l-am cunoscut în vremea de început a Amfiteatrului, când aproape totul în jur părea să nu se mai potrivească cu sufletul nostru activ și frustrat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
cred în Providență și știu că în viață nu ți se întămplă decăt ceea ce ăți rezervă Providența. Am sentimentul că pe mine Providența mă favorizează, și în rău și în bine". Să precizăm însă că "apetitul divinului" pe care-l mărturisește dl Paleologu exclude creștinismul habotnic, ascetic, întemeiat pe o nemiloasă reducție a umanului, în favoarea unui creștinism, am zice, hedonist, legat de împlinirile pe diverse planuri ale ființei omenești, de acea joie de vivre care poate mijloci raportul cu o anume
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
clasicismul, lucrare de referință în slavistica mondială și nu numai, tradusă în numeroase limbi. Istoria aceasta este ea însăși un roman care reabilitează memoria scrisă a națiunii sîrbe. De altfel, toată proza lui Paviș trădează o uriașă experiență lingvistică, scriitorul mărturisind că atunci cînd scrie îi are în față pe scriitorii sîrbi din secolele XVII și XVIII și că i-ar plăcea să se știe prețuit de aceștia. De fapt această Istorie a literaturii sîrbe rezoneanză cu toată proza sa care
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
plăcerea să-i alăpteze pe toți domnii prezenți, în semn de recunoștință că au vizitat acel loc. Cînd a venit și rîndul lui Opujiș să-și pună o dorință, magul dădu semne de nervozitate, cu toate că dorințele celor prezenți nu erau mărturisite cu glas tare. Coborî iute de pe masă și vru s-o șteargă din cort. - Niciodată prea multă judecată într-o zi, nici prea multă miere într-o floare - gîndi Opujiș și, ajungîndu-l din urmă, îl luă de guler, se așeză
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
făcut decât să-mi confirme ad infinitum părerea despre lipsa de vână oratorică a majorității oamenilor politici români. Pe de altă parte, am avut grijă să urmăresc discursurile publice ale lui George W. Bush din ultima vreme și, trebuie să mărturisesc, am fost mai tot timpul dezamăgit. În afară de câteva stratageme dramatice de mai mult sau mai puțin bun gust (lacrimile și vocea tremurândă, printre ele), George W. își dă parcă silința să îți arate că discursurile pe care le recită în
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
o societate care să-i ceară ceva după nevoile ei, închipuiește el niște nevoi sociale cărora le decretează pe dibuite satisfacerea. El tot speră și nu obosește a spera că va face să rezulte de la dînsul o societate. Trebuie să mărturisim că statul acesta are aci o sarcină titanică, însă, deocamdată, nu chiar imposibilă. Cucerirea bunurilor naturale, perfecționarea păstrării și prefacerii acestora, multiplicarea schimbului, toate acestea cu stăruință, cu răbdare, cu autoritate brutală cînd nu merge altfel, se pot decreta și
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
învăluite în poezia melancoliei. Rezultat adesea din acumulări și perspective, simplu, natural și deseori subtil, umorul a devenit, pe parcurs, o miză tot mai importantă. Majoritatea povestirilor, deși extrem de surprinzătoare, unele insolite și bătând înspre absurd, sunt însă foarte familiare. Mărturisea autorul într-un interviu publicat chiar în România literară: „Întâmplări extraordinare au loc peste tot și-n permanență. Totul e să le descoperi mecanica secretă. Și, mai ales, să ai indecența să le istorisești. Ele își dezvăluie extraordinarul la povestit
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
este foarte importantă pentru închinătorii lui Alah” (vlg 1999). În prezentările mai detaliate nu lipsește însă traducerea care apropie și unifică. În citatul următor termenii deosebirii (muezin, minaret, geamie) apar alături de alegerea cuvîntului care subliniază asemănarea - Dumnezeu: “«Dumnezeu e mare. Mărturisesc că nu există altă divinitate decît Dumnezeu. Mohammad este trimisul său. Veniți la rugăciune. Veniți la fericire! Rugăciunea este mai bună decît somnul», se poate auzi vocea ascuțită a muezinului, cățărat în minaretul alb al geamiei din oraș” (EZ 16
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
oraș și toate laolaltă au marcat-o. Există o anumită atmosferă, un anumit sentiment de viață pe care ea le-a respirat, însușin- du-și-le, chiar dacă filogeneza, originile ei biologice sunt altele. Ea a trăit în București și ne mărturisea foarte des: "A fost cea mai frumoasă perioadă din viața mea!" R.B.: A fost de fapt, paradisul copilăriei... C.H.: Da, dar și al adolescenței. Mama a păstrat tot acest tezaur de trăriri și cred că, în mod inconștient, le-a
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
-l contraria, ne îngăduim a susține în continuare, pînă la un punct, teza unui G. Dimisianu echilibrat, căutător de factori de contact și de medieri, cu o umoare egală, tinzînd spre soluții rezonabile. Ne vine în ajutor dl Dimisianu însuși, mărturisind că n-a manifestat, la începuturi, o înclinație certă spre comentarea actualității, această „specializare” relativă venind din împrejurarea (extrem de norocoasă!) că a intrat (și a rămas!) în redacția Gazetei literare, devenită România literară. Dar dacă s-ar fi întîmplat altminteri
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
pe șleau și fără fasoane, m-am chiombit la Andreea Marin. Și iarăși vin și zic, adică repet și întăresc cele mai la deal dezvăluite, că de aici mi se va duce mie buhul de nesimțitor și de misogin. Pentru că, mărturisesc sincer și chiar cu mîna pe inimă, oricît aș încerca, oricît mi-aș impune prin puterea voinței, contactarea optică a Andreei Marin, recunosc, după un frison efemer, ca acela de saună, nu reușește să mă emoționeze mai mult decît un
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
savuros, scris de un tânăr de nouăsprezece ani perfect idiot, dar de o naivitate și de o sinceritate înduioșătoare, îndrăgostit de o fată cu care odată a băut o cafea și căreia îi scrie după câteva luni pentru a-și mărturisi iubirea și pentru a-i povesti despre sine. Scrisoarea, de un comic aproape absurd, adună toate clișeele epistolare posibile și o serie de inexactități de exprimare aproape impresionante. Ar merita citată în întregime. Mă voi opri însă, pentru final, asupra
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
opri însă, pentru final, asupra P.S.-ului: „Draga mea prietenă Mariana, această scrisoare, înainte de a-ți parveni la adresa știută, a fost citită de un bun prieten de-al meu, care este profesor de literatură în Medio-Monte. Sunt obligat să-ți mărturisesc ceea ce mi-a mărturisit la rându-i cel despre care îți scriu. Acela mi-a spus că: prin rândurile de mai sus am ilustrat spectacolul naiv al unui nivel cultural precar și că sunt cu atât mai autentic, mai viu
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
asupra P.S.-ului: „Draga mea prietenă Mariana, această scrisoare, înainte de a-ți parveni la adresa știută, a fost citită de un bun prieten de-al meu, care este profesor de literatură în Medio-Monte. Sunt obligat să-ți mărturisesc ceea ce mi-a mărturisit la rându-i cel despre care îți scriu. Acela mi-a spus că: prin rândurile de mai sus am ilustrat spectacolul naiv al unui nivel cultural precar și că sunt cu atât mai autentic, mai viu și mai simpatic. Draga
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
întîmplare muzicală. Poate că am auzit atunci sau mi-am amintit vorbe, imagini, flori, fructe, animale sau păsări, rîuri și oceane. Nu am făcut însă altceva decît să ascult muzică. Nu am nici o explicație pentru asta. Și nici nu fabulez. Mărturisesc doar. În clipa în care Cecilia și-a făcut apariția și a scos primul țipăt, am știut că ascultam glasul naturii, cel mai recent, dar și cel mai vechi din lume. A auzi vocea unei ființe care se naște înseamnă
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
acribioase, cu o stăruință ardelenească a sfredelirii subiectelor abordate, în consecință demne de tot interesul, consacrate deseori unor nume mari precum Maiorescu, Macedonski, Goga, Rebreanu, Arghezi, Philippide, Blaga, Ștefan Aug. Doinaș. G. Călinescu apare evocat prin prisma unor amintiri personale, mărturisindu-se cu evlavie “fascinația” iscată de prodigioasa personalitate. Cufundarea exegetului în “privirea sa de foc” îi acordă “iluzia unei stranii pierderi de identitate”, deci ceva diferit de “starea” propice criticii. Cu atît mai vîrtos cu cît e declarată și situarea
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
normală. Vorbind despre aventurile sale în arhivele române, mai ales în încercarea de a aduna documente pentru un volum care va fi editat de Woodrow Wilson Center din Washington și Institutul de Politică și Istorie al Ministerului Apărării, Profesorul Deletant mărturisește cu umor: Întotdeauna când am fost întrebat de ce m-am ocupat de studiile românești am răspuns „pentru că sunt masochist” și am spus asta pentru că trebuie să ai un pic de masochism ca să fii așa de perseverent, să fii foarte pisălog
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
Revolucion!... Rezultatul (al demersului regizoral, nu al revoluțiilor!) li se poate părea, unora, încîntător și sofisticat, iar altora oarecum pueril sau simplist. Depinde dacă guști sau nu genul, dacă genul “te prinde sau nu te prinde”. În ceea ce mă privește, mărturisesc că nu îl gust. Ceea ce nu mă împiedică să recunosc risipa de imaginație și de efort a “boborului” care a realizat Boborul. De asemenea, nu pot fi de acord (și nu mă pot amuza cîtuși de puțin) privind înșiruirea de
Restanțe și invazii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12988_a_14313]
-
în invizibil, acești îngeri indică o recădre în vizibil, deci un eșec: “oase de îngeri/ sparte-n pierzaniile/ fără de capăt/ ale răstimpului ce ne-a cuprins” (Drumul prin pustie). Ascensiunea mistică, avînd drept condiție sine qua non desprinderea de materialități, mărturisită în unele secvențe, apare nu o dată zădărnicită de simțămîntul unei “amuțiri”, a unei opacizări, a unui obstacol invincibil, și el de sorginte escatologică: “îndelungă vreme/ o pecete amuțitoare/ mi-a împodobit glasul/ un căluș de ceață/ mi-a podidit limba
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
generalizată și chiar «frica de frică». Ei bine, în cazul meu, știau cele mai mici amănunte (voiam să vînd o combină muzicală pentru că nu mai aveam bani) și chiar ce vorbeam în intimitate cu o femeie pe care o iubeam... - Mărturisiți că ați reușit să identificați cîțiva dintre informatori care vă spionau fiecare mișcare în acei ani, dar, cu o singură excepție (Vasile Băran), refuzați să le deconspirați numele pentru a nu fi cel care «aruncă piatra» (în accepția biblică, desigur
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
o lege invariabilă, aplicată chiar și istoricilor care n-aveau acces decît la versiunea oficială, în genere trucată, a evenimentelor. Astfel încît arhivele țărilor comuniste “debordează de secrete”, sînt copleșitoare prin cantitatea de informații acumulată. Nu doar despre istoria comunismului mărturisesc arhivele, ci pur și simplu despre istoria secolului XX”. Nu mai puțin, în același cîmp de forță al minciunii, stăruie efectul propagandei comuniste, în raza căreia doctrina marxist-leninistă rămîne în picioare, vina pentru eșecul aplicării ei căzînd numai și numai
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
au putut fi văzute cu prilejul organizării unor expoziții. În plus, este artistă și când nu desenează, cînd privește pur și simplu lumea din jur. Ea regândește designul acestei lumi, îl ajustează, imaginând variante de bun-gust. În ceea ce mă privește, mărturisesc că devin agitat când intru în raza privirii ei. Îmi imaginez cum îmi „scanează” figura și cum mi-o reconstruiește, în căutarea unei versiuni ideale. Mihaela Șchiopu își risipește extraodinarul talent, susținând cu generozitate inițiative culturale diverse, de la unele de
Un mare talent by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13068_a_14393]
-
a fost unul dintre cei mai importanți poeți ai generațiilor postbelice , totodată, dramaturg și traducător , dar, mai ales, prietenul de cuvânt românesc nealterat, Cezar Ivănescu. Incomod și erudit... , două cuvinte care sugerează esența portretistică a celui căruia Constantin Noica Îi mărturisea cu admirație: Am vibrat deosebit la glasurile unor poeme... am rămas rece la atingerea altora, dar peste tot am simțit că este vorba de ceva „sacru” În scrisul d-tale. Scurtele Întrevederi bienale cu neobositul nostru ambasador cultural Alex Cetățeanu
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
de a-i preface si pe altii În animale. În Formicarius, Johann Nider vorbeste despre vrăjitori care se transformă În lupi, la fel Giordano da Bergamo În Questio de strigis. În procesele de la Valais, de la Începutul anilor 1400, acuzatii au mărturisit că luaseră temporar forma de lupi, atacând vitele. Cronicarul Johann Fründ are pretentia că descrie vrăjitoarele din Valais: după opinia lui, diavolul căuta femei si bărbati necăjiti, cărora le promitea putere si bogătie. Totusi, acestia erau obligati mai Întâi să
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]