1,950 matches
-
naște o largă ramificație de alte virtuți sufletești, începând cu cele specific teologiei creștine, credința, nadejdea și dragostea, urmate de nu mai puțin de alte 27 de vir �tuți. Mai reduse ca număr, virtuțile sufletești sunt specificate de Sfântul Maxim Mărturisitorul destul variate (15 la număr), începând cu iubirea și smerenia și încheind cu lipsa de mândrie și străpungerea inimii. De remarcat faptul, că în ambele texte nu este pomenită recunoștința ca virtute, dar ea este implicată, cum vom vedea mai
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
de la Dumnezeu, dar care, prin înseși da �rurile primite, are capacitatea de a discerne între cele de folos naturii lui - ce subzistă ca filiațiune tinzând către divinitate (poftirea înfie �rii) - și cele dimpotrivă. Către acest înțeles ne conduce Sfântul Maxim Mărturisitorul, comentând locuri din Vechiul Testament: Ezechia nu a răsplătit binefacerea pe care i-a faăcut-o lui, Dumnezeu, " Căci nu a măsurat recunoscător mulțumirea cu mă �rimea izbânzilor primite de la Dumnezeu, ci s-a înălțat în inima sa". Deci nerecunoscând pe Dumnezeu
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
creștinul conștient fiind de beneficiul relației lui cu Creato �rul este îndemnat să-și mărturisească aceasta, adica să manifeste - vi �zibil sau doar în rugaciunea lui - recunoștința pe care o simte, pe care o și recunoaște ca obligație. Sfântul Maxim Mărturisitorul analizează starea de recunoștință, pe care o corelează și cu altă însușire a celui conștient și recunoscător. "Iuda înseamnă mărturisire - spune el. Iar înțe �lesul mărturisirii este îndoit: Există o mărturisire de muțtumire pentru bunurile primite în dar și există
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Lui. Căci este și o teamă rea, aceea simțită de "slugă vicleană", care nu cunoaște iubirea și se teme de atotputernicia Judecătorului. Frica, teama cea bună este cea de care ne vorbește marele și adevăratul gnos �tic creștin - Sfântul Maxim Mărturisitorul: "Cel ce se teme de Domnul are pururea ca tovarăș smerenia, și prin gândurile acesteia vine la dragostea și la mulțumirea către Dumnezeu. Căci își amintește de purtarea lumească de mai înainte și de feluritele greșeli, ca și de is
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
a muceniciei creștine Martiriul, jertfa și mucenicia în gândirea Bisericii noastre dreptslăvitoare și în înțelegerea Sfintei Scripturi reprezintă experienta morții hotărâte prin credință, ca mărturie fidelă a dragostei pentru Domnul nostru Iisus Hristos. În acest sens, martirul ori mucenicul este mărturisitor prin moartea cauzată și pricinuită de dușmanii credinței. În acest fel, mărturisirea și moartea presupun o legătură interioară serioasă și prifundă, care trebuie privite și abordate împreună. Puterea de a mărturisi pe Iisus Hristos vine din harul Duhului Sfânt, care
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
Lui ca o săgeată în inimile celor care încă n-au dobândit curajul de a se jertfi pentru El. Actele Martirice sunt pline de exemple ale acelora care au văzut pătimirea martirilor și dintr-o dată s-au declarat și ei mărturisitori ai lui Iisus Hristos. Mântuitorul, prin mucenic, se impune ca prezența aici și acum și asteaptă să fie întampinat în decizia de a-I urma, urmând ca împărtășirea cu El să se facă în sânge �le propriu al martirului. Mucenicul
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
om... Cei ce se nevoiesc sunt încercați, ca să sporească în bogăția lor, cei leneși, ca să se păzească de cele ce-i vatămă...”8. Cu privire la cauza acestor necazuri sau încercări fără de voie, Părinții filocaliei ne dau detalii foarte importante. Sfântul Maxim Mărturisitorul, ca de altfel întreaga literatură ascetică, consideră toate aceste pătimiri fără de voie ca fiind pedeapsă pentru păcat. Cauza lor primă o constituie, desigur, păcatul strămoșesc. Prin aceasta, ne spune același Sfânt Părinte, omul a ajuns într-o cu totul altă
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
zidirea luată drept Dumnezeu, l-au iubit cu toată plăcerea. Și așa, prin grija exclusivă de trup, au slujit cu toată sârguința zidirii în loc de Ziditor”10. În acest mod, ajungem la una dintre cele mai importante învățături ale Sfântului Maxim Mărturisitorul, cea referitoare la cercul vicios plăcere - durere, începutul lui, modul de declanșare și activare a lui, ca resort sau cauză inițială a durerii. Autorul acestei dureri ca și a plăcerii de care se leagă, nu este Dumnezeu ci omul. Zidind
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
îngrozește cu cele contrare. Însă, în ambele, El ne conduce, precum un tată bun își educă și îndrumă copilul pe calea cea dreaptă, atât prin îndemnuri pozitive, cât și prin privare de daruri și chiar prin pedepse 22. Sfântul Maxim Mărturisitorul exprimă pe larg această alternanță între bucurii și necazuri, între Pronie și Judecată, spunând că „există o regulă și o lege a Providenței așezată în făpturi, potrivit căreia cei ce s-au arătat nerecunoscători pentru bunurile primite, sunt povățuiți spre
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
tot Păr. Teșu. A cincea, considerată mai presus de toate, este ca, eliberându-ne de păcat și de patimă și înaintând în viața de virtute, să nu uităm slăbiciunea noastră, nici puterea Celui ce ne-a ajutat 27. Sfântul Maxim Mărturisitorul lărgește și mai mult numărul cauzelor pentru care omul este încercat, spunând că „omul rabdă pătimiri pentru una din acestea: sau pentru dragostea lui Dumnezeu, sau pentru nădejdea răsplătirii, sau de frica muncilor, sau de frica oamenilor, sau pentru fire
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
mărturie, cele rele sunt mustrare spre îndreptare. Vorbind despre scopul încercărilor trebuie să subliniem faptul că cele mai frumoase sentințe sau exprimări despre rolul duhovnicesc al încercărilor și suferințelor din această viață ni le-au lăsat Sfinții Marcu Ascetul, Maxim Mărturisitorul, Ioan Scărarul și îndeosebi Sfântul Isaac Sirul - care vorbește depre o adevărată teologie a necazurilor sau a încercărilor. Necazurile, în viziunea acestor Părinți duhovnicești au mai multe dimensiuni și urmăresc mai multe scopuri, în planul iconomiei divine, cu privire la fiecare om
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
și ispitelor și ducănd sufletul către pocăință. Ea subțiază prin lacrimi iarna patimilor și norii păcatului, liniștește marea cugetării și duce, în final, la restabilirea stării noastre harice naturale, inițiale, de transparență față de lucrarea și conlucrarea cu el. Sfântul Maxim Mărturisitorul mai vorbește depre o întristare interioară și o întristare exterioară sau despre ascunsă în suflet și alta arătată prin simțire. Cea dintâi este urmarea bucuriei din suflet, iar cea de-a doua este urmarea plăcerii trăită cu simțurile. Cea din
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
duhovnicești și fiind ispitit de diavoli, să caute cu frică și mai multă ajutorul lui Dumnezeu. Spre deosebire de cea dintâi, părăsirea în sens de lepădare lipsește cu totul sufletul de ajutorul lui Dumnezeu și îl predă „legat dracilor”50. Sfântul Maxim Mărturisitorul consideră că sunt patru feluri generale ale părăsirii din partea lui Dumnezeu: - din iconomie, ca prin păruta părăsire cei încercați să se mântuiască; spre dovedire, ca la Iov și Iosif, spre întărire în credință; spre povățuire duhovnicească, ca la Apostolul, ca
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
ajutorul. Acesta este drumul viețuirii duhovnicești creștine: - împreuna pătimire cu Hristos, cu nădejdea învierii și răsplatei, pe măsura eforturilor noastre ascetice. Este calea pe care au străbătut-o toți cei iubitori de frumusețe spirituală, urmând pilda Mântuitorului: - Sfinții apostoli, mucenicii, mărturisitorii, cuvioșii, monahii și nu în ultimul rând creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
R., București, 1992, p. 141-142. 6 - Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre conștiință, în Filocalia..., Volomul VI, p. 261. 7 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 236. 8 - Ibidem, p. 251-252. 9 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., Volumul III, p. 34. 10 - Ibidem, p. 35. 11 - Ibidem, p. 348. 12 - Ibidem, p. 110. 13 - Ibidem, p. 336-337. 14 - Ibidem, p. 32. 15 - Ibidem, p. 32-33. 16 - Ibidem, p. 348. 17 - Ibidem, p.
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Iisus Hristos sau restaurarea omului, ediția a II-a, Editura Omniscop, Craiova, 1993. 20 - Idem, Teologia Dogmatică Ortodoxă, Vol. 1, E.I.B.M.B.O.R., București, 1997, p. 140. 21 - Ibidem, p. 144. 22 - Idem, Spiritualitatea ortodoxă..., p. 134. 23 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 228-229. 24 - Ava Dorotei, Ale celui între sfinți, părintele nostru Dorotei. Felurite învățături lăsate ucenicilor săi când a părăsit mănăstirea Avei Serid și a întemeiat cu ajutorul lui Dumnezeu mănăstirea sa, după moartea Avei Ioan, proorocul, și după tăcerea
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
după moartea Avei Ioan, proorocul, și după tăcerea desăvârșită a Avei Varsanufie, în Filocalia..., Volumul IX, p. 607. 25 - Sfântul Marcu Ascetul, Despre cei ce cred că se îndreaptă din fapte, în Filocalia..., Volumul I, p. 311. 26 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, în Filocalia..., Volulmul II, p. 311. 27 - Ibidem, p. 93-94. 28 - Ibidem, p. 119. 29 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 101. 30 - Ibidem, p. 101-102. 31 - Ibidem, p. 104. 32 - Ibidem, p. 224. 33 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, în Filocalia..., Volulmul II, p. 311. 27 - Ibidem, p. 93-94. 28 - Ibidem, p. 119. 29 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 101. 30 - Ibidem, p. 101-102. 31 - Ibidem, p. 104. 32 - Ibidem, p. 224. 33 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie..., p. 111. 34 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 202. 35 - Cuviosul Nichita Stithatul, op. cit., p. 261. 36 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 111. 37 - Ibidem, p. 229. 38 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 202. 39 - Ava Dorotei
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
p. 101. 30 - Ibidem, p. 101-102. 31 - Ibidem, p. 104. 32 - Ibidem, p. 224. 33 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie..., p. 111. 34 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 202. 35 - Cuviosul Nichita Stithatul, op. cit., p. 261. 36 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 111. 37 - Ibidem, p. 229. 38 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 202. 39 - Ava Dorotei, op. cit., p. 611. 40 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 247-248. 41 - Cuviosul Nichita Stithatul, op. cit., p. 220. 42 - Ibidem, p. 248-249. 43 - Sfântul
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
p. 111. 37 - Ibidem, p. 229. 38 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 202. 39 - Ava Dorotei, op. cit., p. 611. 40 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 247-248. 41 - Cuviosul Nichita Stithatul, op. cit., p. 220. 42 - Ibidem, p. 248-249. 43 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 308. 44 - Sfântul Ioan Casian, Despre cele opt gânduri ale răutății, în Filocalia..., Volumul I, p. 153-154 45 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Scrieri. Partea a doua. Scrieri și epistole hristologice și duhovnicești. Traducere din grecește, introducere și note de
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
op. cit., p. 247-248. 41 - Cuviosul Nichita Stithatul, op. cit., p. 220. 42 - Ibidem, p. 248-249. 43 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 308. 44 - Sfântul Ioan Casian, Despre cele opt gânduri ale răutății, în Filocalia..., Volumul I, p. 153-154 45 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Scrieri. Partea a doua. Scrieri și epistole hristologice și duhovnicești. Traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, E.I.B.M.B.O.R., București, 1990, p. 41. 46 - Idem, Răspunsuri către Talasie..., p. 62. 47 - Ibidem, p. 234
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
și singurătate, în Filocalia..., Volumul VIII, p. 24. 49 - Calist Patriarhul, Capete care au lipsit, în Filocalia..., Volumul VIII, p. 280-281. 50 - Diadoh al Foticeii, Cuvânt ascetic în 100 de capete, în Filocalia..., Volumul I, p. 461. 51 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste. Suta a doua, în Filocalia..., Volumul II, p. 142. 52 - Sfântul Marcu Ascetul, op. cit., p. 461. 53 - Ibidem, p. 329. 54 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 142. 55 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 243. 56 - Ibidem, p.
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
în 100 de capete, în Filocalia..., Volumul I, p. 461. 51 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste. Suta a doua, în Filocalia..., Volumul II, p. 142. 52 - Sfântul Marcu Ascetul, op. cit., p. 461. 53 - Ibidem, p. 329. 54 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 142. 55 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 243. 56 - Ibidem, p. 359. 57 - Nil Ascetul, Cuvânt ascetic, în Filocalia..., Volumul I, p. 247. 58 - Ibidem, p. 247. 59 - Ibidem, p. 247-248. 60 - Sfinții Varsanufie și Ioan, op. cit., p.
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
dar același Duh"(I Cor. 12, 4) are o semnificație mult mai largă, ea putându-se aplica tuturor darurilor cu care sunt înzestrați oamenii și pe care ei le folosesc întru slava lui Dumnezeu și în vederea slujirii aproapelui. Sfântul Maxim Mărturisitorul subliniază și afirmă că Duhul Sfânt mișcă rațiunea naturală din fiecare. Tot ceea ce oamenii făptuiesc din dragoste pentru semeni și din dorința de a aduce mai multă lumină în lume este, în ultimă instanță, îndeplinit sub înrâurirea Duhului Sfânt. Sfântul
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
al omului, ci caută să vadă lumea din perspectiva lui Dumnezeu, subliniind importanța acesteia. De aceea, propunerea sa poate fi numită teo-ecologie și nu o eco-teologie". Din această perspectivă filocalică Părintele Dumitru Stăniloae l-a comentat și pe Sfântul Maxim Mărturisitorul în textele ce evidențiau o concepție liturgică asupra lumii. Sfântul Maxim indică trei mișcări ale sufletului: după minte, după rațiune și după simțire. Prima e simplă și cu neputință de cuprins. Mișcarea prin rațiune ni-L descoperă pe Dumnezeu ca
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]