3,215 matches
-
dracii și toți asculta de dânsul.” „Și zidi [Solomon] besearecă lui Dumnezău”, dar numai până la acoperiș, căci pentru bolta templului nu reușea să găsească un „lemn [care] să acoapere beseareca”. Solomon trimite dracii să-i aducă, pe rând, copacul (un măslin) care crescuse deasupra capului lui Adam (din cununa acestuia, adusă de Sit din rai) și alți doi copaci crescuți în rai, de unde au fost dezrădăcinați și scoși de apele fluviului Tigru și, respectiv, de potop. Semnalez aici cel puțin două
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și aflarea centrului viitorului sat” (73, p. 304). în acest sens, sunt interesante unele legende grecești și romane care ne furnizează date privind arhaice rituri de întemeiere. Conform tradiției, în incinta templului Erehteion, pe Acropole, se afla „un trunchi de măslin socotit a fi ieșit din sol când Minerva victorioasă l-a izbit cu lancea. Pe acest prim trofeu cunoscut de mitologia greacă a fost gravată apoi imaginea Minervei și atârnată masca fioroasă a Gorgonei” (47, p. 17). De asemenea, lancea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un semn distinctiv normal pentru o zeiță a dragostei și a maternității, cum este Inanna (Iștar). De altfel, așa cum am văzut, Ulise îndeplinește și el tainice canoane pentru a întemeia patul conjugal și iatacul nupțial pe locul și din lemnul măslinului - copac consacrat zeițelor Atena și Demetra. Nu credem că, în acest ultim caz, actul ritual a fost patronat de Atena (zeița pururi castă), ci, mai degrabă, de Demetra - zeiță a fertilității (pământului, dar și a oamenilor), protectoare a locuinței (stabile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
subiectul redacțiunii vechi, slavă și română : Dracul fură cei șase copii ai Melintiei, sora lui „Sveti Sisin”. Acesta din urmă „încălecă pe calul lui și alergă pe urma acelui drac”. Pe drum, întâlnește pe rând trei copaci (salcia, rugul și măslinul), pe care îi întreabă în ce loc s-a ascuns diavolul. Primii doi copaci îl mint, și Sf. Sisinie îi blestemă : salcia să înflorească, dar poame să nu rodească, iar rugul să aibă vârfurile unde-și are rădăcinile. Măslinul, care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și măslinul), pe care îi întreabă în ce loc s-a ascuns diavolul. Primii doi copaci îl mint, și Sf. Sisinie îi blestemă : salcia să înflorească, dar poame să nu rodească, iar rugul să aibă vârfurile unde-și are rădăcinile. Măslinul, care creștea lângă mare (loc consacrat), îi spune adevărul („vădzuiu-l în Mare afunădându-se”) și sfântul îl blagoslovește : „Să fii la toate beséricile de lumină și oamenilor de spasenie”. Sisinie îl scoate pe drac din fundul mării, îl bate și-l
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
are față de aceasta din urmă câteva „diferințe secundare” (40, p. 212). Dintre acestea, anume una mă interesează acum. La cei trei copaci întâlniți și întrebați de Sisinie se mai adaugă unul (paltinul) care, întâlnit pe drum, spune adevărul (ca și măslinul), fiind și el blagoslovit. Iată pasajul respectiv, extras dintr-un manuscris inedit (mss. BAR nr. 473) din 1766, cea mai veche variantă cunoscută a redacțiunii moderne. „Iară paltinul dreptu spuse : nu-l văzuiu [pe drac], ci-l auziiu pre cale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dar ea trebuie tratată cu prudență. Copacii blestemați/ binecuvântați de Sf. Maria în colindele românești (plop, viță-de-vie, tisă, arin, tei, măr, păr, brad etc.) (75) nu se identifică cu cei blestemați/binecuvântați de Sf. Sisinie în legende (rug, salcie, paltin, măslin). Excepție face rugul de mure, dar pe când acesta apare într-o unică atestare, într-o colindă a Maicii Domnului (76, p. 11), el este o constantă în ciclul de legende cu privire la Sf. Sisinie, unde rugul apare în marea majoritate a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu răspunde, dar rugul da), dar nu și motivul „binecuvântarea/blestemarea lor” (84, p. 102). 2. O altă neconcordanță (parțială) este cea dintre soiurile de copaci întâlniți în cale : brad, măr, salcie, paltin - în cazul „dalbului de pribeag”, și rug, măslin, salcie, paltin - în cazul Sfântului Sisinie. Este posibil ca episodul din legenda în discuție să fie rezultatul unui sincretism dintre două sau mai multe cicluri de credințe (legende), dar desfacerea sau tăierea acestui nod comportă încă alte căutări și cercetări
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai bine ca Isus? Astfel, Hristos mântuitorul și Hristos epicurianul, ba chiar și Epicur cel cristic, dau formula mântuirii: o combinație de înțelepciune păgână și de sapiență creștină, un amestec de austeritate din Grădina Atenei și de virtute din grădina Măslinilor, un mixaj de ataraxie grecească și de speranță catolică, de voluptate în asceză și de asceză pentru voluptate, o însoțire a filosofului cu boțul lui de brânză și a profetului cu peștele, iată ecuația voluptății autentice și a binelui adevărat
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ciremaic, Democrit, Epicur, PSIHANALIZĂ acte ratate, denegația freudiană, idealul eului, inconștient, introspecție, lapsus, pulsiunea morții, sublimare, RELIGIE Apostoli, Matei, Petru, și banii, cler, dominator, inutil, convertiri, creștinism, catolicism moderat, comunități, cuceriri, epicurian, prima formulare, și Reforma, supraviețuire, și gnosticism, Grădina Măslinilor, hedonist, și hrana, și moartea, și prietenia, purificat, și răul, religie a Imperiului, și suferința, triumfător, unificare, violente, deism, divinitatea omului, Dumnezeu, accesul la el prin plăcere, ca bine suveran, și Biserica, egal cu oamenii, existent, inexistent, și păcatul, și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Faceți socoteala cît ar veni în banii de azi! * În sfîrșit, l-am văzut în 1973, adică după 35 de ani. * Un articol al lui N. Balotă despre Principiul poetic al lui Poe. * Între timp a apărut sub titlul Zodia măslinilor (1974). * Oct. 1971. * Les passions et la sagesse, Pléiade, pp. XXIX-XXX. * Id. p. XXXVIII. Se înțelege, sper, că nu e vorba de apologetism și de o demisie a spiritului critic. Alain se ocupă, cum am spus, numai de marile opere
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
poet bizar, grav și ludic în același timp. În Poezii antipoetice (1933), cu un titlu polemic inspirat de Adrian Maniu, se observă totuși un echilibru interior, asigurat de esențe foarte pământești și, iarăși, balcanice, precum mărgeanul, rodiul, portocalul, șofranul, nardul, măslinul ș.a. Poeme în limba păsărească (1936) se așază pe fundamentul folcloric și mitic din Balcani, având ca „locații” lirice Epidaur, Egina, Cipru și ca personaje imaginare pe Melia, Afrodita, Lotis, Elados, o sumedenie de nimfe și oceanide. De altfel, crezul
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
și încă sunau din dulcele corn, dar era/ cu putință să-mi povestească desfătarea din groapa cu vinișoare/ de cârtiță - sărisem prin fereastra deschisă și trebuia/ să intru în pielea lor, dar fără măsură desfătarea mea,/ iubirea mea acoperită de măslinul roditor mi-ai închis/ ochii pe jumătate; ți-am strivit mila,/ rătăcirea mea a început odată cu rana.” Formula este similară în Triumful dantelei (1997), doar că își pierde semnele de punctuație: „Întotdeauna spre ziuă uruie jucăria de gheață/ cu roțile
MALAMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287967_a_289296]
-
Chișinău, 1966; La mijlocul ierbii, pref. George Meniuc, Chișinău, 1967; Liniștea cuvintelor, Chișinău, 1971; Ora păsării, Chișinău, 1974; De ziua frunzei, pref. Grigore Vieru, Chișinău, 1977; Teiul, Chișinău, 1980; Viața cuvântului, pref. Pavel Boțu, Chișinău, 1980; Iubire de tine, Chișinău, 1981; Măslinul oglindit, pref. Pavel Boțu, Chișinău, 1983; A vedea cu inima, Chișinău, 1984; Izvoraș cu ochii verzi, Chișinău, 1985; Dimineața mărului, Chișinău, 1986; Nimic nu-i zero, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1987; ed. Chișinău, 2003; Dialoguri banale sau Trist și vesel
Intreaga poezie a lui este o înlănţuire de idei fanteziste. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287568_a_288897]
-
ta / Ună Carti minduia. Gura mea cu gura ta: // Ți birbiliu mușat cânta. // Tihea mea cu tihea ta / Cățe calea nu-și afla?” Este vorba aici de un cuplu ideal, care nu ajunge să-și împlinească destinul. În Ramura de măslin (1985) simbolul păcii, ocrotitor al vieții și al armoniei, este proiectat în desfășurări lirice care recuperează elogiul rădăcinilor, al străbunilor, bucuria existenței bucolice, refuzul însingurării și aspirația spre împlinire. SCRIERI: Steauă di dor, București, 1983; Ramura de măslin, București, 1985
IORGOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]
-
Ramura de măslin (1985) simbolul păcii, ocrotitor al vieții și al armoniei, este proiectat în desfășurări lirice care recuperează elogiul rădăcinilor, al străbunilor, bucuria existenței bucolice, refuzul însingurării și aspirația spre împlinire. SCRIERI: Steauă di dor, București, 1983; Ramura de măslin, București, 1985. Antologii: Antologie de poezie populară aromână, pref. edit., București, 1976; Dacica, pref. Paul Anghel, București, 1978; Un veac de poezie aromână, introd. Hristu Cândroveanu, București, 1985 (în colaborare cu Hristu Cândroveanu). Ediții: Mihai Eminescu, Poezii - Puizii, ed. româno-aromână
IORGOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]
-
articulat sub semnul lumii și a literaturii ca teatru. Primele poeme exersează încă maniera descriptivă în tonalitate elegiacă - un tablou dominat de înserări, păsări, șoapte, căderi -, în care eul poetic e mai mult o prezență discursivă decât lirică: „Ram de măslin purtam./ Șarg eram în amurgul/ de tamburină./ Mă-mpiedicam în cercuri - cercuri/ desprinse din siluete de cal/ galopând/ ah! în tăceri depărtându-se...” (Elegie). Câteva durități, imagini percutante, oximoronice, tulbură ritmul egal al versurilor: „luna era cu flegmon”, „fluturi zboară
IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
lagărul de la Bergen-Belsen. Procedeul a fost în bună măsură rezultatul unui compromis cu cenzura, care a respins versiunea inițială a volumului Atelierele (1980-1984), apărut abia în 1990. Dar, deși configurația cărții este oarecum circumstanțială (o dovedesc poeme ca Ramură de măslin, Definiție sau Anul acesta cireșele), Aripa secretă nu e o scriere oarecare de vreme ce situația micii diariste constituie pentru poetă prilejul unei identificări explicite. Toate temele definitorii pentru M. - condiția poetului, tumultul istoriei, moartea, cruzimea și violența, solitudinea insurmontabilă etc. - se
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
și a alcătuit o ediție critică, singura disponibilă până acum, deși a provocat dezbateri aprinse. Istoria călugărilor din Egipt (termenul histôria ar putea fi redat prin „cercetare asupra”, așa cum face Festugière) este relatarea călătoriei unui grup de călugări de pe Muntele Măslinilor din Ierusalim care între 394 și 395 au vizitat Tebaida, apoi valea Nilului, Scheti, Kellia și Diolcos. Opera seamănă ca structură cu Istoria Lausiană despre care vom vorbi imediat: începe cu un prolog - în care se spune că viața călugărilor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Roma dintr-o călătorie pentru a susține cauza lui Ioan Hrisostomul în fața papei, Palladius este arestat și exilat în Egipt la Syene (406). Alte câteva texte se referă la o ședere în Palestina: un an la Betleem, trei pe Muntele Măslinilor, care ar părea că trebuie plasați la începutul vieții sale monastice. Din perioada exilului, în schimb, par să facă parte cei patru ani petrecuți printre călugării din Antinoe în Tabaida. În ultima parte a vieții sale, Palladius se întorce în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
bunica ei, Melania cea Bătrână; după cucerirea Romei de către Alaric în 410 și moartea lui Rufin în 411, au plecat în Africa și apoi în Palestina. După o călătorie în Egipt, Melania s-a retras într-o chilie pe Muntele Măslinilor și mai târziu a întemeiat aici o mănăstire de maici, apoi una de călugări după moartea lui Pinianus. În 436, s-a dus la Constatinopol unde a făcut propagandă pentru ascetism. A murit la Ierusalim în 439. O Viață a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pașii săi. Mai apropiate de expresionismul blagian sunt versurile din Bucuria cuvântului (1974), cu imagini picturale, proaspete, „de in”. Poetul, purtat peste destinul absurd în avânt muzical, „galactic”, mărturisește credința în logos, căruia îi atribuie valoare magică („Bucuria cuvântului / descântă măslinii”), ca și încrederea în puterea iluziei de a genera realitate (Ulmul albastru). Impresia de ermetism se risipește pe alocuri nu numai prin infuzia de concret, ci și prin instantanee ale revelației luminoase, clarificatoare. Între pământ și cer (1977) așază poezia
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
și a alcătuit o ediție critică, singura disponibilă pînă acum, deși a provocat dezbateri aprinse. Istoria monahilor din Egipt (termenul histôria ar putea fi redat prin „cercetare asupra”, așa cum face Festugière) este relatarea călătoriei unui grup de călugări de pe Muntele Măslinilor din Ierusalim, care în 394-395 au vizitat Tebaida, apoi valea Nilului, Sceti, Kellia și Diolcos. Opera seamănă ca structură cu Istoria Lausiacă, despre care vom vorbi imediat: începe cu un prolog - în care se spune că viața călugărilor din deșert
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o călătorie la Roma pentru a susține cauza lui Ioan Hrisostomul în fața papei, Palladius este arestat și exilat în Egipt, la Syene (406). Alte cîteva texte se referă la o ședere în Palestina: un an la Betleem, trei pe Muntele Măslinilor, care trebuie plasați probabil la începutul vieții sale monastice. Din perioada exilului par să facă parte cei patru ani petrecuți printre călugării din Antinoe, în Tabaida. în ultima parte a vieții, Palladius se întoarce în Galatia, unde devine episcop de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
bunica ei, Melania cea Bătrînă; după cucerirea Romei de către Alaric în 410 și moartea lui Rufin în 411, au plecat în Africa și apoi în Palestina. După o călătorie în Egipt, Melania s-a retras într-o chilie pe Muntele Măslinilor și mai tîrziu a întemeiat aici o mănăstire de maici, apoi una de călugări, după moartea lui Pinianus. în 436 s-a dus la Constatinopol, unde a propovăduit ascetismul. A murit la Ierusalim în 439. O Viață a sa fusese
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]