1,192 matches
-
posibilitatea unei fizici a ortoexistenței"604 și "ar putea deveni în viitor o fizică a unui nivel mai adânc decât cel cuantic. În ortoexistență trebuie să admitem procese fizice cu totul deosebite față de lumea fizică cuantică și față de lumea fizică macroscopică, dar care să le genereze și să le explice pe acestea din urmă"605. Ortofizica urmărește profunzimile existenței, iar nu descrierea universului, a realității care ne înconjoară. Însă, ea este în legătură cu descrierea universului, cuprinsă în cunoașterea existentă. În acest sens
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și un aspect spiralat, determinat de linii curbe și noduli de intensitate joasă (fig. 7.50) [14]. Mielografia arată topografia obstacolului. Neurilemoma (schwanomul) Își are originea în celulele Schwann. Se descriu două subtipuri: schwanomul melanotic și tumora cu celule granulare. Macroscopic se constată tumoră bine incapsulată, fermă, de culoare cenușie. Microscopic se descriu două tipuri, tip Antoni A (structură densă avasculară, celule fuziforme aranjate în palisadă și tip Antoni B (modificări mixomatoase, arii chistice multiple). Apare la orice vârstă. Are topografie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
poate extinde în canalul medular. Determinările histochimice evidențiază proteina S-100 prezentă intens și răspândită uniform în leziune. Asocierea cu boala Recklinghausen este extrem de rară. Transformarea malignă duce la schwanomul malign, extrem de rară. Neurofibromul Este mai puțin frecvent decât neurilemomul. Macroscopic se constată o tumoră boselată, ce pare a fi incapsulată, dar fără a avea o capsulă adevărată din țesut conjunctiv. Microscopic se observă o proliferare de celule Schwann și de celule perineurale în proporție egală, ce nu sunt așezate în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
6. Este rezultatul degenerării maligne a neurile-momului (este rară) sau a neurofibromului în neurofibromatoza multiplă (4-29%), rezultând schwanomul malign. Reprezintă 10% din tumorile neurogene la adult. Aspectul microscopic este polimorf (sarcomatos, sau nediferențiat - cu componentă epitelială sau mezenchimală), iar aspectul macroscopic relevă infiltrarea țesuturilor vecine. Rata de supraviețuire la 5 ani este de 35-65%. Tratament Se face excizia chirurgicală în funcție de extensia în canalul medular (absentă sau prezentă). Extensia în canalul medular absentă Se descriu următoarele posibilități:- excizia prin toracotomie (axilară sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Neuroblastomul (simpatoblastomul) Este o tumoră malignă de agresivitate extremă, localizată în șanțurile paravertebrale. Reprezintă 50% din tumorile mediastinale neurogene la copil, iar localizarea mediastinală reprezintă 20% din toate neuroblastoamele la copil, 80% din cazuri apar sub vârsta de 2 ani. Macroscopic tumora este netedă, dar mai frecvent neregulată și invadează structurile vecine. Extensia în canalul medular este posibilă. Microscopic se constată celularitate bogată formată din celule rotunde sau ovale, așezate sub formă de rozete în jurul unei rețele fibrilare, prezintă arii de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Feocromocitomul mediastinal Există două variante de tumoră: feocro-mocitomul benign și cel malign. Topografic ocupă șanțurile paravertebrale, mediastinul visceral, peretele atrial. Feocromocitomul mediastinal se încadrează în categoria feocromocitoamelor extra-adrenale. Frecvența localizării mediastinale este de 1% din toate feocromocitoamele [38, 61, 75]. Macroscopic este o tumoră cu aspect glandular, moale, de culoare brună, foarte vascularizată, iar pleura ce acoperă tumora este de asemenea vascularizată. Microscopic se constată grupuri de celule epiteliale separate de capilare, iar citoplasma celulelor conține numeroase granule. Dintre markerii histologici
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
pentru feocromocitomul benign și rezervat pentru feocromocitomul malign. Paragangliomul (chemodectomul) Există două variante: paragangliomul benign (90%) și cel malign (10%). Topografic se situează în șanțurile paravertebrale, sau în compartimentul visceral [75]. Malignitatea nu poate fi stabilită histologic decât prin caracterul macroscopic invaziv Tratamentul chirurgical indicat este excizia tumorii. Uneori se practică doar biopsia simplă în localizările periculoase și hipervascularizate (arcul aortic - mortalitate 50%!). Tratamentul radiant este indicat pentru leziunea malignă. TIROIDA MEDIASTINALĂ Date generale Frecvența ei este de 55,8% din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
computerizată relevă o densitate joasă (fig. 7.60). Tratamentul este de principiu chirurgical. Liposarcomul Până în 1989 erau 60 de cazuri publicate. Mai frecvent este la adulții de peste 40 ani, repartiția fiind egală între sexe și este rar la copil. Anatomopatologic (macroscopic) se descrie ca o tumoră mare, circumscrisă dar fără capsulă, aspect gelatinos, arii de hemoragie și chiste. Clinic este asimptomatic în 15% din cazuri și simptomatic în rest: dureri toracice, Sd. de VCS (15%), pierdere ponderală. Paraclinic, radiologic se constată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
delimitează un spațiu denumit spațiu portobiliar (Kiernan) la nivelul căruia, înconjurate de țesut conjunctiv, se află trei structuri: o arteriolă (ram din artera hepatică), o venulă (provenind din vena portă) și un canal biliar. Aceste structuri formează împreună triada portală. Macroscopic, hepatocitul are formă poliedrică, dimensiuni variabile (20-30 μm) și se dispune în plăci sau cordoane celulare (cordoanele Remack) cu dispoziție radiară de la vena centrolobulară către periferia lobulului hepatic (figura 1). Între cordoanele celulare se află capilarele sinusoide hepatice iar în interiorul
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
segment al nefronilor și tubilor colectori. Inițial, se produce o dilatație locală a tubului renal, care apoi se mărește, prin proliferare celulară și acumulare de lichid în cavitatea chistului (1). Sunt afectați un număr mic de nefroni, iar rinichiul este macroscopic de aspect normal. Ulterior, se produce o expansiune lentă, dar progresivă a chiștilor, mărimea și numărul lor crește, iar rinichiul suferă modificări macroscopice, care pot fi evidențiate clinic și ecografic. Creșterea ulterioară a chiștilor se însoțește, la majoritatea pacienților, de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
acumulare de lichid în cavitatea chistului (1). Sunt afectați un număr mic de nefroni, iar rinichiul este macroscopic de aspect normal. Ulterior, se produce o expansiune lentă, dar progresivă a chiștilor, mărimea și numărul lor crește, iar rinichiul suferă modificări macroscopice, care pot fi evidențiate clinic și ecografic. Creșterea ulterioară a chiștilor se însoțește, la majoritatea pacienților, de o pierdere gradată a nefronilor funcționali și apariția IRC. Concomitent cu modificările renale se produc și alterări extrarenale: hepatice, cardiovasculare etc., deoarece ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
toate formele au în comun prezența de chiști în rinichi, criteriile histopatologice operaționale (3, 14, 15, 21), interpretate de un cadru specializat, cu experiență proprie în domeniu, pot orienta spre o anume entitate, existând elemente de diagnostic diferențial. A) EXAMENUL MACROSCOPIC AL RINICHILOR îN ADPKD La examenul macroscopic, rinichii apar măriți de volum bilateral, simetric, cântărind 3-4 kg (sau chiar mai mult), iar ca dimensiuni depășind 30 cm lungime. Suprafața externă este deformată de prezența a numeroși chiști cu diametrul mai
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
chiști în rinichi, criteriile histopatologice operaționale (3, 14, 15, 21), interpretate de un cadru specializat, cu experiență proprie în domeniu, pot orienta spre o anume entitate, existând elemente de diagnostic diferențial. A) EXAMENUL MACROSCOPIC AL RINICHILOR îN ADPKD La examenul macroscopic, rinichii apar măriți de volum bilateral, simetric, cântărind 3-4 kg (sau chiar mai mult), iar ca dimensiuni depășind 30 cm lungime. Suprafața externă este deformată de prezența a numeroși chiști cu diametrul mai mare de 3-5 cm; aspectul general este
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
transmembranară cu rol în interacțiunile celulă-celulă, celulă-matrice care, alături de fenomenele de semnalizare transmembranară, au relevanță în mecanismul de producere a bolii. MEC se dezvoltă într-un mod particular în evoluția bolii, conducând, spre stadiul tardiv, la apariția fibrozei parenchimale (evidențiabilă macroscopic și microscopic), în zonele de separare a chiștilor. Procesul de acumulare a MEC se desfășoară în paralel cu o hiper-proliferare a fibroblastelor interstițiale. Fibroblastele identificate în țesutul interstițial al bolnavilor cu ADPKD prezintă diferențe morfologice evidente, comparativ cu fibroblastele unui
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
asociată dializei); chiști renali în sindroame malformative ereditare (scleroza tuberoasă); boala glomerulo-chistică; chiști renali extraparenchimali (pielocaliceale, chiști limfangitici localizați în hil). 1. Chistul renal simplu Pot fi unici sau multipli, localizați în corticală (deformând uneori capsula), mai rar în medulară. Macroscopic, dimensiunile lor sunt variabile (1-5 cm, rar peste 10 cm), iar aspectul este translucid; în exterior, sunt limitați de o membrană netedă, de culoare gri, cu tente strălucitoare; interiorul este plin cu un lichid clar. Microscopic, sunt tapetați de un
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este edificator. 2. Displazia chistică renală Leziunea, rezultat al unei diferențieri anormale a parenchimului metanefritic în cursul dezvoltării embriologice, poate fi bilaterală sau unilaterală; este caracterizată prin apariția de numeroși chiști fie în întregul rinichi, fie numai în anumite zone. Macroscopic, rinichii pot fi rudimentari, mici, sau măriți, chistici, cu aspect de ciorchine (planșa 3); sunt posibile diferite combinații: (i) un singur rinichi sau o parte a unui rinichi afectată, cu aspect fie lărgit, fie micșorat, (ii) ambii rinichi afectați pot
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Tabloul morfologic este caracterizat prin afectarea renală bilaterală, asociată cu fibroză hepatică congenitală (lărgirea spațiilor porte, lărgirea masei de țesut conjunctiv, proliferarea de ducte biliare). în perioada embrionară, în uter, este tipică apariția de oligohidramnios, urmată, consecutiv, de hipoplazie pulmonară. Macroscopic, rinichii sunt foarte mari, având tendința de a umple spațiul retroperitoneal și de a disloca/înlocui conținutul abdominal; suprafața externă este netedă. Chiștii sunt localizați și în corticală, și în medulară, conferind un aspect care a fost comparat cu un
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mai mici de 5 mm (diametru), sunt tapetați de epiteliu simplu cubic/cilindric sau uneori de tranziție; comunică cu tubii colectori din papila renală. 5. Complexul bolii medulare chistice uremice Localizarea este la nivelul medularei, mai ales la joncțiunea cortico-medulară. Macroscopic, rinichii sunt mici, sclerotici, cu suprafața externă granulară și contractată; prezintă chiști multipli, de diferite dimensiuni (diametru mai mare de 1 cm). Originea lor este în porțiunea distală a nefronului. Microscopic, chiștii au epiteliul atrofiat, cu membrana bazală îngroșată; consecutiv
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
biliare, denumite complexe Meyenburg (microscopic: elemente chistice mici, rezultate din dilatarea canaliculelor biliare, tapetate de un epiteliu simplu cubic și conținând bilă datorită conectării la tractul biliar, aglomerate în mici focare în spațiile porto-biliare și înconjurate într-o stromă fibroasă; macroscopic: noduli de culoare alb-gri, cu diametrul de maximum 1 cm), susține ipoteza patogeniei printr-o creștere progresivă a ductelor biliare intrahepatice embrionare, care devin hiperplazice, nu involuează și se separă complet (26). O altă ipoteză patogenică pledează pentru originea lor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu mucoasa cavității diverticulare. Exemplul cel mai elocvent este diverticolul Meckel, format ca urmare a unui defect de dezvoltare (persistența ductului vitelin pe fața ante-mezenterică a intestinului). 4. Prolapsul de valvă mitrală în acest tip de afectare a valvei mitrale, macroscopic se remarcă mărirea dimensiunilor, consistența redusă, moale, precum și prolabarea în interiorul atriului stâng, în sistolă; balonizarea intercordală (pentru întreaga foiță valvulară sau numai pentru o porțiune a acesteia) determină coafarea cordajelor; la rândul lor, cordajele tendinoase se transformă mixomatos, devin elongate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
capsulei renale sau tracțiuni pe pediculul renal (11). Durerile cedează de obicei la analgezicele comune. Dacă devin cronice și dificil de suportat, se recurge la decompresiune prin puncție percutanată, chirurgie laparoscopică, operația Rosving (6). 2. Hematuria și hemoragia intrachistică Hematuria macroscopică reprezintă simptomul de debut și prezentare la medic în 15-20% din cazuri; vârsta medie la care hematuria survine cel mai frecvent este decada a treia, dar debutul poate fi situat atât în copilărie, cât și la vârstele înaintate (11). Hematuria
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
reprezintă simptomul de debut și prezentare la medic în 15-20% din cazuri; vârsta medie la care hematuria survine cel mai frecvent este decada a treia, dar debutul poate fi situat atât în copilărie, cât și la vârstele înaintate (11). Hematuria macroscopică sau microscopică este frecventă și deseori repetată la bolnavii cu ADPKD, prevalența sa fiind cuprinsă între 30 și 60%. Numeroși pacienți declară un eveniment declanșator, cel mai frecvent fiind incriminat efortul fizic sau traumatismul direct (20% din cazuri), dar asocierea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
hematuriei crește cu gradul de mărime al rinichilor (2), fiind mai frecventă la subiecții cu rinichi mari (>15 cm) și/sau hipertensivi (12). Deși hipertensiunea este un factor favorizant, nu este clar dacă tratamentul hipertensiunii reduce frecvența hematuriei. Cauzele hematuriei macroscopice pot fi: ruperea unui vas în pereții chiștilor (în creștere) care comunică cu arborele pielo-caliceal, nefrolitiază, infecții și rar cancer (sângerare recurentă sau persistentă mai mult de două săptămâni; în această situație, sunt necesare investigatii complexe: tomografie computerizată, angiografie). Hematuria
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pot fi: ruperea unui vas în pereții chiștilor (în creștere) care comunică cu arborele pielo-caliceal, nefrolitiază, infecții și rar cancer (sângerare recurentă sau persistentă mai mult de două săptămâni; în această situație, sunt necesare investigatii complexe: tomografie computerizată, angiografie). Hematuria macroscopică este autolimitată în timp, durează câteva zile, maximum o săptămână. Afectarea concomitentă a coagulării poate prelungi episodul hematuric (ca exemplu, menționăm un caz din cazuistica serviciului nostru cu importantă afectare hepatică determinată de polichistoza hepatică severă, peste care s-a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
chistice la unul din părinți stabilește definitiv diagnosticul de ADPKD. Absența oricărui alt caz de boală chistică în familie face diagnosticul de ARPKD mai probabil, căci incidența mutațiilor noi care să dea ADPKD este foarte rară. Totuși, prezența de chiști macroscopici bilaterali cu rinichi cu o funcționalitate bună poate sugera ADPKD chiar în absența unei forme documentate de PKD în familie. Uneori, cele două forme de PKD nu pot fi diferențiate clinic, radiologic, familial (mai ales formele grave neonatale de ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]