632 matches
-
Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, Corina Cristea, „Prietena mea Si”, RL, 1969, 37; Magda Ursache, „Prietena mea Si”, CRC, 1969, 41; Petru Popescu, „Prietena mea Si”, VR, 1969, 11; Viola Vancea, „Scadența”, RL, 1972, 36; H. Zalis, Romanul între adevăr și manierism, CRC, 1972, 44; Cornel Ungureanu, „Scadența”, O, 1973, 18; Iorgulescu, Rondul, 175-178; Valeriu Cristea, Romanul unei familii, RL, 1975, 5; Paul Dugneanu, Corina Cristea între ironie și sentimentalism, O, 1981, 27; Condurache, Portret, 144-146; Ulici, Lit. rom., I, 391-393; Dicț
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
Țara de piatră a lui Geo Bogza se reactivează în rostirea lui C., eșuând nu o dată în redundanță, în clișee și poncife. Fie pe latura monumentalizantă, fie pe cea polemică (violent antiburgheză), notații aparținând registrului vânjos, utilizat intens, sfârșesc în manierism și imoderație. Pe răzvrătitul Horia (văzut ca personaj congener), poetul îl invocase de câteva ori, înainte de placheta cu acest titlu (1935), operă de rezistență, grație căreia C. nu poate lipsi din antologii. Profilat în dimensiuni mitice, Horia (ca precedent, cel
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
lui Alexandru Ruja, poemele ample apărute în preajma sau la începutul celui de-al doilea război mondial, inegale valoric atât între ele, cât și fiecare în interiorul său, prelungesc și împing la cote maxime lirismul vaticinar al anilor ’30, dar și (auto)manierismul lexical și prozodic deja instalat în ultimele volume interbelice ale lui C. Maria Doamna (1938), o carte apărută în condiții tehnice de lux, nu-i mai puțin o compunere convențională și festivă. Celelalte poeme însă rămân notabile: Peste prăpăstii de
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
acest sens cultivă suspiciozitatea patologică și sentimentul adevărului propriu. Limbajul își păstrează coerența, dar este bizar, cu neologisme și paralogisme intercurente. Rigiditatea afectivă și răspunsurile emoționale paradoxale se alătură binomului hipersensibilitate-detașare și accentuează stranietatea conduitei. Comportamentul e dominat de excentricități, manierisme și bizarerii, fiind variabil nuanțat, iar relațiile interpersonale sunt sărace și superficiale, caracteristice strategiile de evitare a anturajului uman, cu exepția rudelor de gradul I. Sunt decrise și multiple fenomene fobice care întrețin cu precădere o anxietate socială accentuată și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
poeticii și esteticii antice, medievale și moderne. Urmărește problema imitației creative (tractatio) în cadrul școlilor retoricii antice, precum și diferitele faze ale imitației propriu-zise de la copierea servilă la emulația cu modelele tradiționale. Teoretizează modalitățile de manipulare ale unor atare modele în sensul manierismului literar și în sens politic. A scris și despre anumiți autori antici, medievali, neolatini, priviți sub raportul calității lor retorice sau poetice, al relației cu modelele urmate. SCRIERI: Eroi politici ai Antichității. Modele ideologice și literare, București, 1976; Imitatio et
CIZEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286290_a_287619]
-
încetat să se simtă în definitiv pînă în momentul de față” (p. 203) Dar marea nedumerire apare, de fapt, în primele pagini ale cărții: cum modernismul este un termen doar periodizant și „fără relevanță estetică”, el ar trebui schimbat cu... manierismul. Autoritatea unor Robert Curtius sau Hocke aduși imediat în discuție nu e de-ajuns pentru a schimba din doar cîteva fraze numele unui curent cultural pe cale de a se istoriciza. Autorul nu aduce nici un argument solid și lasă ideea să
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
teatru și film; Analiza comparativă a mijloacelor de realizare a expresiei în teatru și film. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ - ARTE VIZUALE - ISTORIA ARTEI UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI Arta în Grecia antică. Arta imperială romană. Arta Evului Mediu: Occident, Bizanț și Țările Române Renașterea Manierismul Barocul Clasicismul. Arta secolului al XVII-lea în Franța. Neoclasicismul și Revoluția franceză; stilul Empire; Romantism; Realism, impresionism, postimpresionism, neoimpresionism în arta europeană; Începuturile artei moderne de tip occidental în România (1800-1881); Orientări culturale și artistice în arta românească a
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
teatru și film; Analiza comparativă a mijloacelor de realizare a expresiei în teatru și film. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ - ARTE VIZUALE - ISTORIA ARTEI UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI Arta în Grecia antică. Arta imperială romană. Arta Evului Mediu: Occident, Bizanț și Țările Române Renașterea Manierismul Barocul Clasicismul. Arta secolului al XVII-lea în Franța. Neoclasicismul și Revoluția franceză; stilul Empire; Romantism; Realism, impresionism, postimpresionism, neoimpresionism în arta europeană; Începuturile artei moderne de tip occidental în România (1800-1881); Orientări culturale și artistice în arta românească a
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
forme și genuri poetice: sonetul, canșăo, ecloga, oda: Să de Miranda, Antonio Ferreira, Pero de Andrade Caminha, Diogo Brandăo.Luis de Camoes. Lirica; problematica corpus-ului: canonul. Arte menor și arte maior: redondilhas și formele clasice. Sonetul: periodizare, tematică, petrarchism, manierism. Luis de Camoes: Os Lusiadas; epopeea anunțată: Antonio Ferreira, Joăo de Barros (Crânica do Imperador Clarimundo); structura epopeii; mitologie și istoricitate; epopeea și modelele clasice; decuparea și narativizarea istoriei portugheze în Os Lusiadas (surse istorice și umaniste). Teatrul Renașterii. A
ORDIN nr. 3.046 din 29 ianuarie 2014 privind aprobarea programelor pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ la specializările Limba şi literatura portugheză, Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258868_a_260197]
-
care era susținător al partidului comunist, si burghezul asta începe să devină interesat de politică de stânga. Nu se pupă, nu se nimic, dar felul în care se uită la tipul ăsta, felul în care îi vorbește numai cu „dragă”, manierismele sale efeminate, languroase, evident că nu puteau fi decât ale unui homosexual. În schimb, violul homo din filmul <b>Cel mai iubit dintre pământeni</b>, realizat în 1993, este poate cel mai lipsit de realism act sexual din istoria cinematografiei
„A fi gay este un act politic, este o declarație de emancipare eminamente politică.” () [Corola-website/Science/295779_a_297108]
-
de falduri, pornind de la brațul stâng pe care ține pruncul. Astfel, liniile converg către micul Isus. Caracteristic este că faldurile lungi, dominante, sunt întrerupte, în diferite puncte, de jocul cutelor mărunte, ecouri ale modului de realizare a drapajului din faza manierismului . Pe tablourile din jurul scrinului sunt identificabili: Sfânta Ana, Sfântul Gheorghe, Sfânta Margareta și regele Ștefan. Laturile interioare ale canaturilor poartă scenele Bunavestirea, Nașterea și Închinarea magilor. În exterior și pe laturile fixe sunt zugrăvite opt scene din Patimi: Cina, Muntele
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
apar, de regulă, în prezența apropriaților, medicilor și niciodată nu sunt precedate sau însoțite de traume esențiale, durata lor depinzând de comportamentul celor din jur. Caracterul acceselor este diferit și se asociază frecvent cu reacții emotive fulgerătoare și poze cu manierism. Tulburările de mobilitate se manifestă prin diferite pareze, paralizii și contracturi isterice, imposibilitatea efectuării mișcărilor complicate, hiperkinezii și crizele isterice, ce apar în situații emotive importante. Spre deosebire de accesul epileptic, în timpul accesului isteric bolnavul nu-și pierde cunoștința și contactul cu
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
s-a manifestat prin pătrunderea sa triumfală în tot ceea ce se poate numi creație artistică și ideatică: balet, dans, grădinărit, filosofie, literatură, mobilier, muzică, teatru, etc. Deschiderea, claritatea, reprezentarea lipsită de orice ambiguitate, ca fiind total opuse elementelor distinctive ale manierismului, stilul artistic predominant practicat de artișii secolelor al XV-lea și al XVI-lea, au fost comandamentele inițiale ale artiștilor pre-baroc, printre care Michelangelo Buonarroti este cel mai notabil. Prin extensie, aceleași elemente ale stilului pre-baroc, care au făcut tranziția
Stil baroc () [Corola-website/Science/299634_a_300963]
-
artistic predominant practicat de artișii secolelor al XV-lea și al XVI-lea, au fost comandamentele inițiale ale artiștilor pre-baroc, printre care Michelangelo Buonarroti este cel mai notabil. Prin extensie, aceleași elemente ale stilului pre-baroc, care au făcut tranziția de la manierism, au devenit definitorii ale stilului baroc. Cei mai de seamă artiști europeni și, respectiv, de sorginte europeană: arhitecți, compozitori, filozofi, muzicieni, poeți, pictori, regizori, scenografi, scriitori și sculptori ai secolelor al XVII-lea, al XVIII-lea și al XIX-lea
Stil baroc () [Corola-website/Science/299634_a_300963]
-
a fost inspirat de povestea pictorului grec Apelles, calomniat pe nedrept că ar fi luat parte la o conspirație împotriva regelui Filopat Ptolemaios al IV-lea. "Calomnia" este o operă moralizatoare, care ilustrează stilul târziu al lui Botticelli, apropiat de manierism. Lucrările lui Botticelli pierd din popularitae în ultimii ani ai vieții sale, împinse în planul al doilea de operele lui Leonardo da Vinci, Rafael Sanzio și Michelangelo. Creația marelui maestru florentin, uitată la începutul secolului al XVI-lea, este redescoperită
Sandro Botticelli () [Corola-website/Science/299640_a_300969]
-
sale, împinse în planul al doilea de operele lui Leonardo da Vinci, Rafael Sanzio și Michelangelo. Creația marelui maestru florentin, uitată la începutul secolului al XVI-lea, este redescoperită decenii mai târziu, când se dezvoltă stilul cunoscut sub numele de manierism. Pictorii englezi din secolul al XIX-lea - Prerafaeliții - vor fi entuziasmați de frumusețea figurilor lui Botticelli. Îi fascinează tocmai acea neliniște și melancolie pe care le vor îmbogăți în propriile lor lucrări cu romantismul caracteristic epocii lor.
Sandro Botticelli () [Corola-website/Science/299640_a_300969]
-
marilor capodopere, cum ar fi cele ale lui Albrecht Dürer și Pieter Brueghel cel Bătrân. El a fost, de asemenea, patron al artelor pentru unii dintre cei mai buni artiști contemporani, care au produs în principal lucrări noi în stilul manierismului nordic, cum ar fi Bartholomeus Spranger, Hans von Aachen, Giambologna, Giuseppe Arcimboldo, Aegidius Sadeler, Roelant Savery și Adrian de Vries. Colecțiile lui Rudolf au fost dintre cele mai impresionante din Europa a timpului său și deținea cea mai mare colecție
Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/299040_a_300369]
-
Bartholomeus Spranger, Hans von Aachen, Giambologna, Giuseppe Arcimboldo, Aegidius Sadeler, Roelant Savery și Adrian de Vries. Colecțiile lui Rudolf au fost dintre cele mai impresionante din Europa a timpului său și deținea cea mai mare colecție de artă în stil manierism nordic.
Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/299040_a_300369]
-
aspru din partea criticilor. Chiar și Belinski, deși intuiește « geniul creator » din spatele operei, îi critică prolixitatea și caracterul fantastic. "Domnul Proharcin", povestire publicată în toamna aceluiași an, nu se bucură de mai multă indulgență din partea criticului, fiind condamnată pentru prețiozitate și manierism. Relațiile lui Dostoievski cu Belinski se răcesc treptat, pentru ca apoi, după o ceartă de la începutul anului 1847, să înceteze definitiv. Influența exercitată de critic asupra scriitorului în anii prieteniei este însă de necontestat. Prin intermediul lui Belinski, Dostoievski se familiarizează cu
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
(n. 1527, Milano - d. 11 iulie 1593, Milano) a fost un pictor italian exponent al manierismului, cunoscut mai ales datorită figurilor alegorice executate prin combinația diverselor obiecte și viețuitoare (fructe, legume, pești, păsări, cărți etc.), legate metaforic de subiectul reprezentat. s-a născut la Milano în anul 1527. Tatăl său, Biagio Arcimboldo, descendent dintr-o ramură
Giuseppe Arcimboldo () [Corola-website/Science/298864_a_300193]
-
se piardă. Redescoperirea creației sale artsitice are loc abia în cursul secolului al XX-lea, sub impulsul picturii suprarealiste, fiind admirat în special de Salvador Dalí. Arcimboldo a fost interepretul culturii "magico-cabalistice", caracteristică secolului al XVI-lea, și al acelui "manierism" ce avea să urmeze picturii renascentiste
Giuseppe Arcimboldo () [Corola-website/Science/298864_a_300193]
-
mii de buzunare, / Cu mii de tați în șanțuri am fost înmormântat, / Și moartea mea de-atuncea și-acuma mă mai doare.» (TCar, 7). Revirimentul liric datorat poeziei lui Ioan Alexandru, între anii 1965 și 1970, constă, așadar, în eliminarea manierismului, prin simpla, dar grava autenticitate a trăirilor mitice ale speței situate în centrul ruralului său univers familiar, în dinamitarea miturilor spre a li se releva strălucirea inedită a nucleelor, spre a le capta misterul, în dinamitarea conformismului prin puterea metaforei
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
pentru că se considera poet doar pentru sine. A avut un sfîrșit spectaculos: condamnat la moarte sub acuzația că și-ar fi otrăvit o mătușă, a trimis tuturor scrisori disperate pînă în ziua execuției. Opera sa, fără să fie lipsită de manierismul epocii, se remarcă prin cultul iubirii, poetul scriind o poezie languroasă, de alcov, cu oftaturi artistice. Elogiază femeia, chinurile fericite ale dragostei, jurămintele, ca un adevărat profesionist al iubirii. Femeia trădătoare este mustrată cu o cochetă alintare din partea poetului, care
Alecu Văcărescu () [Corola-website/Science/308775_a_310104]
-
un prototip în tradiția teatrală românească. Manolescu însuși a tradus piesa din versiunea franceză a lui Montagui și Letourneur și a pus-o în scenă. Caragiale în cronica sa de după spectacol în 1881 în „Voința națională”, a apărat lipsa de manierisme a interpretării lui în fața criticilor care preferau jocul actorului italian oaspete Ernesto Rossi. Relațiile dintre Manolescu și Caragiale s-au înrăutățit când, în 1888, acesta din urmă a preluat conducerea Teatrului Național și, agasat de opoziția celor trei vedete - Constantin
Grigore Manolescu () [Corola-website/Science/307577_a_308906]
-
(n. 1528, Verona - d. 19 aprilie 1588, Sân Angelo) a fost un pictor italian din perioada târzie a Renașterii, marcând trecerea spre Manierism. Pe numele adevărat Paolo "Caliari" sau "Cagliari", artistul a căpătat cu timpul numele de "Veronese", după orașul în care s-a născut. Stabilit de tânăr la Veneția, Veronese este - alături de Titian și Tintoretto - unul din cei mai remarcabili reprezentanți ai
Paolo Veronese () [Corola-website/Science/306658_a_307987]