775 matches
-
Eminescu în Inimă, la un drum, încă anevoios, ce duce spre realizarea unității spirituale a românilor din Ucraina.” În cuprins, date despre Gh. Hurmuzache, despre lagărul de ofițeri români de la Vadul Siretului (1940), despre primele biserici maramureșene din dreapta Tisei, descălecători maramureșeni în Moldova, Ținutul Herței etc. Redactor al săptămânalului „Gazeta de Herța”, Simion Gociu, scriitor, anunță închiderea redacției de carte românească la Cernăuți, în perioada statalității ucrainene: „Pe neobservate ne-am pomenit cu muzele arestate pentru o perioadă nedefinită...” Publică și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care a traversat aceste decenii unice, teribile, cum o spuneam, din istoria românească și est-europeană. Cunosc extrem de puține date din genealogia familiei sale - a crescut În orașul dunărean Oltenița, dar l-am auzit la televizor mândrindu-se cu o bunică maramureșeană! -, tatăl său a fost un comunist curajos Într-o perioadă grea pentru acest minuscul partid, Înainte de război, când această grupare politică era mai mult sau mai puțin manevrată de Stalin și de clica sa cinică aflată la mii de kilometri
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
păstrau mai bine În Maramureș ca oriunde În România (și Încă se mai păstrează, În ciuda industrializării și a urbanizării). Există o mulțime de elemente specifice: costumul, dansul, arta religioasă și populară, Îndeosebi meșteșugul cioplitului În lemn... Sunt faimoase porțile sculptate maramureșene sau, și mai impresionante, bisericile construite În Întregime din lemn, cu turle Înalte și zvelte. Alături de Delta Dunării și de mânăstirile din Bucovina, peisajul maramureșean este una dintre imaginile cele mai originale și mai autentice pe care le oferă România
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
costumul, dansul, arta religioasă și populară, Îndeosebi meșteșugul cioplitului În lemn... Sunt faimoase porțile sculptate maramureșene sau, și mai impresionante, bisericile construite În Întregime din lemn, cu turle Înalte și zvelte. Alături de Delta Dunării și de mânăstirile din Bucovina, peisajul maramureșean este una dintre imaginile cele mai originale și mai autentice pe care le oferă România. O singură țară, zece regiuni. Zece regiuni, o singură țară. România este o sinteză, rezultată dintr-o mare diversitate. Pentru a o Înțelege, trebuie interogată
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o compoziție sculpturală intitulată Fals-Sanctuar - statui din lemn, făcute de sculptorul Aurel Vlas. „Personajele” sunt foarte reușite, dar, din nou, se pierd cumva pe scările înalte ale unui amfiteatru de lemn. Câțiva vizitatori se fotografiază lângă aceste statui... Un trio maramureșean, muzicanți bătrâni, decupați parcă dintr-o ilustrată de epocă, interpretează muzică, sonorități germane. O dovadă că a existat în România, cândva, o importantă minoritate germană. Pavilionul mai cuprinde și o mică expoziție de vinuri. Nu sunt de vânzare, dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pur și simplu, a destinului nostru românesc. O veritabilă „reducție” a simbolisticii și a șanselor noastre de viitor și, mai ales, o flatare a acelui fatalism care, nu o dată, constatam eu ca „nordic” și ca urmaș al unor ardeleni și maramureșeni care au luptat prin secoli pentru o „Românie a românilor” în ciuda prezentului ostil și opac, ne-a „calmat”, ne-a „otrăvit” și ne-a amorțit iremediabil energia luptătoare, speranța într-o altă patrie, mai încăpătoare, mai demnă, mai „reală”! Adularea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cuțit/ pe fruntea latinității; iar pentru Sighet: Cât-îi Maramureșu'/ Nu-i oraș ca Sighetu";/ Sighetu'-i oraș mnicuț/ Tătă fata-i cu drăguț. Cuvinte "obișnuite", cunoscute de lumea întreagă. Citesc, în continuare, Nicolae Labiș, Mihai Eminescu, Gellu Naum și folclor maramureșean fără să mă plictisesc! Ce ți-a dat ție poezia pe lumea asta? Cât datorezi poeziei în devenirea ta umană? Cât reproșezi poeziei în neîmplinirile tale cotidiene? Poezia e un dar sau o povară? Iată un răspuns șablon: poezia mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
semnificație estetică, unic. În rest nu-i decât o întâlnire ratată între Cuvânt și Intimitate. Care ți-au fost, care îți (mai) sunt mentorii? Cât le datorezi, cât îți datorează? Nicolae Labiș, George Bacovia, Mihai Eminescu, Gellu Naum și folclorul maramureșean. Lista este aleatorie. Apoi nu vreau a nedreptăți pe cineva și mai zic: toți poeții care îmi plac. Nu le datorez și nu îmi datorează nimeni nimic. Lor le datorez eu totul. Ce am fost și ce-am ajuns, lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Din perspectiva ta, vezi Europa cu o sută de ani în față? Iți pasă de " ora exactă " a Europei? Unde se situează poezia ta în relație cu poezia Europei? Domnul tău englez nu a înțeles nimic din frumoasa-i experiență maramureșeană. O văzut, o plecat și o scris. Atât. Dacă ar fi mângâiat măcar unul dintre câinii stânei și-ar fi dat seama că acei câini, câinii de stână, sunt chiar de mângâiat. De nemângâiat este jurnalistul! Ăsta mușcă și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de Melchisedec, Iorgu Iordan ș.a.; 2) de la numele reformatorului religios ceh Jan Hus (Marco Bandini, B. P. Hasdeu, Ioan Bogdan); 3) de la cuvântul unguresc hus (carne); 4) de la ungurescul hoszu (lung), mai precis de la numele Lungul, vreun român ardelean ori maramureșean maghiarizat; 5) de la cuvintele housa (hoyca) = insidiae (curse, capcane, așezare); housiți = latro-cinari (hoți la drumul mare, ostași plătiți); housavaski = latro (hoț); 6) de la goticul husa, actualul german haus = casă (August Scriban explica toponimicul Sarmisage-thusa ca provenind dintr-o combinație cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și locului lor de baștină, ale măiestriei, invenției și fanteziei populare, opere de migală ale ochilor și mâinilor meștere, iar nu confecții anonime și stereotipe de fa brică; produse care Îmbătrâneau, dar nu se deteriorau, precum ceramica noastră oltenească, bihoreană, maramureșeană și moldovenească, ipingelele, cojoacele și brăcinarele Înflorate cu găitane, apoi frumoasele industrii casnice ale rumâncii de pretutindeni, precum țesătura În război și de mână a scoarțelor și a Îmbrăcămintei de podoabă femeiască, ii, fote, cepse și ma rame din borangic
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ascultat spovedaniile și ne-au alinat sufletele, ne-au redat liniștea în momentele grele și ne-au vegheat lectura și timidele încercări literare. Intrarea pe domeniul așezământului de la Șendriceni era străjuită de o monumentală poartă, durată și sculptată în stil maramureșean, care provoca admirație și impunea respect pentru instituția în care te introducea. Imediat ce treceai de poarta-emblemă, în stânga se afla cișmeaua cu apă limpede și rece, care ne potolea setea, ne răcorea și ne da noi forțe pentru hârjoane și jocuri
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
să o reprezint cât mai detaliat, poate că nu am avut și nici acuma nu am răbdarea de a picta cruciulițele de pe o ie românească, am pus accent pe alte lucruri, cum ar fi casele specific românești, porțile, nu neapărat maramureșene ci mai mult porțile de prin partea Făgărașului de unde mă trag eu. Dar detaliile acestea care apar în tablourile de pictură naivă au generat și generează încă foarte multe discuții printre cunoscători, mă refer atât la pictorii naivi, dar și
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
id="(856)"/>. Dar adevăratul scandal izbucnea abia În cazul În care legătura erotică se materializa printr-o căsătorie. Și aceasta, evident, din cauza ambelor părți. „[Evreii din satul Rozavlea] o avut femei frumoase și de omenie - Își aduce aminte un țăran maramureșean -, da’ nu s-o căsătorit niciodată cu feciorași români” <endnote id="(841)"/>. Preceptele iudaice de endogamie sunt stricte În acest sens : „Nu vei Încheia căsătorii cu aceste popoare : nu-ți vei da fiicele fiilor lor și nu vei lua pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu un creștin ? Mare nenorocire !”, spune Manasse, personajul lui Ronetti Roman <endnote id="(650, p. 99)"/>. Fata era „jelită” de către familia evreiască și declarată „moartă”. Când pețitorul era un islamic, situația putea deveni dramatică, așa cum se Întâmplă În unele colinde maramureșene. Fata „jidovului crâjmar” 115Portretul fizic (ca și românca, În alte variante ale colindei) se smulge din mâna turcului și se sinucide, aruncându-se În fântână <endnote id="(713, p. 275)"/>. O familie mixtă, cu soția „de altă lege” decât soțul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
briștilor lor strâmbe” <endnote id="(792, p. 210 ; 791, p. 217)"/> ori se Încălzeau la „ceainăria birjarilor” <endnote id="(792, p. 204)"/>. Referindu-se la aceeași epocă, Oscar Schwartz Își aducea aminte că În Sighet, Borșa și În celelalte orașe maramureșene „birjele erau aproape toate ale evreilor” <endnote id="(809, p. 47)"/>. La Începutul secolului XX, Nicolae Iorga remarca și el tendința evreilor din Bucovina de a monopoliza transportul cu căruța și birja al mărfurilor și oamenilor : „Birjarul e, neapărat, evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ciclul său de reportaje „Note de drum din Maramureș” (revista Adam, 1928), F. Brunea-Fox descrie aceste activități practicate de evreii din târgurile regiunii : „I-am Întâlnit În Maramureș la toate altitudinile, adaptați, intercalați printre oameni [...] Am dat peste el [= evreul maramureșean] mai sus, la 500 de metri [deasupra mării], pe capra cotiugii cu doi cai, cărând butucii la fabrică, glumind idiș cu țărani [români] descendenți din voievozi, mânuind biciușca și suduind animalele, opintindu-se la roată sau săltând un lemn rebel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stâne evreiești (ridicate după modelul celor românești) și cu „păcurari jidani”, chiar dacă aceștia nu se lasă foto grafiați, „fiind că, după spusele lor, religia nu le permite” <endnote id="(165, p. 196)"/>. Tot cam atunci, pe la Începutul anilor ’20, țăranii maramureșeni se plângeau că „munți-s pă mâna jizilor” <endnote id="(13, p. 327)"/>. „[Evreii din satul Rozavlea] - Își aduce aminte un țăran maramureșean despre perioada interbelică - erau niște oameni cinstiți și de omenie. Erau un fel de afaceriști. Cumpărau oi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
religia nu le permite” <endnote id="(165, p. 196)"/>. Tot cam atunci, pe la Începutul anilor ’20, țăranii maramureșeni se plângeau că „munți-s pă mâna jizilor” <endnote id="(13, p. 327)"/>. „[Evreii din satul Rozavlea] - Își aduce aminte un țăran maramureșean despre perioada interbelică - erau niște oameni cinstiți și de omenie. Erau un fel de afaceriști. Cumpărau oi, berbeci... lucram laolaltă, că aveau și multe fânațe” <endnote id="(841)"/>. În aceste regiuni ale României, evreii au fost crescători de ani male
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aveau și multe fânațe” <endnote id="(841)"/>. În aceste regiuni ale României, evreii au fost crescători de ani male, mai ales de oi, de vaci și de păsări : „Dacă În timpul verii, de pildă - scria Tache Papahagi În 1924 despre satele maramureșene -, vezi cârduri de rațe, dar mai ales de gâște Înălbind livezile la păscut, poți fi de la Început sigur de existența elementului evreiesc În satul respectiv” <endnote id="(13, p. 86)"/>. Gâște creșteau evreii și În curțile marilor orașe, chiar și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rituale iudaice. Culegere de texte și comentarii, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994. 164. Moses Schwarzfeld, „Istoria evreilor din România”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an III, București, 1889, pp. 97-153. 165. Tiberiu Morariu, Câteva contribuții la oieritul evreilor maramureșeni, Cluj, 1930. 166. Gh.F. Ciaușanu, Superstițiile poporului român, În asemănare cu ale altor popoare vechi și nouă, Editura Socec, București, 1914. 167. Ovidiu Papadima, Literatură populară română, Editura pentru Lite ratură, București, 1968. 168. Paul Henri Stahl, Histoire de la Décapitation
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
participare în toate sectoarele vieții socialpolitice și culturale din țara noastră. Personalitățile menționate reprezintă potențialul creator al unei provincii - Basarabia - și numai dintr-un singur centru universitar - Iași. Volumul se adaugă altor lucrări publicate în țară cum ar fi iconografia maramureșeană întocmită de Vasile Iuga sau înfățișarea corpului medical din Transilvania prezentat în 3 volume de către prof.dr. Florea Marin sau recenta apariție a unui masiv volum consacrat pentru „Personalități medicale din Țara de Jos a Moldovei” de dr. Nicolae Botezatu. Din
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
pregătire, o bună parte din antrenamentul vocal se baza pe studiul altor culturi. Expresia prin muzică a diferitelor mituri tragice, fie africane, fie asiatice, avea ecouri În Troienele. Le-am dat actorilor să asculte și o Înregistrare de culegeri folclorice maramureșene. Lamentoul Andromacăi a fost inspirat de un bocet autentic din Oaș. Actorii ascultau bocetul românesc și Încercau să reproducă sunetul pur, la Început prin repetare mecanică, apoi descoperind dinăuntru mecanismul vibrației sunetului, astfel ca emisia să devină organică. Profeția Casandrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a Înălțat o troiță În memoria lor. La Varzărești În apropiere de Nisporeni a Început reconstituirea Cimitirului militar (Zenaida Foltea) În zona unde au avut loc luptele din 1941. La Chișinău În squarul din fața Catedralei a fost Înălțată o troiță maramureșeană În memoria eroilor basarabeni pentru Unire - Pr. Alecu Mateevici, Simion Murafa, Ing. A. Hodorogea. Nordul Bucovinei este parte a provinciei Bucovina desprinsă din trupul Moldovei În anul 1775 și Încorporată Imperiului habsburgic având capitala la Cernăuți. Primul recensământ din anul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Ce suflet nobil, cât de devotat și harnic În difuzarea culturii naționale. I-am apreciat zelul și abnegația, dăruirea În educarea elevilor săi. I am admirat generozitatea În spinoasele demersuri de a restaura Casa Memorială Vasile Stroescu, ridicarea unei troițe maramureșene, așezarea unei plăci comemorative În onoarea profesorilor și elevilor de la fostul seminar teologic, aducerea de manuale din țară, participarea În fiecare an la manifestările Gintei Latine de la Iași. Redau câteva prevederi din Proiectul Chartei de Înfrățire Între Liceul de Artă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]