1,101 matches
-
și primarul din Ploiești, colonelul Maican și Vartiadi etc. Maiorescu, care rămâne după-amiaza și seara. Mică promenadă. Biliard. Luni, 11 august/30 iulie Vreme minunată. Înainte de amiază scris. Promenadă. Venit Sturdza. După-amiaza la ora 3 primit în audiență privată pe marchizul del Moral. Promenadă cu Sturdza spre cariera de piatră, întors prin pădure, la ora 7¼. Seara biliard. Venit colonelul Greceanu. Marți, 12 august/31 iulie Vreme minunată, cald. Ora 12 primit în audiență oficială pe noul ministru rezident spaniol del
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pentru ca legea sinodului să fie modificată. Seara cu Elisabeta, care e puțin obosită. Vreme mohorâtă și cețoasă. Ora 10½ în pat. Marți, 18/30 decembrie Vreme mohorâtă și cețoasă. Înainte de amiază ministrul de război. După-amiază audiențe. Seara la ora 5 marchizul Aubespine. Ora 6½ mare dineu pentru birourile Senatului și Camerei, 45 persoane, D. Ghica, Lecca, Stătescu, generali etc. Făcut cerc până la ora 9. Elisabeta de față. Seara citit. Miercuri, 19/31 decembrie Vreme mohorâtă. Înainte de amiază Consiliu de miniștri, reproșat
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
La mama. Ora 12 dejunat. După-amiaza scris. Cu mama la cripta de la Hedingen, apoi plimbare cu trăsura, cu ea, la Josephslust. Ora 6 sosit tante Marie. Ora 7 cinat. Ferdinand și Carlo pleacă la Basel, unde vor fi instalați. Plecat marchizul Guddi. Seara pe terasă. Marți, 9 iunie/28 mai Ora 8 dejunat cu Marie. Înainte de amiază la mama. Ora 11½ audiență. Ora 12 dejunat. După-amiază venit Fritz și Louise de la Regensburg. Orele 5-6½ plimbare cu trăsura în valea Dunării. Ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
vioi, situația este însă din ce în ce mai grea. Opoziția se mărește până la extrem. După-amiaza promenadă până la ora 5. Ora 5½ audiențe. Seara scris. Camerele lucrează puțin, interpelări. Sâmbătă, 17/29 ianuarie Cald. Înainte de amiază Pherekyde, spoi Stătescu. După-amiaza acasă. Ora 5 audiență, marchizul de Pango, atașat francez. Orele 5½-7½ Kalinderu. Seara la ora 10 la balul funcționarilor, cu Elisabeta. Tombolă, foarte plin, puțină lume cunoscută, acolo până la ora 12. Duminică, 18/30 ianuarie Cald, +5°R. La umbră. Ora 10 Stöhr. Ora 11½
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
foarte plin, puțină lume cunoscută, acolo până la ora 12. Duminică, 18/30 ianuarie Cald, +5°R. La umbră. Ora 10 Stöhr. Ora 11½ mitropolitul Moldovei. Orele 1½-4 audiențe. Ora 5½ B. von Diesbach, care e mutat în Suedia. A murit marchizul de Moral de la legația Spaniei. Wilhelm de Prusia are un fiu, îmi telegrafiază. Seara citit, Memoriile lui Beust. Elisabeta la teatru până la ora 2½ noaptea. Luni, 19/31 ianuarie Vreme minunată, cald. Cumpărat tablou de la Aivasovsky cu 8.000 franci
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Wilhelm de Prusia are un fiu, îmi telegrafiază. Seara citit, Memoriile lui Beust. Elisabeta la teatru până la ora 2½ noaptea. Luni, 19/31 ianuarie Vreme minunată, cald. Cumpărat tablou de la Aivasovsky cu 8.000 franci. Ora 11 Pherekyde, pentru înmormântarea marchizului de Moral. Ora 11½ Sturdza, mâine face o interpelare la Senat în privința Bisericii catolice. După-amiaza plimbare cu trăsura, vânt rece. Seara la ora 7 mare dineu, 50 persoane, Curtea de Casație, Curtea de Conturi, președinții Curții de Apel și ai
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Vreme vântoasă, uscată. Înainte de amiază Sturdza. Elisabeta în oraș. După-amiaza audiențe. Orele 5-7 Kalinderu. Seara cu Elisabeta, care are puțină febră. Aer apăsător. Marți, 12/24 mai Vântos, uscat. Înainte de amiază Câmpineanu și ministrul de război. După-amiaza colonelul Cerutti și marchizul Paugi. Sturdza. Orele 5-7 maiorul Schuhmann, hotărât fortificațiile de la Focșani. El pleacă. Seara citit. Miercuri, 13/25 mai Foarte cald. Ora 10½ Consiliu de miniștri în oraș. Brătianu mai bine. Ora 1 Cotroceni. După-amiaza audiențe. Ora 5 inspectat Regimentul 3
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 1 în Chitila, acolo Brătianu, care călătorește cu mine până la Pitești. La Titu și la Leordeni întâmpinări, autorități și multă lume, 10 minute. Ora 5 sosirea în Slatina, ministrul de război, generali etc., ofițeri străini, generalul Fraser, colonelul Cerutti, marchizul de Banque, Schneider, colonelul Sabovici, autorități. La biserica Ionașcu, acolo episcopul de Argeș. Te Deum, enorm de cald. Descins la casa farmacistului. Venit generalii pentru discutarea manevrelor. Ora 6½ cinat, 40 de persoane. Bucătăria mea, la fel personalul și trăsura
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
care l-a îndepărtat pe Cuza la 1866, apoi a fost ministru în mai multe guverne. În acel moment era deputat, ales la colegiul al IV-lea de Prahova. Un an mai târziu va deveni președinte al Camerei Deputaților. Joachim-Napoleon, marchiz de Pepoli (1825-1881), nepot de fiu al lui Joachim Murat și al soției acestuia, Carolina Bonaparte (sora lui Napoleon I). Marchizul de Pepoli era căsătorit cu prințesa Frieda de Hohenzollern-Sigmaringen (1820-1906), sora tatălui lui Carol I al României. Heinrich Haymerle
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ales la colegiul al IV-lea de Prahova. Un an mai târziu va deveni președinte al Camerei Deputaților. Joachim-Napoleon, marchiz de Pepoli (1825-1881), nepot de fiu al lui Joachim Murat și al soției acestuia, Carolina Bonaparte (sora lui Napoleon I). Marchizul de Pepoli era căsătorit cu prințesa Frieda de Hohenzollern-Sigmaringen (1820-1906), sora tatălui lui Carol I al României. Heinrich Haymerle (1828-1881), diplomat și ministru austriac. A intrat în 1850 în diplomație, apoi a îndeplinit diferite misiuni: însărcinat cu afaceri la Copenhaga
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și Berlin, iar înainte de a veni la București a fost învățător la școala reală germană din Brașov. A avut preocupări serioase de istorie, publicând lucrări despre trecutul comunităților luterane din România, despre istoria gimnasticii în Transilvania și despre Mihai Viteazul. Marchizul de L’Aubespine-Sully, dintr-o veche familie de diplomați francezi, era însărcinat cu afaceri al principatului Monaco la București din februarie 1880. Louis Basset (1846-1925), secretar particular al lui Carol I și administrator al curții. Originar din Elveția, a studiat
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
lui a fost înscrisă în "decretele eterne"... În ultimii doi ani ai vieții scrie Reveriile unui hoinar singuratic, continuă să se ocupe cu ierborizarea și copierea de texte muzicale. Spre sfîrșitul vieții se mută la Ermenonville, la țară, pe proprietatea marchizului de Girardin. La 42 de zile după ce s-a stabilit aici, s-a stins din viață la 2 iulie 1778, în timpul obișnuitei plimbări de dimineață. În urma autopsiei s-a stabilit drept cauză a morții un atac de apoplexie. Mai există
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
unor explicații despre fapte și întâmplări economice. Conceptul de bază în explicațiile despre bani va fi acela inventat de Thomas Kuhn și care se cheamă "dezvoltare prin acumulare"12. 3. Dezbaterea este purtată în afara "ipotezei lui Dumnezeu", așa cum se exprima Marchizul de Laplace într-o discuție cu Napoleon 13. Abordarea este una științifică, raționalistă, bazată pe argumente și susțineri logice ale dezbaterii. Acolo unde am considerat, am adus în dezbatere clasici ai economiei, fără a ține cont, în citarea lor, de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
influență, se desprind aceia care ard de dorința de a-și împărtăși sentimentele erotice și de a fi acceptați în intimitate. Revendicativi erotici din categoria curtezanilor sunt bărbați și femei. Au intrat în istorie curtezani celebri precum: Don Juan, Cassanova, Marchizul de Sade, Grigori Rasputin ș.a. numai că posteritatea i-a numit, simplu, libertini. Femeilor, însă, li s-a rezervat un loc special în această categorie, cele mai multe sunt (real sau nu) practicante ale sexului interesat, plătit, răsplătit și se înscriu într-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
se îndrăgostească de un episcop, mult mai tânăr decât ea, Ioan din Ravenna a cărui ascensiune pe scaunul papal a susținut-o, devenind papa Ioan al X-lea (914-929). După moartea părinților ei, Marozia, căsătorită după calculele lor cu Alberic, marchiz de Camerino, însărcinat cu asigurarea protecției militare a scaunului papal, a continuat ambițiile mamei sale Theodora, reușind performanța de a instaura papalitatea ereditară în familia ei. Fiul, nepotul și strănepotul ei au ocupat tronul papal. Consecventă ambițiilor ei, l-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
soț Alberic, aranjând uciderea lui și căsătoria cu fratele lui, cumnatul ei. Chiar papa Ioan al XI-lea, fiul ei, a fost acela care a oficiat căsătoria. Numai că, în timpul banchetului ce a urmat ceremoniei de căsătorie, fiul legitim cu marchizul Alberic, Alberic al II-lea, și-a denunțat mama, acuzând-o de trădare. S-a creat o busculadă, revoltații de comportamentul ei au capturat-o pe Marozia și, la ordinul fiul ei, a fost întemnițată în pivnița castelului unde a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
întrețină prin conversații. Fermecătoarea Ninon nu și-a legat viața de un soț oficial, căsătoria fiind, în concepția ei, o tiranie, și a avut mai mulți amanți dintre oamenii influenți ai vremii printre care: contele de Coligny, prințul de Condé, marchizul de Villarceaux, marchizul de La Châtres, contele d'Estrées, contele de Fiesque, baronul de Bernier, fiul unui general suedez (Ninon avea șaptezeci de ani), tânărul abatele iezuit Gédouin, ultima pasiune, ea avea optzeci de ani. A și fost supranumită Doamna noastră
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Fermecătoarea Ninon nu și-a legat viața de un soț oficial, căsătoria fiind, în concepția ei, o tiranie, și a avut mai mulți amanți dintre oamenii influenți ai vremii printre care: contele de Coligny, prințul de Condé, marchizul de Villarceaux, marchizul de La Châtres, contele d'Estrées, contele de Fiesque, baronul de Bernier, fiul unui general suedez (Ninon avea șaptezeci de ani), tânărul abatele iezuit Gédouin, ultima pasiune, ea avea optzeci de ani. A și fost supranumită Doamna noastră a amorurilor. Erau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu frumoasa și spirituala curtezană: plătitori pentru compania ei, suferinzii din dragoste și favoriții care veneau în salonul ei pentru a o asculta și admira cântând. A avut câțiva copii dintre care un fiu dintr-o relație de dragoste cu marchizul de Villarceaux, apropiat al regelui Ludovic al XIV-lea. Acesta a fost cavalerul Louis de La Boissière, devenit un apreciat ofițer de marină. Cultura și rafinamentul conversației pe care o întreținea rafinata Ninon au trezit interesul și admirația Regelui Soare care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
un cadou asemănător și să scrie "Povestea târfelor mele triste". Cultura solidă, inteligența și încrederea în sine i-au fost temeiuri frumoasei și seducătoarei curtezane Ninon de Lenclos să-și exprime gândurile, într-un registru moralist pedagogic, în Epistole adresate marchizului de Sevigné, îndrăgostit de mademoiselle Ninon ce avea doar cincizeci și șapte de ani. Epistolele au fost adunate și publicate în 1720. Circulau deja fragmente din textele ei: Dacă Dumnezeu apare des femeilor este că ține să facă parte dintr-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
religioasă, era catolică, și remarcată prin virtute. Din respect și admirație pentru mama ei, Ana de Austria a desemnat-o pe frumoasa și fascinanta Athénaïs drept domnișoară de onoare a Mariei Teresa alături de alte cinci doamne. S-a căsătorit cu marchizul de Montespan, deși avea o zestre modestă. Athénaïs era o frumusețe accentuată, blondă, ochi albaștri, înălțime medie, cu tendințe de îngrășare, era provocatoare și vicleană. Avea o inteligență sclipitoare, scria Saint-Simon, avea un fel de a fi fermecător, fascina pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
doilea spațiu cuibușor de nebunii Templul Venerei, avea o mare piscină cu apă parfumată. Athénaïs a născut patru copii pe care regele nu i-a recunoscut, marchiza de Montespan fiind căsătorită iar copiii aveau statut clar de bastarzi. Soțul ei, marchizul de Montespan era exasperat de viața scandaloasă a soției sale la Curtea regală care, între timp, se liniștise, întrucît prin plecarea Louisei de La Vallière la mânăstire, scăpase de concurența unei metrese oficiale. În schimb, s-au declanșat ostilități din cauza imoralității
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o fire încântătoare, cu o sobrietate evlavioasă. Abatele Gobelin a simpatizat-o pentru comportarea ei evlavioasă și a susținut-o să devină educatoarea copiilor regelui Ludovic al XIV-lea și ai marchizei de Montespan. A păstrat discreție absolută, de teama marchizului revoltat de viața de Curte a soției lui. A trezit simpatia și admirația celor din jur prin faima de prețioasă, prin conversațiile spirituale, prin felul de a fi amuzantă, prin blândețea ei seducătoare. Regele a recompensat-o cu titlul de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lor în care să-și tăinuiască și să-și trăiască iubirea. Vraja se rupe când vede cartea Cunună de iubire pentru Marion, își dă seama că Marie este de fapt curtezana cunoscută de mulți, Marion. Didier intră în altercație cu marchizul Saverny, a cărui viață fusese odată salvată de Didier. Ambii se duelează și, întrucât se decretase duelul interzis, Didier este încarcerat. Disperată, Marion merge la rege, se umilește, rugându-l să-l grațieze. Regele i-a promis grațierea, dar cel
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-l să-l grațieze. Regele i-a promis grațierea, dar cel care a anulat grațierea a fost cardinalul de Richelieu. Bănuitor, Didier a acuzat-o pe Marion de trădare, a întrebat-o de partea cui este, a lui sau a marchizului. Ea îi jură iubire, el rămâne impasibil, îi azvârle portretul pe care-l purta ca medalion și s-a consolat că va muri. Îi mărturisește și el iubirea, numai că trecutul va sta mereu între ei. De Richelieu apare, este
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]