536 matches
-
se născuseră și fuseseră educați în timpul domniei lui. Îl făceau răspunzător pe Iorga, spunînd: "Dumneavoastră sînteți apostolul majorității studenților, iar ei vă urmează orbește". Ea considera că " Singura mea crimă este că am fost educată în spiritul culturii franceze". Alexandru Marghiloman a trimis o scrisoare de dezaprobare prudentă 166. Așa cum era de așteptat, corpul studențesc a salutat evenimentele. Bilețelele și scrisorile lor au fost de 20 de ori mai numeroase decît cele trimise de boierime. I-au trimis poezii intitulate Limba
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
s-a mutat într-o casă vecină cu aceea a lui Iorga. Din cînd în cînd, Iorga își trimitea copiii la dușmanul său ca să afle ultimele vești 56. Întregul Regim devenise "o afacere domestică a unei singure familii". Stere, Tzigara-Samurcaș, Marghiloman și aliații rămăseseră la București "ca să țină legătura", conform unei lungi tradiții istorice românești. Iorga avea puțină înțelegere pentru rolul acestora în istoria românilor, o surprinzătoare lipsă de relativism pentru cel mai mare istoric român. Renumitul istoric și academician român
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sînt Roland sau Bayard, cavalerul fără teamă și prihană. În istoria românilor nici nu prea era loc pentru asemenea atitudini. Iorga a fost cel care a încercat să acționeze ca acești cavaleri străluciți, cu slabe rezultate practice. Stere, Tzigara-Samurcaș sau Marghiloman au slujit România și s-au înscris în ultimă instanță pe linia tradiției istorice, așa cum explica profesorul Andrei Oțetea. George Enescu, marele maestru, a venit și el la Iași ca să-i aline și să ridice moralul oamenilor 57. Sarcina Misiunii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din toamna și iarna 1917-1918 nu-i ofereau României o asemenea ieșire din încurcătură. Plus că istoria și tradiția sîrbilor în lupta pentru supraviețuire difereau de cele ale românilor. Dar Iorga s-a opus negocierilor cu Puterile Centrale începute de Marghiloman. I-a numit "Ghibelinii noștri"104. Regele Ferdinand (și mai ales Regina Maria) s-a opus trimiterii de soli de pace, dar negocierile au continuat totuși. Acestea au început în iarnă la Buftea (la cartierul general al Comandantului Suprem German
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în aceste negocieri 108. Prin primăvara lui 1918 a fost semnat un tratat de pace. Dobrogea de Sud a fost cedată Bulgariei și fîșii strategice întinse din lanțul carpatic au revenit Ungariei. Noul guvern de la București, sub conducerea lui Alexandru Marghiloman (după toate indiciile), era la fel de convins de victoria Aliaților ca și Iorga; încheiaseră acest tratat de pace ca un fel de tratat de reasigurare; și cum vedeau ei interesele și tradițiile istorice ale României, nu prea aveau de unde alege. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în Basarabia 110, dar nu a explicat niciodată cum a făcut Franța acest lucru. Date fiind împrejurările, cel mai probabil este că Iorga pur și simplu nu putea admite că Basarabia fusese redată României cu ajutor german. La București, guvernul Marghiloman trebuia să continue să joace o comedie conform manualului de istorie. Iorga nu a făcut politică în timpul războiului și cu atît mai puțin a participat la tragicomedia unui guvern colaboraționist; a rămas la Iași. Ca să capete legitimitate, guvernul Marghiloman a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
guvernul Marghiloman trebuia să continue să joace o comedie conform manualului de istorie. Iorga nu a făcut politică în timpul războiului și cu atît mai puțin a participat la tragicomedia unui guvern colaboraționist; a rămas la Iași. Ca să capete legitimitate, guvernul Marghiloman a organizat alegeri sub ocupație inamică. Cuza a fost ales și l-a atacat violent pe Brătianu în Parlament 111. După alegeri, guvernul Marghiloman și-a continuat politica pe aceeași linie ca și mai înainte. Ca să le facă pe plac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
puțin a participat la tragicomedia unui guvern colaboraționist; a rămas la Iași. Ca să capete legitimitate, guvernul Marghiloman a organizat alegeri sub ocupație inamică. Cuza a fost ales și l-a atacat violent pe Brătianu în Parlament 111. După alegeri, guvernul Marghiloman și-a continuat politica pe aceeași linie ca și mai înainte. Ca să le facă pe plac germanilor, el a început să se agite și să-i ceară regelui să "facă în sfîrșit gestul mîntuitor" (adică să abdice). A mers pînă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au produs și la Iași și în alte părți 7. La 12 noiembrie, Regele Ferdinand și-a reafirmat promisiunile privind votul universal și reforma agrară. După reintrarea României în război, în noiembrie 1918, regele a renunțat la colaborarea cu guvernul Marghiloman și l-a numit prim-ministru pe generalul C. Coandă. Dat fiind că acesta primise o educație franceză, era cea mai indicată persoană ca să trateze cu generalii Franchet d'Espray și Berthelot. Peste cîteva săptămîni, Ion Brătianu devenea din nou
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
426, 437, 453, 455 Mannerheim 396, 412, 422 Manning, Olivia 32, 39 Manoilescu, Mihai 250, 276, 280, 283, 285, 288, 290, 308, 310, 347, 377, 381, 417, 421 Mao Tze-Dun 212 Marcu, Alexandru 438 Marczali, Henrik 332 Margareta, (regină) 53 Marghiloman, Alexandru 107, 124, 166, 176, 177, 193 Maria (Regina României) 155, 159, 170, 176, 178, 181, 195, 206, 207, 246, 275, 276, 293, 294 Marin, Vasile 366, 463 Marinescu, Gavrilă 277, 278, 298, 382, 433 Marinescu, Gh. 150 Marinetti 106
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
real, dar și despre „premiera pseudonimului”, consumată în „Acțiunea Buzăului” din 1940 (Scrisoare). Tot din paginile acestei reviste școlare este de reținut informația referitoare la existența, în 1933 și 1934, a unui alt „Albatros”, revistă a Asociației studenților buzoieni «Alexandru Marghiloman», avându-l ca prim-redactor pe George Gh. Pâslaru, publicație la care au colaborat V. Voiculescu, I. A. Rădulescu-Pogoneanu, Al. A. Philippide, V. Maximilian. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285217_a_286546]