2,011 matches
-
școli roma și școli neroma) prejudiciază imaginea de sine a elevilor romi și, mai târziu, a adulților. În condițiile unei slabe imagini de sine, participarea romilor la viața socială, culturală, politică, economică și civică va avea de suferit. De la izolare, marginalizare și excludere, pe fondul acelei imagini slabe de sine, nu mai este decât un pas până la stigmatizare și autostigmatizare. Dincolo de efectele în plan personal ce pot fi contabilizate drept costuri individuale, menținerea școlilor segregate are efecte asupra întregului grup etnic
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diverși indicatori sociali (economici, culturali, geografici); dimensiunea juridică evidențiază tipuri de norme încălcate, gravitatea prejudiciilor aduse, periculozitatea lor socială, tipurile de sancțiuni aplicate și modalitățile de resocializare; dimensiunea sociologică pune delincvența în raport cu multiplele fenomene de dezorganizare socială, de inadaptare și marginalizare; dimensiunea psihologică evidențiază structura personalității delincvente, motivațiile, mobilurile comiterii delictului, atitudinea delincventului în raport cu fapta comisă (discernământ, iresponsabilitate); dimensiunea economică poate indica așa zisul cost al delictului, prin evidențierea consecințelor directe și indirecte ale diferitelor infracțiuni; dimensiunea prospectivă angajează viziunea dinamicii
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
între părinți și între părinți și copii, lipsa de afectivitate și comunicare, abandon familial și consum frecvent de alcool; eșecul și abandonul școlar al unor minori, ca și atitudinea lor indiferentă față de școală, concretizată în performanțe școlare modeste, de unde și ”marginalizarea” lor de către profesori și educatori, ceea ce a favorizat propensiunea lor spre devianță și delincvență; influența sau ”inducția” negativă a grupului stradal sau de prieteni la care au participat unii dintre minorii delincvenți, grupuri care, prin limbaj, comportament și diverse activități
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
schimbarea naturii lor, a raporturilor cu lumea, cu societatea, izolarea la care sunt condamnați. Acest fapt este trăit ca o experiență penibilă în cazul nevrozelor, ca o experiență dureroasă, sfâșietoare, în cazul depresiilor, al melancoliei, ca pe o situație de marginalizare, de excludere socială, în cazul alcoolismului și al toxicomaniilor, ca pe o stare de apăsare tensională interioară în cazul situațiilor conflictuale și a complelor, ca pe o confruntare directă cu o „lume ostilă” considerată astfel de paranoicii revendicativi și cverulenți
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
oamenilor ceea ce aceștia nu ar vrea să știe despre ei”. În general, bolnavii psihici „simt” o anumită rezervă, o atitudine negativă, de respingere, din partea societății față de ei. Aceasta generează adesea conflicte, dificultăți de comunicare și de adaptare, o situație de marginalizare. De aici și refuzul lor de „a se considera bolnavi” și tendința firească de a infirma prin aceasta, de a refuza, un „statut medical” ca o consecință a diagnosticului clinico-psihiatric. Etiologia și evoluția bolilor psihice Boala psihică reprezintă din punct
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cunoaștem „atitudinea familiei” față de bolnavul psihic (ocrotire, indiferență, dorința de a-l exclude din grupul familial, dorința de a ascunde faptul că este bolnav psihic etc.). Aceleași aspecte trebuie avute în vedere atunci când urmărim să cunoaștem „atitudinea anturajului” (ocrotire, indiferență, marginalizare etc.). Față de aceste informații trebuie să avem multă rezervă. Ele pot ascunde interese, conflicte nedeclarate sau recunoscute ca atare. Adesea, bolnavii psihici aduși de familie pot constitui „instrumentul” realizării unor interese ale acestora. În alte situații, bolnavii psihic, mai ales
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
importante în viața individului. Vom analiza în cele ce urmează cele mai frecvente și importante condiții care generează suferințele psiho-morale. 1) Dificultățile de adaptare Această categorie de condiții pot genera suferințe morale și ele constau din următoarele: izolarea persoanei sau marginalizarea acesteia în raporturile sale cu ceilalți, absența stimulării sau scăderea motivațiilor, plasarea individului în situații critice de viață. Aceste condiții pun probleme deosebit de serioase privind adaptarea individului, care se va considera exclus, inutil, lipsit de sens, fără valoare. 2) Dificultățile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reducerea curriculumului la învățarea „celor trei R” (writing-reading-reckoning - „scris-citit-socotit”). Educatorii, părinții elevilor și, desigur, scholars și scholarship-ul vremii au cerut imperios să se renunțe la disciplina cântatului de imnuri pe motiv că se consumă timpul necesar studierii „celor trei R”. Marginalizarea educației estetice a continuat de-a lungul secolului XX, chiar și în perioada curriculumului modern. De aceea, curentul pedagogiei estetice apare în SUA ca o „revoluționară” mișcare postmodernistă. S-au antrenat în lupta pentru inserția acesteia în structura curriculumului formal
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
greu de întreținut, ne-am mutat. Începuseră iarăși anii „grei” - ai nebuniei Dictatorului după vizita în China «Revoluției culturale», ai economiilor la sânge, ai megalomaniei egocentrice și cinicei nepăsări față de mase, cu «strângerea șurubului» la cultură, știință, învățământ, cu noile marginalizări și tot cortegiul. Am părăsit «Casa» ca pe ultima relicvă scumpă a familiei, șí aceasta dispărută treptat. Iar «Casa» a murit în 1984, sub buldozerele paranoicului plan al demolărilor, împreună cu «Spitalul Brâncovenesc», cu atâtea biserici și frumoase clădiri ale vechiului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și strategii de adaptare adoptate în perioada postdetenție În urma selecției materialului obținut, în cadrul celor două axe tematice au rezultat temele și variabilele corepunzătoare (afirmații) menționate mai jos. Axa I. Aspectele vieții cotidiene după eliberarea din detenție (vezi graficul 1): (a) marginalizare socială: atitudini de refuz, evitare, rezervă din partea cunoștințelor, rudelor, colegilor sau prietenilor; (b) confruntare cu schimbări dramatice ale contextului sociopolitic/situației familiale/personale la ieșirea din detenție: percepția modificărilor marcante ale mentalității, ale raporturilor sociale și reglementărilor politice; exproprierea și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
discuții pe teme politice, bancuri politice, audierea postului de radio „Europa Liberă”; (m) viață familială: numărul foștilor deținuți politici care erau căsătoriți, indiferent dacă s-au căsătorit/recăsătorit după eliberarea din detenție sau dacă erau deja căsătoriți înainte de arestare. (a) Marginalizare socială. 14 subiecți (63,6%) dintre cei intervievați au perceput faptul că sunt marginalizați social după ieșirea din închisoare. Din cauza trecutului lor, erau întâmpinați cu rezervă, iar unele rude, cunoștințe, prieteni, colegi refuzau în mod vădit contactul cu ei. (b
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din alte țări. În urma analizei acestor aspecte, au fost identificate trei faze care s-au succedat în perioada postdetenție, de la momentul eliberării până la schimbarea politică din 1989. Eliberarea din detenție Eliberarea din detenție a fost marcată în multe cazuri de marginalizarea socială și de confruntarea cu schimbări dramatice percepute în plan social/famlial. Momentul eliberării s-a asociat cu o stare temporară de criză emoțională, dominată de confuzie, sentimente de depresie și neajutorare. Din cauza trecutului lor, foștii deținuți politici au fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
asociat cu o stare temporară de criză emoțională, dominată de confuzie, sentimente de depresie și neajutorare. Din cauza trecutului lor, foștii deținuți politici au fost întâmpinați de obicei cu rezervă după eliberare, unii cunoscuți și rude refuzându-le chiar orice contact. Marginalizarea socială a contribuit acut la sentimentul fragmentării identității persoanei, care trăia astfel sentimentul imobilizării în situația de a-și purta permanent stigmatul de fost deținut politic. Totuși, intensitatea marginalizării sociale s-a mai atenuat pe parcursul primilor ani de după eliberare. Ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
după eliberare, unii cunoscuți și rude refuzându-le chiar orice contact. Marginalizarea socială a contribuit acut la sentimentul fragmentării identității persoanei, care trăia astfel sentimentul imobilizării în situația de a-și purta permanent stigmatul de fost deținut politic. Totuși, intensitatea marginalizării sociale s-a mai atenuat pe parcursul primilor ani de după eliberare. Ca urmare a privării de contactul cu realitatea externă din anii de detenție și a modificărilor rapide ale raporturilor sociale din acea perioadă, în majoritatea cazurilor, pierderile suferite inițial - avere
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
precum și a unor aspecte cu caracter inedit. 5. Concluzii Cercetarea de față evidențiază o serie de aspecte caracteristice ale vieții cotidiene după eliberarea din detenție, între care primul loc este ocupat de contactele cu Securitatea, urmate de problemele ocupaționale, de marginalizarea socială și confruntarea cu schimbări dramatice. Alte aspecte ale vieții cotidiene după ieșirea din detenție, în ordinea frecvenței apariței acestora, au fost următoarele: dificultăți privitoare la accesul în instituțiile de învățământ universitar, prejudicii profesionale, condamnări politice ulterioare și persecuții ale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
inventați. O dată identificați, aceștia nu merită nici o milă” (Tzvetan Todorov). Între 1944 și 1948 a fost pregătită represiunea oficială care, începută în 1948, s-a realizat în diverse forme: închisoare, asasinat, domiciliu forțat, internarea în aziluri psihiatrice, dar și o marginalizare la nivel social a oponenților. Aproximativ un milion de persoane au trecut prin diversele forme de încarcerare (închisoare, deportare sau domiciliu forțat). Dimensiunile represiunii sunt mai vaste, întrucât și familiile acestora au suportat, la rândul lor, unele forme de represiune
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
scurt timp marginalizați, apoi izolați și excluși din sistemul social. Persecuțiile care au avut loc și asupra membrilor familiei sau rudelor unui deținut politic erau, la prima vedere, o revanșă, o răzbunare la adresa acestora. Putem însă considera aceste acțiuni de marginalizare ca având și efecte în planul influenței sociale și al atitudinilor. Astfel, dificultățile în găsirea și păstrarea unui loc de muncă au însemnat, în primă fază, pauperitate (ce avea ca efect și scăderea influenței în cadrul comunității). Spre exemplu, modelul „omului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
simptomelor de stres posttraumatic la foștii deținuți politici într-o măsură mai mare decât la lotul de control (13%, față de 5%). Considerăm că acestea sunt generate de succesiunea evenimentelor traumatice în timp, pornind de la încarcerare și până astăzi (probabil, din cauza marginalizării și a persecuțiilor). De asemenea, observăm și o stare de anxietate mai pronunțată la subiecții din grupul foștilor deținuți politici față de grupul de control. Asocierea dintre intensitatea mai mare a stresului la persoanele cu un nivel înalt al anxietății a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
instituțiilor școlare de tip incluziv); c) socială: - inserția bio‑psiho‑socio‑culturală a persoanei în realitatea socială actuală sau în schimbare pe axele: familială, școlară, profesională și socială; - acțiuni de prevenire și combatere a manifestărilor de inadaptare socială sau de marginalizare a persoanelor cu dizabilitate; - promovarea și susținerea unor politici coerente și flexibile, precum și organizarea unor servicii eficiente pentru protecția și asistența socială a persoanelor aflate în dificultate; - informarea opiniei publice cu privire la responsabilitatea civică a membrilor comunității față de persoanele aflate în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
instructiv‑educativ asupra persoanelor cu diferite tipuri de deficiențe sau aflate în incapacitate de acțiune, pentru a favoriza la maximum (re)inserția lor socioprofesională, considerându‑se ca fiind o notă comună a acestor persoane riscul apariției unor stări de instabilitate, marginalizare, dezechilibru sau, în situații mai grave, chiar ruperea totală a raporturilor individ/societate. Altfel spus, obiectivul fundamental al serviciilor psihopedagogice și sociale este centrat pe menținerea, refacerea și dezvoltarea capacităților individuale necesare pentru rezolvarea unor probleme sau situații dificile pe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
consecințele deficienței și ale incapacității, cu manifestări variabile în raport cu gravitatea deficienței și cu exigențele mediului. Aceste consecințe pe plan social sunt incluse în noțiunile de handicap 1, respectiv de inadaptare, și se pot manifesta sub diverse forme: inadaptare propriu‑zisă, marginalizare, inegalitate, segregare, excludere. Handicapul pentru o persoană este considerat un dezavantaj social, rezultat dintr‑o deficiență sau incapacitate, care limitează sau împiedică îndeplinirea unui rol într‑un context social, cultural, în funcție de vârsta, sexul sau profesia persoanei respective. Altfel spus, handicapul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mimico‑gestual, ceea ce îi face să‑și construiască grupul/cercul lor, diferit de al celorlalți cu care nu pot comunica și care, prin atitudinea și comportamentul lor, ajung să îi evite constant și să le inducă sentimentul de inferioritate și marginalizare, cu consecințe asupra stimei lor de sine. În cazul deficienților de vedere, construirea stimei de sine prezintă o serie de caracteristici determinate de imposibilitatea perceperii propriei imagini și a reacțiilor celor din jur în relația cu aceștia. Dominanța informațiilor venite
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dificultăți de comunicare (limbaj nedezvoltat, sărac, dezorganizat din cauza lipsei de stimulare; tulburări de articulație, ritm, fluență, voce, tulburări de relatare/evocare, lipsă de sociabilitate, introversiune accentuată, simptome din spectrul autistic etc.); - dificultăți de integrare în grup (respingerea de către membrii grupului, marginalizarea, izolarea etc.). 4. Cauze necunoscute - acoperă așa‑numita sintagmă „etiologie neprecizată” sau „nediferențiată”, evidentă în unele cazuri de deficiență mintală ușoară sau situată la limita normalității, în stări de cvasinormalitate pregnantă, când este foarte dificil de stabilit un sindrom bine
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
creează dizabilitatea; exemplificări: lipsa părinților, familie monoparentală, familie dezorganizată, concubinaj/separare/divorț, decesul unui părinte, relații conflictuale, abandonul copilului, abuzul și neglijarea copilului, violența domestică, probleme de sănătate fizică, psihică, boli cronice, existența unei persoane cu handicap, sărăcie, șomaj, izolare, marginalizare, nivel educațional scăzut, apartenența la o minoritate (etnică, religioasă etc.), izolare și marginalizare comunitară, lipsa serviciilor sau dificultăți în accesul la servicii (de sănătate, educaționale, sociale, specifice etc.), lipsa resurselor comunitare și management deficitar al acestora etc. bâlbâială - tulburare de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unui părinte, relații conflictuale, abandonul copilului, abuzul și neglijarea copilului, violența domestică, probleme de sănătate fizică, psihică, boli cronice, existența unei persoane cu handicap, sărăcie, șomaj, izolare, marginalizare, nivel educațional scăzut, apartenența la o minoritate (etnică, religioasă etc.), izolare și marginalizare comunitară, lipsa serviciilor sau dificultăți în accesul la servicii (de sănătate, educaționale, sociale, specifice etc.), lipsa resurselor comunitare și management deficitar al acestora etc. bâlbâială - tulburare de limbaj de natură nevrotică având drept caracteristici anumite dificultăți de emitere a sunetelor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]