5,243 matches
-
arătând cu degetul pe ziar. Am o vagă idee. Putem merge împreună, dacă vrei. Numai până acolo. După aceea mă descurc singură. Sigur. Clădirea în fața căreia el opri mașina o impresionă peste măsură. Fațadă din sticlă, uși imense, scări de marmură. Ezită. Se îndoia că locul ei era acolo. Nu te teme, făcu Ștefan din spatele ei. Înăuntru sunt oameni ca și tine. Îl lăsă afară și ea păși dincolo de ușă. Tot ce i se înfățișă o făcu să se creadă teleportată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
vadă amănuntele orașului; poate că din pricina asta Începuse să vadă totul În nuanțe de cenușiu. Posibilitatea asta o preocupa câteodată, când ciugulea fără pic de poftă o GUSTARE TIPICĂ DIN JAVA DE EST la restaurantul ele gant, Îmbrăcat tot În marmură neagră, al hotelului Java. Oare Margaret Bates se moleșise? Până la urmă a hotărât că orașul se schimbase, nu ea. Margaret Bates nu cedase odată cu Înaintarea În vârstă. Iar acesta era lucrul cel mai important, o știa ea foarte bine. Adaptarea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
o nișă perfect alcătuită pentru amanți tainici, a Întrezărit nuanța pielii unui picior Încordat de femeie tânără, zveltețea șoldurilor ei, În contrast cu corpolența bărbatului de vârstă mijlocie care o Însoțea. Johan s-a ridicat și s-a dus la biroul de marmură lustruită de la intrare. — Vă rog să duceți nota tatălui meu, a zis. E la masa de colo. Da, Dato’ Zainuddin. Îi spuneți doar că e de la fiul lui, Johan, da. Plătește el. În acest oraș nou și prosper, Își zicea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
bărbați. Din avea dreptate, și-a spus, era atât de ușor. N-avea de ce să-și facă griji. Toaleta era răcoroasă și liniștită, izolată de discuțiile aprinse din hol. Câteva aplice Împrăștiau o lumină slabă, gălbuie. Pereții erau placați cu marmură neagră impecabilă, strălucitoare chiar În absența unei lumini puternice. Într-un colț era o mare orhidee albă ale cărei frunze Începuseră să semene a piele și se Înnegriseră pe mar gini. Un bătrân În uniformă albă ștergea marginea chiuvetelor cu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mai Îndepărtată din șirul celor patru, a Încu iat ușa și a rămas nemișcat trăgând cu urechea la bătrânul Îngrijitor, În vreme ce jetul zgomotos al apei se potolea. și-a Închipuit o clipă că mai aude fleșcăitul cârpei ude frecate de marmură, dar n-a urmat decât liniște. Tălpile de cauciuc ale bătrânului Îngrijitor au scârțâit ușor pe pardoseală, Însă n-a putut să-și dea seama unde anume. A lăsat colacul closetului să cadă cu zgomot. A tușit. Tot nu și-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
păsase de el, nu reușea să scape de un sentiment de vinovăție. Îl părăsise, Îl lăsase să sufere de unul singur. A privit În jur. Mobila din dormitor avea marginile aurite, ca niște mici valuri cârlionțate, pardoseala răcoroasă era de marmură deschisă la culoare, iar plafonul Înalt sporea impresia de liniște și de distincție. Tocmai asta era partea complicată, el se simțea bine aici și era fericit, nespus de fericit că nu se afla În stradă, Într-o celulă de Închisoare
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
câte-o privire, dar n-a salutat nimeni. A fost condusă Într-o somptuoasă sală de recepție unde i se Îngropaseră picioarele În covorul moale. Erau câteva fotolii tapisate cu damasc auriu și o masă mare, rotundă, cu platou de marmură, cu picioare sculptate și aurite. Pe un perete era atârnată o mare oglindă prinsă Într-un cadru sculptat și el și aurit. Tot ce se afla În Încăperea asta părea să fie sculptat și aurit. Pe alt perete erau un
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pe care nu l-a recunoscut. Nu-și dădea seama dacă era dormitorul lui Z. S-a Îmbrăcat și a coborât, după ce se oprise o clipă În capul scării care se curba elegantă ca o potcoavă de aur și de marmură. Podeaua era răcoroasă, netedă sub tălpi, iar În bucătărie a dat peste o cutie cu prăjituri europene, pătrățele și triunghiuri cu o glazură colorată. N-avea cum să știe dacă erau acolo pentru el, dar foamea i-a depășit prudența
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
era deloc imposibil să nu aibă bani la dânsul. Își aprinsese o altă țigară, degetele de la ambele mâini aveau, de la atâta fum, o culoare galben-arămie, la fel și buza de sus și nările, încrâncenarea săpase în el ca într-o marmură. Ședeau unul în fața altuia pe terasa cafenelei, ea mesteca mecanic în ceașca cu smalțul albastru, privea în gol, lichidul maroniu se rotea alene, împins de căușul linguriței. Vântul mâna pe asfalt câteva frunze. Cafeaua avea un gust sălciu, Carmina împinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
-și potolea foamea. Cât de simplu pare a fi totul, de fapt, exclamă și urmări șirul de mașini ce treceau una după alta într-un du-te-vino necontenit. La o masă alăturată, sprijinită de stâlpul de beton acoperit cu pătrățele de marmură negru și roz, o femeie bătrână, sulemenită, cu părul încrețit foarte mărunt pe frunte ședea parcă odihnindu-se după un prânz copios. Din când în când își ștergea fața încărcată de grăsime cu un șervețel având mare grijă să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
orizont, Gilda nu-și făcuse apariția ca de obicei. O veste! O veste! ...și toate preocupările au fost uitate. Și, fără să știe prea multe despre cele întâmplate, s-a trezit călător anonim pe un drum marcat de tripticul de marmură, gravat cu versuri eminesciene. Într-o clipă, am descoperit satul și casa copilăriei poetului. Ipoteștii aduc cu sine emoția începuturilor, pentru că au născut poezia unei nații. N-au inventat-o, n-au dobândit-o, căci o aveau în ființa lor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mantie argintie. Copacii par de zahăr, iar câmpul de cristal. Întreaga natură amorțește sub plapuma sclipitoare de nea. Copacii și-au lepădat haina ruginie, iar peste ei s-a așezat un văl de promoroacă. Printre crengile cochete, atârnă flori de marmură. Dealurile, câmpiile, pădurile sau acoperit cu o zale argintie. Satele s-au învelit toate într-o pânză albă, lucioasă. Din hornurile lor, se înalță clăbucii albi. Copiii își turtesc nasurile cârne pe geamurile reci, privind cu tristețe la prietenul lor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
se trag cu săniuțele pe derdelușul lunecos și se bat cu bulgări de zăpadă. În păduri, copacii s-au îmbrăcat cu un văl de promoroacă. Ei s-au împodobit cu o ghirlandă de buchete. Prin crengile cochete anină flori de marmură. Plopii sunt ca niște umbre solitare, niște fantasme albe îngrozitoare. Doar câteva vrăbiuțe zgribulite mai caută de mâncare în frigul iernii. Animalele sălbatice hibernează. Cerbii și țapii cei negri și țintați mai caută hrană; căprioarele gingașe cu picioarele ca niște
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
e mai greu... Așa că, iată-mă! Pe deasupra și cu ceva ofrande pe altarul artei și al pictorilor morți, Dumnezeu să-i hodinească acolo, În picturile lor, chiar dacă nu seamănă a morminte, că n-au cruci și nici nu-s de marmură... Asta cam așa e, recunoscu Petru, dintr-o dată bine dispus. Vă interesează pictura? Bineînțeles că mă interesează, dom' profesor, mai ales dacă și prețurile sunt acceptabile. Asta Înseamnă că nu mă interesează orice fel de artă. Cum ar fi arta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
al eucalipților sau al semințelor de in sau al uleiului de camfor și atât de încins și de viu, că-ți intra în gură și evapora umezeala cu o tandră și intimă grijă. Am trecut pe lângă o veche statuie de marmură a mult adoratului maestru bucătar care scrisese cartea mea de bucate. Ochii lui goi se holbau de pe-o față plină de licheni pe când stătea în picioare, înalt și agresiv, ținând - mânuind - spatula, așa cum un erou ar ține o spadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
visat că stăteam pe o bancă lungă, de lemn, în Muzeul din Naxos. Eram înconjurat de vitrine de sticlă pline de obiecte, boluri și urne străvechi, monede de aur, bijuterii și unelte. În dulapurile mai înalte se aflau statui de marmură pe jumătate distruse, fiecare cu propria listă de răni; fețe lipsă, brațe sau picioare lipsă, înlocuite cu tije de oțel lustruit. Unele figuri erau atât de distruse, că deveniseră de neidentificat. Mai multe aveau doar o suprafață netedă, poate rotunjimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și, mi-am dat seama, o pereche de boxeri mulați, de un albastru închis. Stând pe coridor în felul acela arăta... ei bine, arăta extraordinar. Albă și perfectă: perfectă-dar-nu-tocmai-perfectă, reală. Gâtul ei lung, claviculele precise, sânii mici - o sculptură în marmură din vremuri străvechi, ieșind puțin cam mult din cupele roase ale sutienului funcțional -, coastele prea pronunțate, mușchii mici, dar solizi încordându-se pe sub pielea albă-albă, mișcându-i pulpele, brațele, răsucindu-i mijlocul, boxerii mari întinzându-se pe rotunjimea șoldurilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
exportului erau aproape egale. Valoarea contractelor încheiate cu livrări în anii următori se ridicau la 120 milioane de dolari. Nomenclatorul de mărfuri introduse pe piața japoneză se ridica la cincizeci de produse, dintre care: sare, mobilier ușor, lemn de rezonanță, marmură, păcură, parafină, miere de albine, țagle, cauciuc sintetic, mașini-unelte, copite de cal, timbre, cărți și altele. Australia: A condus, în 1967 și 1969, primele delegații ale României după război, care aveau ca obiectiv principal prezentarea, în cadrul Pavilionului românesc la Târgul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
mîini Chopin. Căpăta piept Brahms, umeri Liszt... Uf, Iordan, zău că-i iluzie separarea trecutului de prezent; clipa ta ultimă o poate înghiți pe cea de-acum. Realizez (sau i-realizez?) cum mori, în chiar minutul ăsta: coloane, draperii, loji, marmură, bronz, catifea, ipsos, toate-toate ți se învălmășesc în ochi, se învîrtesc într-un sorb care te trage cu el. Ce-i cu lacrimile astea, Ana? Mi-au ajuns la gît. Pot să înot în ele. Așa plîng-rîd de mine însămi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
metalică, cu zale argintii. Ținuta lui dreaptă și harnașamentul dădeau impresia de un înalt grad cavaleresc. A arătat spre mine, făcând o plecăciune adâncă în fața împărătesei. Spune, care ți-e dorința?! tună ea lovind cu sceptrul nestemat în podeaua de marmură roșie. Nu știu să am vreo dorință! răspund în timp ce măsuram cu privirea sala uriașă a tronului cu pereții bordați cu catifea neagră încrustată în nestemate. În diverse colțuri erau plasate străji în armuri, cam de dimensiunea cavalerului meu. Țineau între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
viața ce poate fi văzută de cei care vor s-o vadă. O enciclopedie în imagine. O istorie care poate fi atinsă cu mâna și respirată, și admirată. * * * M -am văzut pe mine, ca personaj trecut, pășind pe dalele de marmură. Și privind spre mine ca spre cineva cunoscut. Eram din viitor sau din trecut? Nu știu, pentru că zgomotul prezentului sparse imaginea, dar de ce eram ca acum, femeie la vârsta a treia a vieții? Pare că sunt tot eu, puțin mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nedumerirea imprimată pe chip îi oferea acea iluminare în fața uluitoarelor porți ale templului morții. Seara, cădea frântă în patul ei, pe perne mari și pufoase, în care se afunda până a doua zi, în somn vizitând palate imense, toate din marmură cu statui de aur, șobolancele îmbrăcate în haine de purpură, cu ochi de smarald și gheare de argint și șobolanii, cu haine de paradă pe care luceau decorațiile de clan, în centrul lor luminând muzica tristă a speciei, concentrată într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
să merg la toaletă. În buzunar, cheile îmi provocau mâna. Nemaiputând să rezist, împinsei bariera, mersei până la peron, încercai mai multe chei, o găsii pe cea potrivită. Ușa se deschise. Intrai ținându-mi respirația și ajunsei într-un vestibul de marmură albă. În vârful picioarelor, explorai câteva încăperi și reperai baia. Zgomotul apei scurse fu mai puțin discret decât prevăzusem: acum erau cu siguranță la curent cu prezența mea. Și cu toate acestea nu-mi veni nimeni în întâmpinare. Se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
la curent cu prezența mea. Și cu toate acestea nu-mi veni nimeni în întâmpinare. Se părea că eram singur. Vila corespundea genului de poncifuri de care mă temeam. Clanțele ușilor erau aurite. În salon, pardoseala și masa erau din marmură albă. Cu toate acestea, interiorul inspira o oarecare simpatie printr-un soi de simț al confortului decadent. Te scufundai în canapele și fotolii de nu-ți venea să te mai ridici. La etaj, mai multe camere mari. Descoperii fără întârziere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
părerea de la o depărtare de mii de mile. Încheierea e mai dramatică decît îți poți închipui, reia Bătrînul, iar Poștașul îi aduce aminte șuierînd printre dinți că a citit-o de nenumărate ori pînă atunci din cauza pasajului cu placa de marmură care-i plăcuse la nebunie. La adunarea de ieri participanții duceau lumînări și diferite simboluri religioase, printre care era și o dală de marmură groasă și neagră pe care erau sculptate o cruce și data morții Dictatorului și a soției
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]