717 matches
-
orașele Câmpulung, Curtea de Argeș, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu etc., complexul sculptural realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu. PODIȘUL MOLDOVEI a. Caracteristici reprezintă un podiș mare situat în estul României dar care se întinde și în Republica Moldova; este alcătuit din gresii, marne, argile care formează strate ce înclină de la nord-vest la sud-est și se află peste un fundament foarte vechi ce aparține Platformei Moldovenești; relieful are interfluvii netede, cu înălțimi de 300 - 500 m, separate de văi cu terase; RELIEFUL 25 • Menționați
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
necesarul de apă pe cursurile lor au fost construite iazuri. Dealurile sunt joase, cu altitudini sub 250 m. Câmpia Moldovei este o însemnată regiune DE REȚINUT Podișul Moldovei se caracterizează prin: înclinare generală de la nordvest la sud-est; alcătuire din: gresii, marne și argile; climat temperat-continental; râuri colectate de Siret și Prut; trei diviziuni: Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei și Podișul Bârladului. 26 GEOGRAFIE FIZICĂ Podișul Central Moldovenesc Valea superioară a Moldovei agricolă cunoscută pentru culturi cerealiere, livezi și pentru renumitele podgorii de la
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
alti tudinile scad la 250 - 300 m. PODIȘUL GETIC a. Caracteristici se desfășoară în sudul Subcarpaților Getici și în sud-estul Podișului Mehedinți, întinzându-se de la Dâmbovița (E) la Dunăre (V), limita de sud fiind Câmpia Română; este format din gresii, marne, argile la adâncime și pietrișuri la partea superioară; înălțimile depășesc 600 m în nord și scad la 300 m la contactul cu Câmpia Română. Interfluviile sunt mai înguste în nord, cu păduri și versanți afectați de torenți și alunecări. Ele
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
m. Interfluviile sunt largi, netede, acoperite cu pâlcuri de pădure de gorun sau de livezi și pășuni, iar văile sunt înguste. În calcare s-au dezvoltat peșteri (Topolnița). Climatul submediteranean a favorizat DE REȚINUT Podișul Getic: este alcătuit din gresii, marne și argile, acoperite de un strat de pietrișuri; are înclinare de la nord la sud; în subsol sunt zăcăminte de petrol, gaze naturale și lignit. RELIEFUL 27 • Numiți rocile care intră în alcătuirea Podișului Getic. • Caracterizați relieful Podișului Getic prin elementele
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
o depresiune tectonică, a fost acoperită de mare și, în zeci de milioane de ani, râurile ce veneau din munți au depus materiale aluvionare până au umplut-o. Astfel, au rezultat strate de mii de metri grosime, formate din gresii, marne, conglomerate, argile, nisipuri, pietrișuri etc. Stratele sunt cutate, cu blocuri imense de sare pe marDE REȚINUT Dealurile de Vest: se desfășoară între râurile Someș (la nord) și Nera (la sud); au înclinare est-vest; sunt alcătuite din pietrișuri, nisipuri și argile
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cea agricolă fiind completată de funcțiile minieră, industrială, de transport, comercială, turistică. Exemple de sate cu funcții mixte: • Fundu Moldovei (jud. Suceava): creșterea animalelor, exploatarea forestieră și prelucrarea lemnului (cherestea), minieră (extracția cuprului); • Hoghiz (jud. Brașov): creșterea animalelor, exploatarea minieră (marne și granit), industrie (ciment); • Variaș (jud. Timiș): agricultură complexă (cultura cerealelor, viticultură, creșterea animalelor), exploatarea gazelor naturale; • Valea Călugărească (jud. Prahova): agricultură (viticultură) și industrie (alimentară; vinificație; industrie chimică: acid sulfuric, fosfați etc.). • Malnaș (jud. Covasna), Amara (jud. Ialomița), Voineasa
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
gălbuie), Porumbacu; • calcare metamorfice, mai ales în Munții Apuseni (Moneasa, Vașcău, Căprioara); c) sedimentare: • calcare, în multe regiuni ale țării: Hârșova și Basarabi (Podișul Dobrogei), Bicaz (Carpații Orientali), Săndulești (Depresiunea Tran silvaniei); • travertin: Banpotoc (jud. Hunedoara), Borsec (jud. Harghita); • gresii, marne, argile, pietrișuri și nisipuri, cu exploatări în foarte multe localități. Carieră de granit în Munții Măcinului AMINTIȚI-Vă principalele tipuri de roci eruptive, sedimentare și metamorfice; modul de formare a tipurilor de roci menționate și utilizarea acestora. ACTIVITățI ECONOMICE 119
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ACTIVITățI ECONOMICE 119 120 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Industria de prelucrare a materialelor de construcții Este o industrie care realizează o gamă variată de produse, ce pot fi grupate în câteva subramuri: a) industria lianților, respectiv prelucrarea calcarelor și a marnelor pentru a obține: • ciment, în foarte multe întreprinderi, repartizate pe întreg cuprinsul țării, după necesitățile locale: Comarnic, Bârsești Târgu Jiu, Medgidia, Bicaz, Turda, Chiștag etc.; • var, de asemenea cu foarte multe întreprinderi: Câmpulung, Constanța, Turda, Brașov etc.; • ceramică (pe bază
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și acel al lui Herodot, este Oltul. Maris este numai cât o derivare scitică a rădăcinii arice mar-apă de unde sanscritul mîra, celticul mor, goticul marei, latinul mare, slavicul mare, litvanul mares, și prin care se explică niște termeni ca Marmara, Marna, Marsala, râușor și oraș în Sicilia, Mara, pârâu în Maramureș. Maris însemna deci in limba scitică tot atâta ca și apă, râu. Prin urmare deși nu se poate identifica Marisul lui Herodot cu Mureșul de astăzi, se poate admite cu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Von Hindenburg, și bătălia de la Lacurile Mazuriene cîștigată de Von Mackensen. // Între 26 august-1 septembrie pe frontul de Vest se dă lupta de la Le Cateau. La 30 august aviația germană bombardează Parisul. Între 6-12 septembrie are loc prima bătălie de pe Marna (v. Armata), prima contraofensivă a armatei franceze comandată de generalul Joffre, cu sprijinul generalului Gallieni, comandantul garnizoanei Parisului. Comandantul suprem Moltke este înlocuit de generalul Falkenhayn. De la 12 la 20 septembrie se dă prima bătălie de pe Aisne. La 23 septembrie
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
la Cantigny (28 mai) și la Château-Thierry, în cadrul ofensivei germane de primăvară lansată de Ludendorff (Operațiunea Michael). // La 23 aprilie Marina Regală blochează vasele germane în porturile Zeebrugge și Ostende. // La 15 iulie începe cea de-a doua bătălie de pe Marna. // Din 17 aprilie, generalul Foch este comandantul suprem al forțelor aliate. // Se dau din nou lupte grele la Arras, Havrincourt și Epéhy (august-septembrie), după care Aliații avansează în Flandra, în Artois și în Picardia. // Ia naștere Royal Air Force (aprilie) și
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
bătălia de la Epéhy. Victorie britanică. 1918, octombrie: bătălia de pe Selle. Victorie aliată. 1918, noiembrie: bătălia de pe Sambre. Victorie aliată. Armatele britanice au luat parte și la alte bătălii, dar contribuția lor a fost mai mică. Așa s-a întîmplat la Marna (septembrie 1914) și Yser (octombrie 1914), la Chemin des Dames (aprilie 1917), din nou pe Marna (iulie 1918), la Saint Mihiel (septembrie 1918) etc. Dintre toate bătăliile purtate de Imperiul Britanic pe frontul de Vest, prima bătălie de pe Somme (iulie-noiembrie
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Sambre. Victorie aliată. Armatele britanice au luat parte și la alte bătălii, dar contribuția lor a fost mai mică. Așa s-a întîmplat la Marna (septembrie 1914) și Yser (octombrie 1914), la Chemin des Dames (aprilie 1917), din nou pe Marna (iulie 1918), la Saint Mihiel (septembrie 1918) etc. Dintre toate bătăliile purtate de Imperiul Britanic pe frontul de Vest, prima bătălie de pe Somme (iulie-noiembrie 1916) s-a singularizat prin pierderile enorme suferite de britanici în primele zile de luptă. Planul
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
68, 354 Malaya, v. Malaysia 68, 106, 170, 298 Malaysia 37, 68, 235, 391 Maldive, insule 67, 69, 156 Malta 67, 97, 118, 363, 392 Manciuria 85, 124 Marea Britanie passim Marea Coralilor, bătălie aeronavală (1942) 171 Marlborough House, palat passim Marna, bătălii (1914, 1918) 104, 113, 282 Maroc 70, 86, 87, 101, 106, 147, 354, 366 Mauritius, insulă 67, 69 Mecca 13 Medina 13 Meerut 265 Megiddo, bătălie (1918) 113, 408 Mers el-Kebir, bătălie aeronavală (1940) 167, 298 Messines, bătălii (1914
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
platformă bietajată, unde soclul precambrian este acoperit cu o cuvertură sedimentaro-eruptivă pe care s-au dezvoltat podișurile Shammar-Tuwaiq și Dahnă și câmpia Al-Ahsă, cu un variat relief structural de cueste, suprafețe erozivo structurale și văi structurale, formate pe gresii, calcare, marne și nisipuri mezozoice, dispuse monoclinal. Africa arabă este de asemenea dominată de structuri tabulare ale soclului precambrian african, expus de-a lungul erelor geologice factorilor de modelare subaeriană. Eroziunea îndelungată a creat suprafețe de nivelare generală, care în asociere cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
într-o unitate morfologică (Câmpia Moldovei) sculptată în depozitele primelor subetaje ale Sarmațianului (Volhinian nord și Bessarabian în sud). Dintre acestea, substratul geologic al teritoriului (în limitele sale administrative )cuprinde numai orizontul inferior al Bessarabianului, reprezentat predominant prin nisipuri argiloase, marne și depozite argilo-marnoase (argile de Ungheni cu Cryptomactra).Evoluția subaeriană specifica întregii unități, după exondare, a suprapus acestui substrat depozite mai noi pleistocene (aluviuni de terasă, reprezentate prin prundișuri, nisipuri, luturi loessoide) sau foarte recente (luturi coluviale pe versanți, depozite
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
se pot observa cel mai ușor primăvara și toamna, când solul este lipsit de vegetație, sub forma unor pete de culoare deschisă, care indică îndepărtarea orizontului A,bogat în humus, al solurilor cernoziomice. Existența în substrat a unor argile și marne sarmatice mai bogate în săruri duce la apariția unor sărături puse în evidență, la suprafață, prin evaporarea apelor subterane capilare în perioadele secetoase, ce apar sub forma unor pete albicioase. Acestea se întâlnesc atât pe unii versanți ai văilor,cât
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
reprezintă principala sursă de alimentare cu apă, prin fântâni, pentru localitatea Șipote. Calitatea apei nu este peste tot corespunzătoare normelor optime de potabilitate în privința mineralizării, a durității și gustului (amar-sărat), îndeosebi acolo unde acumulativul de terasă se sprijină pe marne sarmațiene. Izvoarele care deschid straturile acvifere de terasă nu sunt prea bogate (în medie, în jur de 0,2l/s).Debite mai mari au izvoarele care apar în fruntea terasei inferioare de la Șipote,fiind utilizate pentru adăpatul vitelor. În zonele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
luate din aluviunile șesului Miletin arată un conținut bogat în săruri solubile (bicarbonați, sulfați,cloruri) variind între 640 mg/l în partea centrală și 1000 mg/l spre marginea șesului, unde se simte aportul apelor deluviale ce se scurg pe marnele sarmatice. Aceasta explică și mineralizarea ridicată a apei din șes, care face ca în timpul perioadelor secetoase să apară suprafețe mari de eflorescențe saline, care pot ajunge la grosimi de 1,5 cm . În dreptul satelor Șipote, Mitoc, Hălceni, unde șesul este
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
avem în atenție condițiile de geneză și distribuția geografică a diferitelor tipuri de soluri. Pe substratul geologic descris în capitolul II.2, specialiștii au identificat pe teritoriul acestei comune următoarele tipuri de material parental (V. Butnaru, 1959): a) - Succesiuni de marne și intercalații subțiri de nisipuri ce constituie substratul cu cea mai mare răspândire în zonă. b) -Depozite loessoide fin nisipo- lutoase uniforme, omogene ca textură,fără stratificații, friabile, se rup în coloane, formând pereți de 2- 8 m. Alcătuiesc un
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
constituie substratul cu cea mai mare răspândire în zonă. b) -Depozite loessoide fin nisipo- lutoase uniforme, omogene ca textură,fără stratificații, friabile, se rup în coloane, formând pereți de 2- 8 m. Alcătuiesc un substrat de solificare mai permeabil decât marnele și mai omogen. c) -Marne loessoide cu textura apropiată de a depozitelor loessoide, cu care se pot confunda. d) - Marne gipso - clorurate ce apar pe pantele văilor, aproape de nivelul șesurilor și pe tăpșane. Ele formează substratul argilos și salinizat. e
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
stratificații, friabile, se rup în coloane, formând pereți de 2- 8 m. Alcătuiesc un substrat de solificare mai permeabil decât marnele și mai omogen. c) -Marne loessoide cu textura apropiată de a depozitelor loessoide, cu care se pot confunda. d) - Marne gipso - clorurate ce apar pe pantele văilor, aproape de nivelul șesurilor și pe tăpșane. Ele formează substratul argilos și salinizat. e) -Deluviul de pe versanții văilor cu pante accentuate și frământate de alunecări. f) - Aluviuni și coluvii ce conțin în mare parte
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
-Deluviul de pe versanții văilor cu pante accentuate și frământate de alunecări. f) - Aluviuni și coluvii ce conțin în mare parte săruri solubile (sulfați, cloruri)provenite, fie din timpul depunerii, fie aduse ulterior de apele ce se scurg pe pante peste marnele gipso-clorurate. Cu privire la răspândirea geografică a solurilor în sectorul cercetat menționăm că acțiunea interdependentă a factorilor naturali a determinat formarea unui complex,alcătuit din soluri diferite, după influența precumpănitoare a unora sau altora din factori. Astfel, sub influența dominantă a climei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
stepei și silvostepei (cernoziomuri și cernoziomuri levigate), acolo unde condițiile de relief, rocă,pânze de ape, vârsta formelor de relief, au permis evoluția normală a solului. Acolo unde condițiile locale de relief (accidentat), pânzele de apă (aproape de suprafață),compoziția rocii (marne gipso -clorurate), ca și vârsta elativă a formelor de relief au schimbat sau încetinit mersul proceselor pedologice, s-au format soluri intrazonale și azonale. Între solurile zonale se deosebesc: 1) - Cernoziomuri cambice răspândite pe interfluvii, cu pante slab înclinate, pe
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
înclinați cu un climat local mai secetos. Roca, forma de relief și microclimatul sunt factori naturali care au determinat formarea următoarelor subtipuri de cernoziomuri: a) Cernoziomuri carbonatice formate pe roci poroase, cu permeabilitate accentuată (depozite loessoide,luturi loessoide coluviale, succesiuni marno -nisipoase), pe forme de relief de vârstă relativă mai nouă. Din cauza conținutului scăzut de humus sunt soluri cu o fertilitate scăzută. b)Cernoziomuri decarbonatate formate pe substrate litologice alcătuite din succesiuni de marne lut -argiloase, depozite loessoide fin-nisipo-lutoase, pe interfluvii
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]