1,154 matches
-
cinci. —O, Doamne, sigur, e de-o vârstă cu Theo, a exclamat Hugo pocnindu-se cu palma peste frunte. Cafeaua din ceașca pe care o ținea în cealaltă mână s-a vărsat direct pe încheietura lui. Hugo a simțit lichidul maro și călduț prelingându-i-se până la cot. Fir-ar al dracului! Altă cămașă distrusă, iar el nu avea nici cea mai vagă idee cum se scot petele. S-a lăsat din nou tăcerea. Alice a început să-și tragă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ideea de consiliere, împotriva voinței dar la sfatul avocatului ei, care-i explicase că, dacă Hugo merge la un consilier, atunci și ea ar trebui să meargă. Hugo a observat că pantofii se apropiau. O pereche de pantofi din piele maro, fără toc s-au oprit chiar sub nasul lui. —Hugo? Era vocea Laurei. —Tu ești? Hugo a ridicat capul șocat. Ea! Vorbea relaxată, de parcă l-ar fi văzut de pe trotuarul de vizavi. Oare femeia asta n-avea nici un pic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
destul de mare de zăpadă. Era un soare cu dinți iar zăpada strălucea în bătaia razelor, ici, colo, ca niște bănuți din aur. Petre venise să o ia cu sania trasă de doi cai frumoși; unul alb și altul de culoare maro, cu zurgălăi la gâtul lor. Era îmbrăcat cu un costum negru iar pe deasupra cu un cojoc trei sferturi de culoare bej cu guler din blană de oaie, de culoare albă iar pe cap o palărie maro. Intră în curte și
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
și altul de culoare maro, cu zurgălăi la gâtul lor. Era îmbrăcat cu un costum negru iar pe deasupra cu un cojoc trei sferturi de culoare bej cu guler din blană de oaie, de culoare albă iar pe cap o palărie maro. Intră în curte și o găsi pe Frusina pregătită iar pe Gheorghe ca de obicei, în bucătărie. - La mulți ani, Crăciun fericit! Frusina, ești gata? - Sunt gata, spuse aceasta, luând coșul cu cadouri pentru părinții lui Petre. - Ce faci, de ce
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
toată iarna „te iubesc“ pentru că semăna cu un iepure alb care sare din când În când peste lună. Dar de când intrasem amândoi la facultate, el la București și eu la Galați, ceva se schimbase. Ceva devenise vag incompatibil cu Puloverul maro de lână, pe care, fărĂ dubiu, Îl iubeam cu adevărat, pentru că avea găuri și era bătrân ca o blană de animal. În ziua despărțirii noastre ninsese cu fulgi mari din copilărie. Țineam o mână Întinsă să prind fulgii, iar cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
și ne-am aruncat sub plapumă, dar mie frigul Îmi intrase În șira spinării. Dodo și-a scos Puloverul maro și mi l-a dat mie. Îl purta mereu când se Întâlnea cu mine, pentru că știa cât Îmi place. Puloverul maro era bătrân și Înțelept, avea și două- trei găuri de molii și era impregnat de mirosul bine-cunoscut de Ureche-În-fum-de- -țigară. Am lungit mânecile Puloverului și le-am cuprins În pumni, apoi am intrat În Urechea Stângă. El m-a strigat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
inventa chiar acum, aici, indiferent cum s-ar chema, pentru că am nevoie disperată de el ! Adina Dabija 12 Dodo se uită Îngrozit la mine. Îmi părea rău de Ureche, de casetele cu Jethro Tull și marillion și, bineînțeles, de Puloverul maro (de hobbiți, la drept vorbind, nu prea Îmi păsa), dar, precum ligheanul, la fel și povestea mea de dragoste cu el Își pierduse Înțelesul și devenise absurdă, ca un cuvânt repetat la nesfârșit. — Ce s-a Întâmplat În tot timpul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
a Întâmplat În tot timpul Ăsta cât am lipsit ? De ce nu mi-ai răspuns la scrisori ? În rarele ocazii când mă mai gândeam la Dodo - Întotdeauna ca la ceva din ce În ce mai Îndepărtat, aproape ireal - mă gândeam de fapt la Puloverul lui maro, pentru că Dodo era chiar Puloverul maro - un cocon moale și cald, În care citeam amândoi poezii, reviste interesante de la București, ne plimbam de mână pe malul Dunării și mergeam la festivaluri de jazz. Doi ani și jumătate stătusem astfel Încoconați
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Uite, am o idee. Am putea să bem ceva, ca să ne relaxăm. Cred că era pe aici niște coniac... Nu, mersi, vreau Șaman 13 să-mi dai niște haine uscate să mă duc acasă. Un pulover, ceva. Ai deja Puloverul maro. Nu. Vreau să mai stai. Am venit de la București ca să te văd, am Împrumutat bani... Îți plătesc eu drumul, numai să pleci. m-am Îmbrăcat la loc În hainele mele ude și am ieșit. ZĂpada era neatinsă, zăpadă de la Începutul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
fusesem Îndrăgostită În clasa a noua, Îmi plăcea că era capricios, genial și nebun. Acum Însă era altceva. Era un tovarăș de suferință. Într-o zi de decembrie mi-a fost frig și el mi-a dat puloverul lui, Puloverul maro. Atunci ne-am sărutat. Am lăsat apoi totul să treacă. Am uitat de mine, de lăzile de cărți bari- cadate, de pasărea care zăcea Închisă În colivia pieptului și a cărei bătaie din aripi Îmi făcea rău. Ne-am apucat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
toată iarna „te iubesc“ pentru că semăna cu un iepure alb care sare din când în când peste lună. Dar de când intrasem amândoi la facultate, el la București și eu la Galați, ceva se schimbase. Ceva devenise vag incompatibil cu Puloverul maro de lână, pe care, fără dubiu, îl iubeam cu adevărat, pentru că avea găuri și era bătrân ca o blană de animal. În ziua despărțirii noastre ninsese cu fulgi mari din copilărie. Țineam o mână întinsă să prind fulgii, iar cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și ne-am aruncat sub plapumă, dar mie frigul îmi intrase în șira spinării. Dodo și-a scos Puloverul maro și mi l-a dat mie. Îl purta mereu când se întâlnea cu mine, pentru că știa cât îmi place. Puloverul maro era bătrân și înțelept, avea și două- trei găuri de molii și era impregnat de mirosul bine-cunoscut de Ureche-în-fum-de-țigară. Am lungit mânecile Puloverului și le-am cuprins în pumni, apoi am intrat în Urechea Stângă. El m-a strigat o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
nu-l pot inventa chiar acum, aici, indiferent cum s-ar chema, pentru că am nevoie disperată de el ! Dodo se uită îngrozit la mine. Îmi părea rău de Ureche, de casetele cu Jethro Tull și marillion și, bineînțeles, de Puloverul maro (de hobbiți, la drept vorbind, nu prea îmi păsa), dar, precum ligheanul, la fel și povestea mea de dragoste cu el își pierduse înțelesul și devenise absurdă, ca un cuvânt repetat la nesfârșit. — Ce s-a întâmplat în tot timpul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
a întâmplat în tot timpul ăsta cât am lipsit ? De ce nu mi-ai răspuns la scrisori ? În rarele ocazii când mă mai gândeam la Dodo - întotdeauna ca la ceva din ce în ce mai îndepărtat, aproape ireal - mă gândeam de fapt la Puloverul lui maro, pentru că Dodo era chiar Puloverul maro - un cocon moale și cald, în care citeam amândoi poezii, reviste interesante de la București, ne plimbam de mână pe malul Dunării și mergeam la festivaluri de jazz. Doi ani și jumătate stătusem astfel încoconați
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ia sfârșit. Uite, am o idee. Am putea să bem ceva, ca să ne relaxăm. Cred că era pe aici niște coniac... Nu, mersi, vreau să-mi dai niște haine uscate să mă duc acasă. Un pulover, ceva. Ai deja Puloverul maro. Nu. Vreau să mai stai. Am venit de la București ca să te văd, am împrumutat bani... îți plătesc eu drumul, numai să pleci. m-am îmbrăcat la loc în hainele mele ude și am ieșit. Zăpada era neatinsă, zăpadă de la începutul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
fusesem îndrăgostită în clasa a noua, îmi plăcea că era capricios, genial și nebun. Acum însă era altceva. Era un tovarăș de suferință. Într-o zi de decembrie mi-a fost frig și el mi-a dat puloverul lui, Puloverul maro. Atunci ne-am sărutat. Am lăsat apoi totul să treacă. Am uitat de mine, de lăzile de cărți baricadate, de pasărea care zăcea închisă în colivia pieptului și a cărei bătaie din aripi îmi făcea rău. Ne-am apucat de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
le amesteca, astfel încât nu realizau când termina ora și plecau acasă cu lecția învățată. La geografie, pe un caiet special copia granițele unei țări. Îi colora pe cât se pricepea mai frumos formele de relief folosind o bucățică de vată: cu maro munții și dealurile estompate în cărămiziu sau galben podișurile, cu albastru apele, câmpiile cu verde și studia cu ce se ocupau oamenii din țara respectivă, bogățiile naturale, lacurile, mările sau oceanele mărginașe, lucruri care îl pasionau. Urmărea lecția după Atlas
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ironia este un sedativ cu o serie întreagă de efecte secundare de care nici nu te-ai gândi să uzezi dacă nu ar fi o necesitate vitală (...) poemul acesta e o noptieră ticsită de flacoane, cașete fiole, pastile de sticle maro, verzui, înțesată de vase cu imortele, de partituri, parti-pris-uri, dulcețuri de cireșe și de nuci verzi. Puterea colosală de invenție, aglomerările de obiecte asociate, de regulă, arbitrar, dezvăluirea laturii halucinante a lucrurilor comune, himerizarea realului sunt elementele definitorii ale poeziei
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
mic și umil, această pleoapă albastră veșnic închisă care credea în iluzia a cătorva ore de lumină, nu știa că tot în întuneric se afla. Îl intriga, îl dorea și îl ura. Dorea să își simtă tălpile plantate în pămăntul maro și umed nu pe această adiere albă și ușoara ce îl menținea într-o continuă plutire. Conchise că era ferecat între doua lumi și blestemat să fie un înger bastard. Gavriel era o mediocritate căt și o parte integrantă a
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
sub îndrumarea precisă a lui Lucas. Ștefan se așeză pe pat nerăbdător să își înceapă marele său proiect, iar cei doi rămaseră momentan spectatori. Lucas își luă de pe masa sa de lucru o carte în latină cu coperțile din piele maro. Deschise cartea cu pasiune și profundă afecțiune. Începu să citească în latină. Ștefan se relaxa deoarece incantațiile în latină deveniră melodioase dar nicidecum pure. Aveau într adevăr puterea de a te subjuga și de a te face să guști din
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
de oranj, roșu și negru, dând o culoare întunecată, relativ fără viață (uneori , de asemenea numită acromatică). Preferința pentru una din cele trei culori acromatice negru, gri sau maro poate fi considerată ca indicând o atitudine negativă în fața vieții. Nici maro și nici violetul nu sunt psihologic primare și au fost selecționate pentru test după un mare număr de încercări și erori, ca fiind culori reprezentative pentru alte caracteristici pe care individul le va plasa, în mod normal, în aria funcțională
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de pe terasa Teatrului Național, s-a organizat o expoziție cu chef mare, cu primarul Băsescu și cu sute de invitați. Ca happening, un "episod scenic" ― fete goale pușcă, pictate din cap până în picioare "cucutenește", adică în falduri spiralate negre și maro. Din nou lăutari, băutură la discreție ― palincă și vin din podgoriile lui Dinescu ― și Dinescu însuși cântând cu foc, la microfon, romanțe. Amețit de ceea ce văzuse și trăise ― "în 5 zile cât în 15 ani", mi-a mărturisit la telefon
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cheii orașului Majestății Sale Regelui, la primărie, se sfârșise mai devreme, îi găsesc pe toți, inclusiv pe consilierul primăriei și pe arhiepiscopul de Arad, Hălmagiu și Hunedoara, Prea Sfinția Sa Timotei. Seviciu, în biroul directorial, mâncând cu oarecare plăcere fursecuri cu cremă maro, verde și roz de pe niște platouri risipite pe o masă mare așezată în mijlocul camerei. Regina stă de vorbă cu arhiepiscopul care, peste sutană, poartă un palton gros gri, deși în cameră este cald. Lucrul acesta mă face să cred că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aruncă pomul în înghețată și înghețata peste păr înfulecă burta și botul... Primăvară și cerul este verde și Dumnezeul peste înghețată și pom înfulecă pomul și înghețata acolo noi ședem fără înghețată și fără pom rupți în bucăți și foarte maro. DOAMNA GROLLFEUER: O producție încântătoare. DOAMNA KOVACIC: O compunere originală. DESIRÉE: A fost probabil vorba despre futut... sau greșesc? BIANCA: Nu-i deloc nasol Herrmann ăsta... DOMNUL KOVACIC: O minunată călire sportivă... DOAMNA WURM: Asta a născocit singur Herrmann cu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de persoane cu drept de vot. Raica, care pe timpul scrutinului împărțea cărți de vizite unde apărea drept "consulent în domeniul imigrării" a făcut naveta între secțiile de votare, împreună cu câțiva prieteni de-ai săi într-o mașină luxoasă de culoare maro. Pe parcursul scrutinului a împărțit documente și materiale de propagandă electorală, acompaniind la secțiile de votare zeci de români, mulți dintre ei necunoscători ai limbii italiene, pentru a vota. În plus, chiar în ziua alegerilor, Raica a încercat să se informeze
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]