6,359 matches
-
4.1 Identificarea riscurilor Cea mai frecvent utilizată metodologie de identificare a riscurilor este Matricea riscurilor. Aceasta poate fi reprezentată ca o enumerare a tuturor riscurilor posibile aferente proiectului în ceea ce privește cheltuielile, veniturile și planificarea. Legislația română conține și prevederi privind Matricea riscurilor Mai jos, se explică în detaliu modul în care se poate dezvolta o Matrice a riscurilor. Cu toate acestea, Autoritatea contractantă poate folosi, drept cadru de referință, și Matricea preliminară pentru alocarea riscurilor care este detaliată în Anexa nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214205_a_215534]
-
riscurilor. Aceasta poate fi reprezentată ca o enumerare a tuturor riscurilor posibile aferente proiectului în ceea ce privește cheltuielile, veniturile și planificarea. Legislația română conține și prevederi privind Matricea riscurilor Mai jos, se explică în detaliu modul în care se poate dezvolta o Matrice a riscurilor. Cu toate acestea, Autoritatea contractantă poate folosi, drept cadru de referință, și Matricea preliminară pentru alocarea riscurilor care este detaliată în Anexa nr. 1 la HG nr. 71/2007 , atașată ca Anexă la prezentul Ghid. Totuși, dat fiind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214205_a_215534]
-
cheltuielile, veniturile și planificarea. Legislația română conține și prevederi privind Matricea riscurilor Mai jos, se explică în detaliu modul în care se poate dezvolta o Matrice a riscurilor. Cu toate acestea, Autoritatea contractantă poate folosi, drept cadru de referință, și Matricea preliminară pentru alocarea riscurilor care este detaliată în Anexa nr. 1 la HG nr. 71/2007 , atașată ca Anexă la prezentul Ghid. Totuși, dat fiind faptul că fiecare proiect este diferit, aceasta poate fi utilizată ca referință. Matricea riscurilor trebuie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214205_a_215534]
-
referință, și Matricea preliminară pentru alocarea riscurilor care este detaliată în Anexa nr. 1 la HG nr. 71/2007 , atașată ca Anexă la prezentul Ghid. Totuși, dat fiind faptul că fiecare proiect este diferit, aceasta poate fi utilizată ca referință. Matricea riscurilor trebuie să fie elaborată conform caracteristicilor specifice fiecărui proiect. În general, o Matrice a riscurilor este împărțită pe categorii în funcție de tipul de riscuri, de ex. riscuri de construcție, riscuri tehnologice, riscuri financiare. Fiecare categorie va conține, însă, un număr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214205_a_215534]
-
la HG nr. 71/2007 , atașată ca Anexă la prezentul Ghid. Totuși, dat fiind faptul că fiecare proiect este diferit, aceasta poate fi utilizată ca referință. Matricea riscurilor trebuie să fie elaborată conform caracteristicilor specifice fiecărui proiect. În general, o Matrice a riscurilor este împărțită pe categorii în funcție de tipul de riscuri, de ex. riscuri de construcție, riscuri tehnologice, riscuri financiare. Fiecare categorie va conține, însă, un număr de riscuri interdependente, de exemplu întârzieri în construcții și depășiri de costuri, în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214205_a_215534]
-
riscuri de construcție, riscuri tehnologice, riscuri financiare. Fiecare categorie va conține, însă, un număr de riscuri interdependente, de exemplu întârzieri în construcții și depășiri de costuri, în care un astfel de risc are impact asupra altuia și viceversa. La elaborarea Matricei Riscurilor, se recomandă ca riscurile să fie grupate în categorii pe baza ordinii cronologice a evenimentelor din cadrul proiectului pentru a evita cuantificarea de două ori a aceluiași risc. Odată lista completat��, ea trebuie revizuită și cele mai importante riscuri trebuie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214205_a_215534]
-
evenimentelor din cadrul proiectului pentru a evita cuantificarea de două ori a aceluiași risc. Odată lista completat��, ea trebuie revizuită și cele mai importante riscuri trebuie selectate, respectiv acelea care pot avea cel mai mare impact asupra proiectului. În practică, o Matrice a riscurilor poate conține de la 60 până la 120 de riscuri distincte. Anexa 1 conține o listă a riscurilor care pot fi utilizate ca referință pentru identificarea riscurilor pentru un proiect. Cu toate acestea, fiecare proiect poate avea riscuri specifice care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214205_a_215534]
-
juridică și tehnică care au fost implicați în proiecte similare. În plus, este recomandabil să fie utilizate liste de verificare precum și experiența rezultată din proiecte de referință. Paragraful 3.2.4.2 Împărțirea riscurilor pe categorii și alocarea riscurilor În Matricea riscurilor, sunt alese în mod obișnuit următoarele categorii de riscuri: Riscuri de planificare și de proiectare Riscurile de proiectare sunt acele riscuri care ar putea apărea în cursul fazei de planificare și de proiectare a proiectului. De exemplu, poate exista
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214205_a_215534]
-
unui Contract de concesiune pentru proiectarea, construirea, operarea și întreținerea unei autostrăzi Proprietate Finanțare Etapa de planificare Etapa de proiectare Nivelul taxelor va trebui aprobat de către Autoritatea contractantă. Etapa de transfer │La sfârșitul perioadei de Concesiune, Secțiunea 3.3.1 Matricea riscurilor Concesiunii În cadrul CCR, au fost identificate (a se vedea Paragraful 3.2.4.1) și alocate riscurile proiectului. După cum s-a precizat mai sus, în cadrul unei Concesiuni, Concesionarul preia diferite responsabilități pentru realizarea și operarea proiectului. Multe dintre riscuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214205_a_215534]
-
gestioneze cel mai bine. Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare cuprinde definirea și cuantificarea riscurilor aferente proiectului, în termeni economici și financiari, luând în considerare alternativele identificate de distribuție a riscurilor între părțile contractuale. Pentru a defini structura Concesiunii, Matricea riscurilor trebuie actualizată. Această acțiune se poate realiza în următoarele două etape: 1. Realocarea fiecărui risc Matricea riscurilor ar trebui, pentru fiecare risc, să identifice partea care îl va prelua: Autoritatea contractantă, Concesionarul sau ambele părți. În cadrul unei Concesiuni, alocarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214205_a_215534]
-
proiectului, în termeni economici și financiari, luând în considerare alternativele identificate de distribuție a riscurilor între părțile contractuale. Pentru a defini structura Concesiunii, Matricea riscurilor trebuie actualizată. Această acțiune se poate realiza în următoarele două etape: 1. Realocarea fiecărui risc Matricea riscurilor ar trebui, pentru fiecare risc, să identifice partea care îl va prelua: Autoritatea contractantă, Concesionarul sau ambele părți. În cadrul unei Concesiuni, alocarea riscurilor poate fi foarte diferită de cea dezvoltată pentru un proiect atribuit în mod tradițional prin achiziție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214205_a_215534]
-
a deciziei de concesionare, nu este statică. Trebuie să se bazeze pe scopul și constrângerile Autorității contractante și trebuie să țină seama dacă alocarea riscurilor este acceptabilă pentru investitori și finanțatori. Pe parcursul derulării procedurilor de atribuire a Contractului de concesiune, Matricea riscurilor este adesea actualizată ca urmare a negocierilor/dialogului cu Ofertanții. Tabelul 6: Capitolul 3.4 Aspecte specifice Întrucât structura unei Concesiuni diferă în mod semnificativ de cea a unei achiziții publice tradiționale, pot exista aspecte specifice care nu sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214205_a_215534]
-
urmare a negocierilor/dialogului cu Ofertanții. Tabelul 6: Capitolul 3.4 Aspecte specifice Întrucât structura unei Concesiuni diferă în mod semnificativ de cea a unei achiziții publice tradiționale, pot exista aspecte specifice care nu sunt acoperite de CCR și de Matricea riscurilor. Aceste aspecte pot fi, însă, relevante pentru Analiza economico-financiară (Value for Money). Secțiunea 3.4.1 Taxa pe valoarea adăugată (TVA) În general, costurile cuprinse în CCR nu includ TVA. Pe de altă parte, există anumite cazuri în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214205_a_215534]
-
caror utilizare este interzisă sau neautorizată în România, limitele minime de performanță necesare, stabilite conform anexei nr. 2 la normă sanitară veterinară menționată la art. 1 alin. (1), trebuie să fie utilizate că puncte de referință pentru acțiune independent de matricea testată. Articolul 3 Măsuri ce trebuie luate în cazul confirmării prezenței unei substanțe interzise sau neautorizate (1) Atunci cand rezultatele testărilor analitice sunt la nivelul său depășesc limitele minime de performanță necesare, stabilite prin ordinul menționat la art. 1 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168071_a_169400]
-
conținutul studiilor de fezabilitate, forma și conținutul documentului atașat, stabilirea criteriilor de analiză a eligibilității investitorilor, metodologia de calcul al costurilor de proiect și al costului comparativ de referință, forma și conținutul acordului și ale contractului de proiect, precum și definirea matricei de repartiție a riscurilor de proiect, care vor fi aprobate prin hotărâri ale Guvernului." Articolul ÎI Ordonanță Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 470/2002 , cu modificările și completările
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150858_a_152187]
-
diverse măsurători și să aplice acțiuni de corecție, acolo unde este cazul. 2. MODULARIZARE Calificarea în privința obiectelor de studiu pentru fiecare categorie sau subcategorie de licență de întreținere de aeronavă, care respectă cerințele expuse în Partea66, trebuie să fie în conformitate cu matricea următoare. Obiectele de studiu aplicabile sunt marcate cu un "X": Obiectul de studiu al modulelor Avion A sau B1 cu: Elicopter A sau B1 cu: B2 Motor cu turbină(e) Motor cu piston (pistoane) Motor cu turbină(e) Motor cu
jrc6209as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91381_a_92168]
-
se încadrează în strategia și prioritățile partenerului public; a.3) estimarea bugetară, care cuprinde atât valoarea estimativă a investiției private, cât și valoarea estimativă echivalentă a participării partenerului public la proiect; a.4) propunerea de distribuție a riscurilor de proiect (matricea de distribuție a riscurilor); a.5) detalii privind categoria și tipurile de bunuri și servicii pe care trebuie să le furnizeze investitorul privat în cadrul proiectului public-privat; --------- Lit. a.5) a art. 38 a fost modificată de lit. ao) a pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228054_a_229383]
-
niveluri de contaminare inferioare) este necesară pentru a se dovedi competența, de asemenea, în domeniul probelor de furaje și de alimente. De aceea, este obligatorie participarea continuă la studiile inter-laboratoare pentru determinarea dioxinelor și a compușilor policlorodifenili asemănători dioxinei cu privire la matricele relevante de alimente și furaje. Laboratoarele trebuie să fie acreditate de un organism recunoscut în conformitate cu ghidul ISO 58, pentru a se asigura că acestea aplică proceduri analitice de asigurare a calității. Laboratoarele trebuie să fie acreditate urmând standardul ISO/IEC
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165774_a_167103]
-
b) Trebuie să fie incluse probele de referință suplimentare, (într-o gamă de concentrații de 0,5x și 2x nivelul de interes (limită), pentru a se demonstra performanță proprie a testului, în vederea controlului nivelului considerat. (c) Atunci când se testează alte matrice, trebuie să fie demonstrată aplicabilitatea probei(lor) de referință, de preferință prin includerea probelor menționate la metoda HRGC/HRMS, pentru a conține un nivel TEQ aproape de cel al probei de referință sau al unui martor îmbogățit la acest nivel. (d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165774_a_167103]
-
substanțele chimice utilizate) și pentru recuperare (calculată pornind de la nivelul TEQ într-o proba de control de calitate apropiată de nivelul de interes (limită). Este esențial a se notă că o parte a recuperării pierderii aparente poate fi datorată efectelor matricei și/sau diferențelor între valorile TEF în bioteste și valorile TEF oficiale, stabilite de OMS. 7.2. Cerințe pentru metode de analiză utilizate pentru screening (a) Metodele de analiză GC/MS și biotestele pot fi utilizate pentru screening. Cerințele stabilite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165774_a_167103]
-
acopere într-o manieră cantitativa principalele aspecte tehnice, financiare, economice, sociale, instituționale și de mediu ale proiectului public-privat. 3.3. Studiul de fezabilitate trebuie să identifice, să definească și să cuantifice în termeni financiari riscurile de proiect, generandu-se totodată matricea preliminară de repartiție a riscurilor de proiect. 3.4. Studiul de fezabilitate se aprobă de autoritatea publică în conformitate cu regulamentele proprii de organizare și funcționare. 4. Pregătirea termenilor de referință pentru elaborarea studiului de fezabilitate 4.1. Studiul de fezabilitate este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143096_a_144425]
-
pentru modulele de risc de subscriere pentru asigurările de viață, risc de subscriere pentru asigurările generale, risc de subscriere pentru asigurările de sănătate, risc de piață și risc de contrapartidă se calculează prin agregarea rezultatelor submodulelor de mai sus, folosind matricele de corelație relevante; (c) cerința de capital a entității pentru riscul operațional și imobilizările necorporale se calculează ca suma cerințelor de capital pentru toate fondurile dedicate și partea rămasă; (d) ajustarea cu capacitatea rezervelor tehnice și a impozitelor amânate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271547_a_272876]
-
este alocată componentei care contribuie cel mai mult la dauna brută înainte de diversificare. (b) Metoda Spread: dauna brută este repartizată în rândul componentelor relevante proporțional cu contribuția lor la dauna brută înainte de diversificare; alternativ, poate fi adoptată o abordare folosind matricele de corelație pentru a partaja dauna, similară metodei propuse pentru alocarea SCR pe linii de afaceri. (c) Metoda Blend: această metodă selectează valorile maxime (pe baza celei mai mari cerințe nete de capital) ale metodelor Max și Spread descrise mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271547_a_272876]
-
b) și (c) din Regulamentul delegat al Comisiei 2015/35, recalculată pe baza scenariului relevant, după caz: Formula 1.44. Valoarea nBSCR de la articolul 206 alineatul (1) din Regulamentul delegat al Comisiei 2015/35 ar trebui să rezulte fie din matricele de agregare ale formulei standard, fie din modelul intern aprobat. Valoarea beneficiilor discreționare viitoare de la articolul 206 alineatul (1) din Regulamentul delegat al Comisiei 2015/35 ar trebui să corespundă părții beneficiilor discreționare viitoare care se referă la partea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271547_a_272876]
-
privind transportul rutier de pasageri cu vehicule cu motor. 5) A cincea componentă se va axa pe dezvoltarea conturilor naționale (în special segmentul de conturi satelit - cheltuieli de protecție a mediului) și pe aplicarea unor structuri flexibile, cum ar fi matricea de contabilitate socială. În cadrul acestei componente, se va oferi asistență tehnică pentru proiectarea structurilor instituționale de executare a contului satelit de cheltuieli de protecție a mediului, pentru realizarea cadrului metodologic al contului satelit de cheltuieli de protecție a mediului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168226_a_169555]