1,116 matches
-
în partea de nord a orașului Bodrum (la cca 1 km de centru) sunt cuprinse într-un muzeu în aer liber, fiind vizitabile de către public. Vizitabil este și castelul Sf.Petru din preajma portului Bodrum, construit de către Cruciații Ioaniți din resturile Mausoleului din Halicarnas, distrus de un cutremur de pamânt în secolul XII. Edilii orașului admit clădiri cu maximum 2 etaje, pe criterii de uniformitate arhitectonică (măsură comparabilă cu cea impusă de César Manrique pe insula Lanzarote din arhipelagul Canarelor).
Bodrum () [Corola-website/Science/307752_a_309081]
-
avansat la gradul de locotenent-colonel, pentru că la 14 decembrie 1915 să devină colonel. În timpul primului război mondial a luptat pe frontul din Caucaz, devenind comandant de corp de armată, colaborând cu Mustafa Kemal Atatürk (alături de care a fost înmormântat, în "Mausoleul Amintirii" din Ankara). La 1 mai 1917 se află pe frontul din Palestina la comanda corpului 20 de armată, pentru că la 20 iunie să fie numit la comanda corpului 3 de armată. După pierderea luptei de la Megiddo în fața generalului britanic
İsmet İnönü () [Corola-website/Science/323136_a_324465]
-
la conferința de pace de la Paris în calitate de consilier militar. La 23 aprilie 1920 devine membru al parlamaentului turc devenind deputat de Edirne A decedat în ziua de 25 decembrie 1973 la ora 16 și 5 minute și este înmormântat la Mausoleul de la Ankara
İsmet İnönü () [Corola-website/Science/323136_a_324465]
-
Liberalul" din Iași, cripta se afla într-o baracă de scânduri, cu lemnul înnegrit, putrezit de ploaie și plin de mușchi, înconjurată de vegetație abundentă. Între anii 1925-1927, din inițiativa Academiei Române și cu sprijinul Ministerului Artelor, a fost construit un mausoleu asemănător ctitoriilor voievodale moldovenești în curtea conacului de la Mircești. Locul construirii mausoleului a fost ales de academicienii Alexandru Lapedatu (ministrul cultelor și artelor) și Ioan Bianu. Planurile monumentului au fost realizate de către arhitectul Nicolae Ghica-Budești (1869-1943), membru de onoare al
Mausoleul lui Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/315939_a_317268]
-
lemnul înnegrit, putrezit de ploaie și plin de mușchi, înconjurată de vegetație abundentă. Între anii 1925-1927, din inițiativa Academiei Române și cu sprijinul Ministerului Artelor, a fost construit un mausoleu asemănător ctitoriilor voievodale moldovenești în curtea conacului de la Mircești. Locul construirii mausoleului a fost ales de academicienii Alexandru Lapedatu (ministrul cultelor și artelor) și Ioan Bianu. Planurile monumentului au fost realizate de către arhitectul Nicolae Ghica-Budești (1869-1943), membru de onoare al Academiei Române, de construcția lui s-a îngrijit arhitectul Alexandru Popovici, iar interiorul
Mausoleul lui Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/315939_a_317268]
-
iar interiorul a fost pictat de Paul Molda. La data de 19 mai 1928, "într-un cadru restrâns și fără mult fast" - după cum relatează articolul ""La cripta lui Vasile Alecsandri"" publicat în ziarul "Universul" din 23 mai 1928 -, în acest mausoleu au fost strămutate osemintele poetului, cu participarea președintelui Academiei Române, Emil Racoviță, și a nepoatelor poetului, Elena și Margareta Catargi, Maria Sturza etc. De asemenea, au mai fost înmormântate aici și rămășițele părinților poetului - vornicul Vasile Alecsandri (1792-1854) și Elena Alecsandri
Mausoleul lui Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/315939_a_317268]
-
aici și rămășițele părinților poetului - vornicul Vasile Alecsandri (1792-1854) și Elena Alecsandri (1800-1842) - aduse prin grija soției lui Alecsandri de la Biserica "Sf. Spiridon" din Iași și așezate la dreapta poetului, precum și ale soției sale, Paulina Alecsandri (1840-1921), amplasate la stânga poetului. Mausoleul a fost inaugurat festiv două săptămâni mai târziu, la data de 3 iunie 1928, în prezența mai multor membri ai Academiei Române și a unor personalități politice și culturale ca Simion Mehedinți, I.Gh. Duca (ministrul instrucțiunii publice și cultelor), Alexandru Lapedatu
Mausoleul lui Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/315939_a_317268]
-
Mârzescu, I. Onciul, colonelul Anghelescu (adjutant regal), printre cei care au luat cuvântul numărându-se și scriitorul Mihail Sadoveanu, după cum se relatează în articolul ""Pelerinajul Academiei la Mircești"" publicat la 5 iunie 1928 în ziarul "Adevărul". În partea stângă a mausoleului s-a pus o placă de piatră cu inscripția "Constructor Al Popovici arhitect", iar în partea dreaptă o placă cu inscripția "Architect N Ghica-Budești". Deasupra intrării, pe un semicerc de marmură aflat deasupra intrării în mausoleu se află o placă
Mausoleul lui Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/315939_a_317268]
-
În partea stângă a mausoleului s-a pus o placă de piatră cu inscripția "Constructor Al Popovici arhitect", iar în partea dreaptă o placă cu inscripția "Architect N Ghica-Budești". Deasupra intrării, pe un semicerc de marmură aflat deasupra intrării în mausoleu se află o placă de marmură cu următoarea inscripție scrisă cu litere de bronz: Pe lângă placa funerară care acoperă cripta din interiorul mausoleului și pe care sunt gravate cu litere de bronz numele poetului și anii săi de viață (1821-1890
Mausoleul lui Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/315939_a_317268]
-
placă cu inscripția "Architect N Ghica-Budești". Deasupra intrării, pe un semicerc de marmură aflat deasupra intrării în mausoleu se află o placă de marmură cu următoarea inscripție scrisă cu litere de bronz: Pe lângă placa funerară care acoperă cripta din interiorul mausoleului și pe care sunt gravate cu litere de bronz numele poetului și anii săi de viață (1821-1890), a fost amplasată o placă de marmură cu numele celorlalte trei persoane înmormântate în același loc (părinții și soția scriitorului). Pereții interiori ai
Mausoleul lui Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/315939_a_317268]
-
și pe care sunt gravate cu litere de bronz numele poetului și anii săi de viață (1821-1890), a fost amplasată o placă de marmură cu numele celorlalte trei persoane înmormântate în același loc (părinții și soția scriitorului). Pereții interiori ai mausoleului sunt pictați cu chipuri de sfinți și motive populare românești.
Mausoleul lui Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/315939_a_317268]
-
Biserica Sfinții Apostoli. Biserica Sfânta Sofia a fost construită în 532 și inaugurată pe 25 decembrie 537. Din 1453, biserica Sfinții Apostoli a devenit Patriarhie, pe când Sfânta Sofia a fost transformată într-o moschee. Lângă Biserica Sfinții Apostoli se află Mausoleul lui Constantin. Majoritatea împăraților au fost înmormântați la Pantocrato, alții în Biserica Sfinții Apostoli. În secolul al IX-lea, după o perioadă de declin, a avut loc o reanimare a vieții urbane în statul romeilor, având la bază nomisma, moneda
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
-n cer, e sărbătoare sfântă," "Și-n vreme ce mi-a amuțit pământul" Fiorul păcii-n suflet mi se lasă," "Eternități îmi flutură veșmântul;" "Simt Dumnezeu cum mă primește-n casă..."</poem> Pe piatra funerară a lui Octavian Goga, de la "Mausoleul Iubirii" din Ciucea (fragment din poezia "Din larg"). <poem>"O luptă-i viața; deci te luptă "Cu dragoste de ea, cu dor. "Pe seama cui? Ești un nemernic " Când n-ai un țel hotărâtor. "Tu ai pe-ai tăi! De n-
Epitaf () [Corola-website/Science/321504_a_322833]
-
a fost caterisit de sinodul patriarhal al Patriarhiei Ecumenice, sub a cărui jurisdicție canonică a fost consacrat episcop. Condamnarea a fost mai târziu confirmată de sinodul de la Constantinopol din luna septembrie a aceluiași an. A murit în 1888 la Vidin. Mausoleul său se află în curtea Arhiepiscopiei Vidinului. Vârful Antim din lanțul muntos Imeon de pe Insula Smith, parte a Insulelor Shetlandul de Sud, Antarctica, este numit după Antim I.
Antim I () [Corola-website/Science/335269_a_336598]
-
devenit rege sub numele de Petru al II-lea al Iugoslaviei, ultimul suveran iugoslav. Maria a murit în exil la Londra, pe 22 iunie 1961 și a fost înmormântată la "Royal Burial Ground", Londra. În 2013 a fost reînhumată la Mausoleul Regal Oplenac de lângă Belgrad. La scurt timp după sosirea în Serbia, Mignon a început să învețe limba sârbă și să ia lecții de istorie, chestiuni importante pentru noua identitate națională. Acest fapt arăta dorința de a se integra și a
Regina Maria a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/304384_a_305713]
-
avea să influențeze arta vest-europeană de la începutul secolului XX. Pictori ca: Picasso, Matisse, Vincent van Gogh, Paul Gauguin și Modigliani vor utiliza astfel de teme și motive în lucrările lor, devenind adevărați inovatori. La început, monumentele arhitectonice islamice (palate, moschei, mausolee, fortărețe) au fost influențate de stilul bizantin (de exemplu: Moscheea Omar din Ierusalim). Ulterior, s-a adoptat planul dreptunghiular al moscheilor, cu o mare curte interioară, încadrată de porticuri (de exemplu: moscheile Ibn-Tulun și Amru din Cairo). În secolele X
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
paleocreștină este originea stilului bizantin de mai târziu. Arhitectura popoarelor germanice rezultate în urma dezintegrării Imperiului Roman se caracterizează printr-o gamă redusă de mijloace de expresie și lipsa de imaginație a concepțiilor edilitare. O creație reprezentativă pentru această perioadă este Mausoleul lui Theodoric din Ravenna. În ceea ce privește tehnica sculpturii, se pot menționa basoreliefurile și statuetele care ornează lăcașurile de cult din Poitiers (Franța) și Cividale del Friuli (regiunea Friuli-Veneția Giulia din Italia). Pictura se dezvoltă, în special, în domeniul ornamentelor miniaturale ale
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
lui Selim al II-lea, în sec. al XVI-lea, prin arhitectul turc cel mai valoros, Sinan. În anul 1573, tot acela a condus consolidarea edificiului cu noi contraforturi. Sinan a mai construit în interior "Loja sultanului", iar în exterior mausoleul lui Selim al II-lea, în 1577. Cu timpul, în jurul Sfintei Sofia turcii au adăugat o serie de construcții mărunte cu destinații diverse: o fântână de purificare, un orologiu, o medresă (școală coranică) și mausolee. Planul bisericii lui Iustinian cuprindea
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
Loja sultanului", iar în exterior mausoleul lui Selim al II-lea, în 1577. Cu timpul, în jurul Sfintei Sofia turcii au adăugat o serie de construcții mărunte cu destinații diverse: o fântână de purificare, un orologiu, o medresă (școală coranică) și mausolee. Planul bisericii lui Iustinian cuprindea un "atrium" perpendicular pe axa longitudinală a edificiului, un "nartex exterior" (pronaos), un "nartex interior", "nava centrală", acoperită cu o cupolă gigantică, două "nave laterale" și "galeriile superioare", de la etaj, galerii care înconjoară nava centrală
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
când locașul a servit ca moschee. Cu trecerea timpului, în preajma bisericii s-au adăugat alte trei construcții de interes: cea a Tezaurului ("Skevophilakion"), Baptisteriul ("Baptiserion") și Clădirea Patriarhatului. Astăzi din ultima nu a mai rămas decât amintirea. Baptiseriul a devenit mausoleu pentru doi sultani turci, iar clădirea străvechiului Tezaur mai dăinuie între contraforturile din nord-estul edificiului principal.
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
unei divinități”). Ei îi solicitau pe Mercur, zeul comerțului și al călătorilor, pe Diana, protectoarea drumurilor sau divinități locale. Se făceau ofrande monetare sau ex-voto-uri, sacrificii... Mai grandioase și deseori ridicate spre gloria donatorilor, fie ei împărați sau particulari bogați, mausolee și trofee mărturisesc și astăzi despre admirabila arhitectură a romanilor. Cele mai frumoase exemple din Galia romană sunt Trofeul lui August la La Turbie și mausoleul nepoților lui August la Glanum (azi la Saint-Rémy-de-Provence), în realitate un cenotaf. Cucerirea Daciei
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
Mai grandioase și deseori ridicate spre gloria donatorilor, fie ei împărați sau particulari bogați, mausolee și trofee mărturisesc și astăzi despre admirabila arhitectură a romanilor. Cele mai frumoase exemple din Galia romană sunt Trofeul lui August la La Turbie și mausoleul nepoților lui August la Glanum (azi la Saint-Rémy-de-Provence), în realitate un cenotaf. Cucerirea Daciei de către legiunile romane, sub împăratul Traian, a fost ușurată de construcția mărețului Pod al lui Traian. Cunoscutul pod de la Drobeta a fost construit pentru pregătirea celui
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
focurile încrucișate ale dușmanului. Coravu cade ciuruit de gloanțe, lăsând nepieritoare amintirea unui adevărat erou, fericită îmbinare de înălțător idealism, de cultură solidă și de avânt disprețuitor de moarte”. A fost înaintat post-mortem la gradul de maior. Este înmormântat în Mausoleul de la Mărăști.
Ioan Coravu () [Corola-website/Science/336742_a_338071]
-
mormânt a lui Danciu arată că, în 1649, Matei Basarab transportă la Arnota osemintele tatălui său , după cum și Neagoe Basarab reînhumase în ctitoria sa din Curtea de Argeș pe acelea ale mamei sale. Voievodul pregătise de mult timp Arnota pentru rolul de mausoleu al familiei. Cu mult înainte de a se ridica pe tron, în 1622, el și soția sa dăruiseră Amotei o cățuie de argint . Curând după urcarea sa pe tron, în 1634-1635, el îi dărui clopote și în 1636 și 1637 îi
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
cu pregnanță, din insușirea dinamică a artiștilor de a folosi repertoriul iconografic tradițional pentru a subordona ideii principale înțelesul reprezentărilor adiacente. Trebuie luat în considerare faptul că, în Evul Mediu, unele biserici boierești erau destinate să devină, in primul rând, mausolee. Unii autori au susținut că, în secolut al XVI-lea ideea funerară nu a constituit o preocupare anume pentru iconografii picturii religioase valahe, această idee lipsind chiar în pictura pronaosului, încăpere destinată slujbelor funebre și mormintelor ctitorilor. Dimpotrivă, afirmăm că
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]