2,955 matches
-
date concrete în acest sens, dar se presupune că erau dări din produsele vegetale și animale. Relațiile autohtoni-alogeni (migratori) n-au fost mereu războinice, erau și legături comerciale între ei. Nomazii erau mai curând păstori, dar ei practicau și activități meșteșugărești, confecționau arme, podoabe, echipament de luptă. Deși neamurile turce au locuit o perioadă îndelungată în regiunile extra-carpatice, acestea viețuiau separat de români, deosebirile radicale de sistem economic și social, ca și cele etnice și religioase, au împiedicat asimilarea și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a secolului al XIV-lea, în centrele genoveze de la Dunăre și Marea Neagră au fost emise monede, având pe verso crucea genoveză, iar pe revers tamgaua mongolă, elemente simbolice ce semnificau condominiumul politic din zona ponto-dunăreană. În jurul principalelor puncte comerciale și meșteșugărești, conduse de patricieni genovezi, au fost ridicate fortificații puternice, utile în vremea conflictelor cu autoritățile mongole din zonă. Expansiunea comercială a genovezilor în spațiul pontic a avut de înfruntat, în secolele XIII-XIV, numeroase dificultăți. Menționăm luptele cu Hoarda de Aur
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pondere în cadrul habitatului românesc intra-carpatic, încât, până la 1350, sunt menționate 30 târguri sau orașe, adică o zecime din numărul total al așezărilor. Dar o serie de așezări sătești mai importante îndeplineau și funcția unor târguri, prin activitatea lor economică meșteșugărească și comercială, așezări cu funcții urbane. În Transilvania, așezări urbane erau Oradea, Cenad, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, centre politice, administrative și bisericești; după 1241, apar noi târguri și orașe (oppida et civitates) ca urmare a progresului societății transilvane. Unele orașe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe teritoriul dintre Carpați și Nistru se explică prin prisma unor împrejurări istorice diferite. În afară de mongoli (tătari), care au persistat în sudul și sud-estul Moldovei, după invazia din 1241, și a populațiilor aduse ulterior de ei, ca elemente militare sau meșteșugărești, și alte grupuri etnice s-au stabilit aici. Pe lângă o colonizare spontană, a existat și una dirijată, din inițiativa vârfurilor societății locale. Odată cu elementele românești din Transilvania (Maramureș), în Moldova s-au stabilit, în grupuri mici, sași, unguri, secui, eventual
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la sfârșitul secolului al XIII-lea. Aflată la vărsarea Nistrului în Marea Neagră, Cetatea Albă se bucura de o notorietate excepțională, ea este menționată în izvoare scrise și cartografice din secolele XIII și XIV. În oraș se desfășura o bogată activitate meșteșugărească și comercială, nu întâmplător, aici s-au aflat monede tătărești, bizantine și est-europene. Un alt oraș, Chilia, data de la sfârșitul secolului al XIII-lea, fiind și ea o așezare bizantină (vezi N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei și Cetății Albe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
poate spune că dacă Chilia a fost înființată de bizantini, dezvoltarea și prosperitatea ei se datorează genovezilor, orașul făcând parte din acea salbă de colonii genoveze aflate pe litoralul pontic, dintre care cea mai renumită a fost Caffa. Bogata activitate meșteșugărească și comercială a Chiliei este ilustrată și de faptul că orașul emitea o monedă proprie (asprul de argint), ceea ce confirmă importanța economică a orașului. Alte orașe între Prut și Nistru erau Orheiul Vechi și Costești, legate direct de prezența tătarilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
uz a crescut-în 1327, regele Carol Robert a elaborat un așezământ minier. Sarea era o bogăție însemnată, pentru oameni și animale-era exploatată în toate țările române, fiind și produs de export. Meșteșugurile cresc acum, ca număr, și apar noi ramuri meșteșugărești: fierari, aurari, armurieri, tăbăcari, cizmari. În Transilvania, unde meșteșugurile erau foarte dezvoltate, cei care le profesau erau organizați în bresle. Comerțul a cunoscut un progres notabil, în secolele XIII-XIV, după depășirea distrugerilor și pierderilor provocate de invazia mongolă din 1241-efectele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
negăm că de la germene la starea evoluată este mult, și anume tocmai evoluția însăși, dar trebuie să. ne dăm seama cu claritate de cauzele care nu permit să se ridice o pătură de mijloc în țară. Moartea clasei de mijloc meșteșugărești într-o țară pe cale de dezvoltare este industria străină. Meșteșugul și industria nu pot concura; lupta între ele este prea inegală ca primul să se poată opune în timp celei de-a doua. Dar moartea i-a fost pricinuită dezvoltării
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
întregului Ev Mediu marca esențială a tuturor ghildelor, cunoscute totodată și sub numele de convivia. Deși de facto ghildele meșteșugarilor au devenit într-o mare parte ereditare, ghildele în general diferă de caste, care în India funcționau ca un grup meșteșugăresc, pe baza naturii voluntare a legăturii, sprijinită nu pe statutul ereditar, ci pe jurământul reciproc, pe aspecte artificiale mai degrabă decât pe fraternitatea de sânge. Ghilda socială inițială a format baza pentru mai târziile ghilde ale meșteșugarilor, o evoluție ce
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
private moderne aduc cumva cu acestea. În cursul erelor întunecate, ghildele au fost gradual creștinate, apărând apoi o teritorializare a ghildelor. La sfârșitul secolelor întunecate s-a observat și o altă dezvoltare și anume utilizarea ghildelor de către comercianți. Primele ghilde meșteșugărești europene cunoscute apar în jurul anului 1100 și se împrăștie rapid în toată Europa de Vest. Unele au fost creeate de către autorități, altele la inițiativa propriilor membri. Interesantă este mutarea atenției către dimensiunea politică căpătată de acestea. În ghildele meșteșugărești, misterul meșteșugului este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comercianți. Primele ghilde meșteșugărești europene cunoscute apar în jurul anului 1100 și se împrăștie rapid în toată Europa de Vest. Unele au fost creeate de către autorități, altele la inițiativa propriilor membri. Interesantă este mutarea atenției către dimensiunea politică căpătată de acestea. În ghildele meșteșugărești, misterul meșteșugului este îngemănat cu dinamica grupului de presiune; abilitatea și răbdarea, de care depind viața și progresul, sunt sprijinite de aceeași legătură socială specifică. Deși s-au dezvoltat inițial din grupuri cu caracter social și religios, ele erau caracterizate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
volumului capitalului fix investit (n industrie (n prima jumătate a celui de-al doilea deceniu al secolului al XX-lea, marea majoritate se (ndrepta către industria mare ș( cea extractivă, o parte redusă aliment(nd industria mică ș( mijlocie. Industria meșteșugărească, manufacturile pierd din ce (n ce mai mult teren, meșteșugarii tinz(nd să devină lucrători salariați. Lipsa capitalului autohton a favorizat intrarea masivă (n țară a capitalului străin, aproximativ 80% din capitalul societăților industriale fiind străin, iar (n băncile mari
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de sănătate a pădurilor și conservarea resurselor forestiere; Dezvoltarea satului românesc prin: * dezvoltarea infrastructurii de mediu rural (drumuri, rețele de alimentare cu apă și canalizare); * dezvoltarea serviciilor agricole în mediul rural (asistență veterinară, consultanță agricolă, reparații mașini agricole); * încurajarea activităților meșteșugărești tradiționale la sate, precum și a altor activități și servicii neagricole; * atragerea specialiștilor către zonele rurale, prin facilități materiale semnificative; * reducerea decalajelor de dezvoltare dintre zonele rurale, precum și dintre mediul rural și cel urban; * conservarea și valorificarea creatoare a tradițiilor satului
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
de nouă prăvălii. În plus, în comună se organizau săptămânal târguri la care veneau oameni din toate satele din jur. Poziția centrală a Ludoșului față de celelalte sate din regiune i-a permis să-și construiască o întreagă rețea comercială și meșteșugărească (Muntean, 1993). În Ludoș au existat de asemenea două mori, ateliere de fierărie, de scărmănat lâna, cazane de fiert rachiu și tâmplari, măcelari, pantofari, cojocari. 2.2.6 Arhitectura Până la începutul secolului trecut casele erau construite din bârne și pământ
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
un scop și mijlocită de tehnică, ale cărei succese depind de structurarea creatoare a cunoștințelor, de dezvoltarea aptitudinilor constructive la elevi. Parcurgerea unei activități de fabricație, de producție adevărată, este Înțeleasă ca intervenție transformatoare, organizată și Înfăptuită nu În mod meșteșugăresc, ci tehnicizată, adică bazată pe utilizarea din plin a unor tehnici specifice epocii moderne, ceea ce creează un bun prilej de reunire și Îmbinare a activității intelectuale și fizice, aidoma cu ceea ce se petrece Într-o unitate industrială modernă, de exemplu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fundamental situațională, iar o învățare situațională presupune achiziționarea de cunoștințe și deprinderi în contexte care să reflecte modul în care vor fi ele folosite în situații reale de viață (Brown et al. 1988). Un exemplu de învățare situațională asemănătoare uceniciei meșteșugărești, este cel al uceniciei cognitive (McLellan, 1994, apud. Lankard, 1995). Aceasta facilitează învățarea într-un anumit domeniu de activitate în care i se dă posibilitatea individului să achiziționeze, dezvolte și utilizeze abilitățile sale cognitive - ceea ce înseamnă că activitățile respective se
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
că substanța operei poate, prin logica ei interioară, obliga pe artist la anumite căutări formale cu caracter inovator, îl poate duce la o structură compozițională insolită, la probleme de „tehnică”: lat. ars = gr. tehné. Dar toate aceste eforturi și invenții meșteșugărești sunt relativ repede asimilate, și cu toată mai multa sau mai puțina dificultate a lecturii, pe nimeni astăzi nu-l mai frapează Proust prin „inovație”, ci mai ales prin încadrarea lui în marea tradiție a romanului. La urma urmei, și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nivelarea industrială are, poate, un singur precedent: Germania dinainte de Hitler. Și aici valorile diferitelor culturi regionale au fost distruse de omologarea violentă a industrializării, fapt ce a avut drept consecință formarea acelor mase enorme care nu mai erau vechi (țărănești, meșteșugărești), dar nu deveniseră încă moderne (burgheze) și care au constituit corpul sălbatic, aberant, imponderabil al trupelor naziste. În Italia se întâmplă ceva asemănător, cu o și mai mare violență, deoarece industrializarea anilor ’70 constituie o „mutație” decisivă comparativ chiar cu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
singure persoane - conducătorul sovietic - În timpul muncii”. În această privință, Lenin Împărtășește entuziasmul multor contemporani capitaliști pentru tehnologia de producție fordistă și tayloristă. Ceea ce sindicatele occidentale ale vremii respingeau pe motiv că ar fi o „de-calificare” a forței de muncă meșteșugărești era Îmbrățișat de Lenin ca fiind secretul către o planificare statală rațională. Pentru el, acesta era unicul răspuns eficient și obiectiv la toate Întrebările privind planul rațional de producție sau administrare. Lenin merge și mai departe și imaginează, pe aceeași
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mici se datorau excesului de muncă și consumului redus. Deși astfel de cazuri de „auto-exploatare” nu erau rare printre familiile de țărani, dovada adusă de Lenin nu era prea convingătoare. După cum Înțelegea el (și Marx) modurile de producție, supraviețuirea activităților meșteșugărești și a micii agriculturi era doar un mic anacronism. Între timp, s-a descoperit cât de eficientă și solidă poate fi producția la scară mică, Însă Lenin avea părerea sa de neclintit cu privire la viitor. „Acest studiu demonstrează superioritatea producției la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
2. o grădiniță, 3. o dispensar, 4. un atelier al cooperativei de stat, 5, biroul asociației țărănești, 6. parcele de rezervă, 7. o școală primară, 8. un teren de sport, 9. un centru de multiplicare a semințelor, 10. un centru meșteșugăresc și 11. o stațiune de creștere a animalelor. Detaliul 12 prezintă modul de organizare a unităților componente, iar detaliul 13 prezintă două gospodării alăturate, punctul 14 fiind latrina comună. Colibă colibă Zone de cultură În cadrul unităților de 1 000 de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În care ea Își organizează activitatea. Să luăm drept exemplu un singur aspect, cel al forței de muncă: o fermă care are mulți lucrători tineri și În putere are diferite opțiuni În ceea ce privește culturile dificile, planificarea lucrărilor și realizarea unor activități meșteșugărești, mai greu de desfășurat Într-o fermă cu forță de lucru redusă. Mai mult, aceeași familie parcurge mai multe etape În cursul unui ciclul de dezvoltare. Agricultorii care pleacă la lucru În alte părți pentru o anumită perioadă din an
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
bolșevici În timpul primului război mondial, când serviseră În Armata Roșie (și care se vedeau probabil În fruntea noilor ferme colective). Vezi Figes, „Peasant Aspirations and Bolshevik State-Building”. Exista, de asemenea, o tendință de a ascunde veniturile provenite din activități complementare meșteșugărești, artizanale și comerciale, precum și recoltele obținute În „grădină”. Trebuie să mai menționăm și că, În cursul aceleiași perioade, resursele insuficiente - În ceea ce privește forța de muncă, animalele de povară, Îngrășămintele și semințele - făceau ca o parte a terenului arabil să nu poată
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ale Italiei 24. Istoricul Mihai Răzvan Ungureanu a surprins pentru intervalul dintre 1630-1647 prezența negustorilor evrei ashkenazim ce locuiau zona circumscrisă Galiției, Bielorusiei și Poloniei sudice 25 în Moldova, profund implicați în comerțul cu vite sau în vânzarea unor produse meșteșugărești pe piața poloneză sau otomană. Relațiile culturale întregesc sfera tematică, ca urmare a pătrunderii curentului umanist în Republica Nobiliară în condițiile schimbului reciproc cu patria umanismului, Italia. De altfel, influența polonă în spațiul cultural românesc a fost aceea care a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
începând cu deceniul nouă al veacului al XIX-lea - moment în care protecționismul și încurajarea de către stat a dezvoltării industriale a devenit o parte componentă a naționalismului economic manifestat în societatea noastră -, majoritatea întreprinderilor (stabilimentelor) industriale era reprezentată de atelierele meșteșugărești. Modernizarea și dezvoltarea industrială nu poate fi concepută și înțeleasă la noi fără a sublinia rolul fundamental al statului, politicii și instituțiilor sale în cadrul acestui efort constant al societății românești. O statistică elocventă care sugerează dinamica și dimensiunile procesului de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]