5,675 matches
-
Ileana), care Îi spunea: Prâsleo! Dacă nu ești cuminte și m-asculți ai să-mi semeni mie, dacă nu ai să ajungi ca Ciulinel! Vrei să-mi semeni mie? Va, care-l admira În tot ceea ce făcea ( chiar era foarte meșter pentru anii săi!) și avea ca ideal suprem dorința de a ajunge ca tânărul său unchi, răspundea ca la comandă: Cum să nu, mai Încape vorbă! Cu ochii cât cepele, cu atenția mărită și cu privirea lipită de mâinile meștere
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
era ocrotită de un gard solid, un amestec de fier forjat și zidărie. Apare curios gestul de a o lăsa pe Raluca singură într-o casă în care erau mai mereu oameni de tot felul, femei de serviciu, grădinari și meșteri care aveau tot timpul de făcut ceva. Fata ceruse părinților s-o lase singură acasă ca să-și serbeze onomastica cu cîțiva colegi de clasă. Toți au reușit la facultate, erau de familii bune și au plănuit această escapadă în liniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
rupte: Subconștientul picioarelor goale seamănă cu magazia bunicului stau visele arhivate pe poliță după nevoi, după mărimi, după formă. El nu mai este; eu mă împrumut pentru o noapte, pentru două, apoi, dimineața, le așez în același loc. La 4, meșterul de la centrală băga aburi în calorifere, 17 grade. Ordinul tovarășului nicio liniuță în plus. Bă, aduci păcură de acasă, ai înțeles? Ia-i cu tine, dacă îți este milă! Ia-i și bagă-i în pat lângă nevastă-ta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vine în oglindă, două, trei intenții aproximative, apoi, din ce în ce mai convingătoare, te ademenește în ramă cât să clipească un bliț. Era trecut de 18 și era întuneric: Doamne, cine a tors acest fir roșu? Păianjen ești în cerul tău leneș sau meșter iscusit? Atârnă luna ca o insectă de grinda casei și nu găsesc foarfece de lumină, și nu am un cer al meu unde să o slobod noaptea, și nu mă pricep să mă ridic mai sus de fereastră. Doamne, întregește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sinelui, rezuma frânturi de viață într-un set de formule prestabilite dogmatic. "Păcatele mele sunt fără de închipuire, cu ce fel de rugăciune, Doamne, să mă fac auzit?" striga sfântul Augustin în pustie. Pustia Mânăstirii Fântânele ridica zid în icoană. Călugări, meșteri iscusiți, în jurul păcatului, piatră peste piatră, până la brâu, până la inimă, până la tâmplă; până la Dumnezeu mereu încă un pas. La Fântânele, ca la Socola, portarul dezlega ultimele intenții. Petru avea emoții. Toată viața a existat într-o stare confuză de examen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sticla cu lapte. Așteaptă, dragul meu, așteaptă! Moartea, docilă, îngăduie numărătoarea pe sărite. Așteaptă, Dumnezeu a trudit 6 zile; în ziua a șaptea, bătrânul și-a hodinit oasele; în a opta zi, a modelat singurătatea, tu vrei să desfaci lucrarea meșterului făurar într-o clipă? Dumnezeu, pentru diversitatea cerului, a modelat îngeri din fulgi de zăpadă, apoi, s-a bulgărit cu sfântul Petru până ce ghemotoacele albe și-au luat zborul. Dumnezeu, invidios, i-a alungat din rai într-o zi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să-și gătească singuri la cazan pe seama a ceea ce li se va pune la Îndemînă: cartofi, fasole, alte legume, făină de porumb, slănină uneori, oase. Vor căpăta și pîine bine drămuită, În funcție de cum se vor strădui să muncească. — Ăștia-s meșterii voștri, ascultați-i ca pe Dumnezeu. De raportul lor la comandament depinde soarta voastră. Aveți datoria... Ați Înțeles? — Înțeles. — Are, a lófaszba, de pus careva vreo Întrebare? Nu. Săpau șanțuri, spărgeau piatră, o cărau de colo-colo, to peau smoală, doborau
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
să vadă cum merge pendula. PÎnă În ziua aceea, a mai deșertat o dată perna În ulcea ca să măsoare volumul dolarilor. Mai sporise. I-a luat foaie cu foaie și i-a cusut În haine, lăsînd cîte ceva și la Îndemînă. Meșterii s-au Întors, au văzut că pendula umblă, bate bine ceasurile și jumătățile, drept care s-au oprit pentru plecare asupra unei zile de lucru cînd femeia să fie singură acasă. TÎnăra nevastă pur și simplu a evadat. Știa că ai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
să fie singură acasă. TÎnăra nevastă pur și simplu a evadat. Știa că ai ei se vor opune plecării, căci tare se temeau de depărtări. A lăsat sub un ștergar cîteva bancnote verzi și un bilet scris de unul dintre meșteri: „Mă duc la Gheorghe peste apa cea mare. Sfînta Fecioară să se Îndure de noi toți.“ Au luat trenuțul Suzi, apoi trenul cel mare, au mers pe jos, cu căruța, din nou cu trenul și călare pe catîri peste munții
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și al Însoțitorilor ei. Floare le-a Întins americanilor plicul cu adresa omului ei de la Chicago. Slujbași În mai multe feluri de uniforme l-au cer cetat pe față și pe dos, s-au privit Între ei, l-au arătat meșterilor de pendule, au ridicat din umeri. Nu se putea citi nimic. Nici Floare, neștiutoare de carte, nu se dumirise din ce fel de hîrtie Își făcuse dop la sticla cu atît de prețioasa apă de băut În Întunericul și sub
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
arhitectul său, Pomean, cu englezeasca lui, a lucrat o vreme pentru o societate româno-americană, la puțurile de petrol de pe lîngă CÎmpina. A avansat repede, căci era unul dintre puținii care știau să transmită scurt și corect comenzile inginerilor americani către meșterii de la sonde. A cîștigat foarte bine și s-a Întors la București să-și ia nevasta. Hai acasă, Floare, că se Împărțește pămîntu’ la Ardeal! Nu pleca, Pomeanule, Îi spunea șeful lui, stai aici, Îți găsesc Îndată o casă În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
că-I mulțumesc și că-L iubesc pentru lacrimile Lui, pentru sângele Lui, pentru Trupul Lui, pentru bucuria mea, pentru viața mea... Și știu că el e acolo, mă vede și înțelege. Fiindcă mă iubește mai presus de viața Lui. Meșterul Porților ... Înainte vreme, fiecare sat avea o poartă. O poartă a lui, ca să știe lumea că e "ograda noastră" și că nu se intră oricum. Acolo te întâmpinau cu pâine și sare și cu apă, dacă era cald, sau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
cercului. Și nu era în toți munții vreun sat cu oameni mai buni decât ai noștri. Și cum oamenii buni trăiesc cât munții, tot așa și oamenii satului nostru... Iar când îi veni vremea să plece și auzi chemarea Domnului, meșterul porților îi strânse pe toți în jurul lui și le spuse: Înainte de a începe să faceți porți, uitați-vă în oglinda lemnului: dacă vedeți crucea, puteți să începeți. Altfel, rugați-vă , iertați-i pe toți, iertați-vă și pe voi înșivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Fiindcă se cade să fie o singură cruce la care să se închine toți și aceea e ridicată în Biserică. Și este o singură cale a crucii, aceea care duce la adevăr și viață." Și așa, spune povestea, se stinse meșterul porților. Un timp, oamenii au știut secretul. Pe urmă, l-au uitat. Sau nu s-a mai găsit nimeni care să vadă crucea din oglinda lemnului. Și au început să sape cruci în lemnul porților... Dar porțile acelea sunt doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Căii 47 Cel care lipsește 51 Cine sunt eu ? 55 Cei Trimiși 59 Așteptarea 64 Taina 69 Spicul de grâu 75 Apa Îndurării 79 Împărăția mea 82 Nunta 87 Numele 91 Potecile cerului 95 Nu Mă Uita 102 Orbul 105 Meșterul Porților 110 Îngerul care mângâie 113 Secretul Frumuseții 117 Ochii Cerului 120 Îngerul de Crăciun 131 Lumânarea păstorilor 136 Povestea mea 141 Întâmpinarea 145 Coroana 150 În cer și pe pământ 162 Numele Lui e Iubire 181 Tata 209 Îngerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
pumnalul meu” - l-am auzit vorbind pe Păpădie. „Da’ ce s-a Întâmplat cu el?” - l-am Întrebat. „Păi, mai săreau <comandiriiă În aer dacă nu priponeam Încărcătura cu pumnalul În firul șoselei? Nu prea cred” - a răspuns el. ― Mare meșter și acest Păpădie - a apreciat Nicu. ― Când am simțit că putem să ne continuăm drumul, am pornit să căutăm râpa prin care am venit. Se ghiceau zorile deja și noi eram Încă departe de gârla salvatoare. Am luat-o spre
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
poate avea doar un singur cuvânt românesc! ― Pus - se Înțelege - Într-un anume context - a precizat Gruia. ― Și lasă-l pe român să alcătuiască propoziții sau fraze care să te ducă cu gândul Într-o sumedenie de direcții... E mare meșter! ― Mă aflam În orașul Brad. Într-o dimineață, tocmai treceam pe lângă doi tineri ce discutau pe malul unui pârâu, când unul din ei l-a Îndemnat pe preopinent: „No! Hai, mă, și-om mere, că leagă careva calu’ ghe noi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
alt cântec mai trist și mai de jale nu auzise în viața lui. Da, trist și frumos cântec, încuviință bătrânul. Da' ia ascultă-l acum, nepoate, și pe-ăsta..., pe care-l știu de la un unchi de-al meu, mare meșter și el... Ascultă-l și ține-l bine minte !... De data aceasta, arcușul lui deadul Vasile începu să zburde pe coarde și în jur se revărsară chiuituri și tropăituri, fluierături și strigături repezite, într-un tumult crescând de viață și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
slinos și privire crucișă, care își notă cu o figură plictisită comanda într-un carnet soios, dar mai trecu încă multă vreme până să aducă berea și debreținii comandați. Gata cu săptămâna de bună servire, meștere? îl întrebă Ticu ironic. "Meșterul" bombăni ceva supărat și se evaporă. Săracul Tănase..., adăugă el și, ridicându-și halba de pe masă, ciocni cu fratele său. Stelian nu zise nimic și se uită curios la un afiș mare cât un ziar desfăcut, înfățișându-l pe Tito
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
vizită lui Mișu Leibovici, cu care nu se mai văzuse de mai bine de un an. Dar surpriză. Pe Calea Văcărești, la adresa unde funcționa, de zeci de ani, ceasornicăria bătrânului evreu, găsi un atelier de cizmărie și, interesându-se la meșterul cizmar, află că Mișu Leibovici murise în iarnă, iar nevasta lui și alte rude emigraseră cu puțin timp în urmă în Israel. 6 După întoarcerea sa de la București, Stelian continuă să lucreze pentru cooperativă, ca și cum nimic nu s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Tale. Că de la Ștefan-slăvitul acest pământ n-a mai avut hodină și nici stăpân! Numai de ne-ar fi ajunsu cu bine la Iași! Că răzașu aista de Constantin, neștiutor de carte, care își zice vodă, mult hâtru este și meșter la năvală neprevăzută în locuri iscusit de el alese, că nici nu știi de unde vine prăpădul, slăvite Rex. Trufașul Rex, deși i-a pus palma pe creștet în momentul îngenuncherii ca semn al acceptării gestului de supunere, a privit spusele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
săruta. De la fântâna din colțul ogrăzii și până la moară era o cale de cinci minute. Odată ajuns aici, și-a dezbrăcat flaneaua și s-a strecurat în marea roată pentru a o debloca, chipurile, din chingile gheții. Și a bătut meșterul cu securea în sloiul de gheață până către dimineață, și de sus, de la lătoc, apa îngheța la loc și îl țintuia pe nesimțite ca într-o celulă sub formă de om, asemănătoare unei sculpturi abia croite a unui lucrător-pietrar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pe huțulcă, nu putea să mai coboare!... Într-un târziu, Mălina îngână așa, ca pentru sine: Mare crai, Trifănele-pui de lele, și vezi că ai trei copii mari și huțulcă încă tânără acasă! Cobzar în toată legea... Eu te știam meșter numai la fluieră... Da' las' pe mine, că-ți rup eu cobza și-ți ascund toporișca... Să nu mai hălăduiești haihui prin lume, ci să-ți vezi de rostul tău, măi pană sură!... Mulțumescu-ți tie, tușă Malvină! Bogdaproste! De undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
unei capele în curtea căsuței mele. Este o bijuterie arhitectonică, futurístă rău de tot. Am lucrat un an la schițele ei. Am amestecat stilurile maramureșean și moldav și a rezultat un fel de mini-bisericuță de poveste. I-am școlit pe meșterii băștinași și din perspectiva priceperii misterului șindrilei. Au realizat, din nu știu ce fel de lemn, o șindrilă specială, care ar putea fi invidiată și pe la noi. Acum sunt furată de proiectul picturii murale. Mă ajută și niște ucenici din zonă, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
să facă glume zeflemitoare despre purtarea, adusă până la extreme, a mamei sale. Pentru dânsul, asta apărea mereu ca fiind un lucru cu totul haios și vrednic de a ajunge ținta sigură a ironiilor lui, ironii la care era atât de meșter întotdeauna! Și așa se și întâmpla, de altfel, de cele mai multe ori! Iar, fie că fiul nu-și putea înțelege și accepta mama așa cum era ea, fie că mama nu-l putea înțelege și tolera pe fiul ei, acest subiect delicat
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]