671 matches
-
rușii de îi rupe așa îi bate de nu mai poate face un pas înainte și se retrag strategic o spun nemții, ei se retrag de nevoie că nu poate rezista forței rușilor, iar pe italieni a spus că sunt meșteri la broaște nu la război și că iau bătaie de la engleji și americani pe nerăsuflate, despre cele petrecute la Ploești în ziua de 1 aug., el a spus că tot ce s-a spus la ziare și la radio nu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
taxa pentru dugheni, o parte a amenzilor date la cutia breslei). O sursă importantă a starostelui era și impozitul de la dughenile în care erau realizate produsele finite. Catastihul breslei ciubotarilor din Huși stabilea ca „starostele să aibă rânduiala de la toți meșterii ciubotari să ia cîte 60 de bani de meșter pe an, ca să poarte de grijă breslei cu priveghere și cu bună rînduială după obicei”. Breslele asigurau un anumit ajutor material membrilor ei aflați în situații grele: în caz de sărăcire
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la o sută de oameni și se bucurau adesea de complicitatea deplină a locuitorilor respectivi. Pe vreme bună, ei locuiau în păduri și pe dealuri, iar iarna se ascundeau în satele care îi sprijineau. Ca și milițiile oficiale, aceștia erau meșteri în folosirea armelor de foc și specialiști în luptele de gherilă. Existau adesea legături strînse între bandiți și armatoli, ei putînd schimba locurile între ei. Odată cu trecerea anilor, bandiții au ajuns să se bucure de o înaltă reputație în rîndul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dusesem. Am tăiat o cracă și eram fascinat de proprietățile miraculoase ale foarfecii, proprietăți pe care atunci i le descopeream cu adevărat. Mă fascinau netezimea tăieturii, frunzele care cădeau, seva ce mustea în acea tăietură. Nu știu cât timp am rămas acolo meșterind, căprind acel gard. Probabil destul de mult, pentru că la un moment dat, am observat un bulgăre de pământ care s-a oprit din rostogolit la picioarele mele. Bulgărele fusese aruncat de tatăl meu. Hai, mă, ce faci acolo? Atunci am înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
PRÓDROMOS Preliminarii Era o dimineață de octombrie. Profitînd de vacanța de pe 17, plecasem la Córdoba∗. Eram cu Alberto Granado la el acasă, sub bolta de vie, beam mate∗ Îndulcit și comentam ultimele Întîmplări din „cățeaua asta nenorocită de viață“, În timp ce meșteream la La Poderosa a II-a∗. Alberto se plîngea că a trebuit să renunțe la serviciul pe care Îl avusese În colonia de leproși din San Francisco del Chañar și că era prost plătit unde lucra acum, la spitalul Español
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
și de sticlele de vin roșu ce păreau să nu se mai termine. Din cauza lipsei mele de antrenament, a trebuit să abandonez partida și, În onoarea patului adevărat de care aveam parte, am dormit dus. Ziua următoare am petrecut-o meșterind la motocicletă În atelierul companiei unde lucrau prietenii noștri. În noaptea aceea am avut parte de o despărțire magnifică de Argentina: un grătar cu carne de vită și de miel, cu pîine și sos și o salată minunată. La finele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
În garajul unui om care locuia la periferia orașului și am avut cale deschisă, căci nu mai eram doi vagabonzi mai mult sau mai puțin simpatici; nu, acum eram „Experții“, și eram tratați ca atare. Ne-am petrecut toată ziua meșterind la motocicletă și, din cînd În cînd, o slujnică cu pielea măslinie venea să ne aducă gustări. La cinci după-amiaza, după un ceai delicios pregătit de gazda noastră, ne-am luat la revedere de la Temuco și am pornit spre nord
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
pe dictator și înainte de a începe să scriu. Pe când regele trăia se-asemăna c-un câine și-un vițel iar când muri coroana-i se lipi sub păr nițel fiere nițel harbuz orice ploaie de vară sloboade-n cucuruz îngeri meșteri la furișat ce-au fost cândva se înțelege gardă de corp pe lângă rege Spre satul izolat în care am crescut nu ducea nici o stradă asfaltată, numai niște drumuri colbuite pline de hârtoape. Însă regele s-a abătut și pe-acolo
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cu urme rozalii era și în noaptea aceea a cutremurului, în ’77. Copiii eram toți adunați pe o bancă în fața blocului, acoperiți cu pături apucate în grabă de părinți când a început urgia. Abia venisem dintr-o vizită și tata meșterea ceva la televizor, când a și zburat de-acolo, n-am mai apucat să văd când a prins-o și pe aia mică de-o aripă. Mama m-a împins repede pe scări, acolo era întuneric și era hărmălaie, am
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
milițian să-l oprească. Eu atunci, la vreo 7-8 ani, reușeam ,,performanța” de a opri o basculantă pe stradă. Școala primară am făcut-o în vechea clădire (astăzi în ruine) din Târgușorul Copou. De mic copil mi-a plăcut să meșteresc câte ceva, iar întro cutie de pantofi adunasem tot ,,atelierul”: rotițe de ceas, tăblițe, sârmulițe și tot ce mai găseam. În clasa întâi, cineva mia făcut cadou un traforaj și câteva plăcuțe din placaj pe care erau desenate anumite forme. Am
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
acest timp am trăit un calvar; mă simțeam ca un criminal căutat de lege. Apoi am început să-mi revin; până la urmă fusese doar un accident. Tot în ciclul primar, am construit primul meu motoraș electric. Văzând că încerc să meșteresc tot felul de lucruri, tata mi-a cumpărat la un moment dat o carte: ,, Să construim un motor electric” (ed. Tineretului 1963). Cu mijloace precare, cu tăblițe tăiate cu foarfeca, cu sârmulițe lipite cu dextrină, am reușit până la urmă să
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
din lemn a făcut lada de zestre pentru fiica pe care trebuia s-o căpătuiascâ dând-o după flăcăul pe care aceasta și-l alesese sau în conformitate cu unele interese materiale de familie. E clar, fără lemnul pe care și-l meșterea de acuma în mii și mii de feluri, Cârțâroșanul nu se mai putea descurca. Dar a le face singur pe toate nu era posibil, de aceea în meșteșugul acesta al prelucrării lemnului, oamenii au început să se specializeze, să dividă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
însoțit uneori de cobzar sau de țambalagiu, care să-i țină hangul. Dumitru Dascălu își exprimă pentru sine regretul că despre lucrul de mână, despre unele meșteșuguri ca cele de dogar, sumănar, dubălar, nici nu se mai pomenește. Doar împătimiții meșteri populari cu lucrările lor, pe care îi vedem la diferite târguri și expoziții de profil ne umplu sufletul cu frumosul autentic al artei lor. În ceea ce îi privește pe adolescenții și tinerii satului, totul este bine și frumos. Se îmbracă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a oferit și prilejul de a ne cunoaște mai bine între noi legând noi prietenii pe tărâmul artei. Astfel am avut ocazia să cunosc din Constanța pe Gabriela Barbu ce se ocupa cu prelucrări vegetale, din Galați pe familia Mocanu, meșteri olari alături de Ștefanica Crișan o creatoare de păpuși artizanale. Din Țara Oltului erau veniți Gheorghe Tănase un meșter iscusit al tradiției prelucrării lemnului, cel ce a obținut marele premiu la Expoziția Națională „Lemnul tradiție și modernitate”, Constantin Nițu un creator
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
546, p. LXII ; 818, p. 136 ; 706)"/>. Este cunoscut, de pildă, faptul că, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Iacob Psantir (viitorul istoric al evreilor din România) a organizat la Fălticeni (Bucovina) o trupă de lăutari evrei și țigani („patru țigani meșteri”), cu care a colindat nu numai prin Țările Române, dar și prin Bulgaria, Turcia, Crimeea, Basarabia etc., fiind nelipsit la petreceri boierești și țărănești sau la nunți evreiești și creștine. Muzica populară românească și cea evreiască s-au influențat reciproc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1907 de I.L. Caragiale. În acest timp, Șmul migălește „o iconiță mititică” (336, III, p. 519). După cum se vede, meseriașii evrei nu considerau că repararea bisericilor creștine sau fabricarea de obiecte bisericești ar intra În contradicție cu propria lor confesiune. Meșteri evrei din Moldova, de pildă, au fabricat lumânări de ceară pentru biserici până la 1826, când mitropolitul Veniamin le-a interzis să mai practice această ocupație (193). De asemenea, unii artizani evrei făceau sfeșnice de alamă sau icoane pentru diverse biserici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai încăpătoare decât suratele lor de un litru și jumătate și în care gospodinele pun laptele la prins. Bunica Ruxanda era în fața sobei și trăgea jarul cu cleștele de foc, acesta având două urechi răsucite de ciocanul fierarului care îl meșterise, iar bunicul pregătea lampa pentru a o aprinde, adică potrivindu-i fitilul să stea drept, ca flacăra să fie rotundă, fără colțuri, că se afumă sticla de lampă. Turnase gaz în lampă, la picioarele sale se vedea bidonul. − Bună seara
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nu în stăpânirea pricopsitului de Costache.” Strânseră sapele, Ion luă și pe a ei în spate iar Gheorghe o ducea pe a lui și o buturugă ce aducea cu un cap de om, pe care Gheorghe se gândea s-o meșterească el acasă. Marița ducea traista în care fuseseră cărate merindele . Ajunși la drumul luncii și trecând pe lângă ogorul cu pricina Marița privi la ovăzul ce se unduia în vânt și rosti cu ciudă și ură spre feciorii ei: − Trebuie să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai neobișnuit și anume, Gheorghiță era hotărât să iasă din făgașul unui copil de țăran. într-o zi mamă-sa Maria îl văzu cioplind niște scândurele subțiri din lemn de brad în hambarul cu grâu și-l întrebă, curioasă, ce meșterește el acolo. − Mamă, nu pot să-ți spun până nu văd ce-mi iese din ce am gândit eu; − Dar ce-ai vrea tu, dragul mamii, să scoți din scândurelele celea? continuă să întrebe Maria, îmboldită, oarecum, de demonul curiozității
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în primire să le ducă la păscut în livada de din jos de casa părintească. Acesta le mână spre locul de pășunat apoi, împreună cu văru-său Victor, au intrat într-o groapă din care oamenii scoteau nisip și acolo începură să meșterească tot felul de figuri, care mai de care mai năstrușnice, și aproape uitară de slujba de supraveghere a micii turme. Sora Maricica, care purta răspunderea mai tuturor vietăților din bătătură, asculta gălăgia făcută de cei doi în joaca lor și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
micii turme. Sora Maricica, care purta răspunderea mai tuturor vietăților din bătătură, asculta gălăgia făcută de cei doi în joaca lor și se gândi că ar trebui să vadă cum își îndeplinește treaba zurbagiul ei frățior. De pe marginea gropii unde meștereau cei doi se auzi o întrebare amenințătoare: − Unde-s mieii, Săndel? Acesta iese speriat din groapă, rotește privirea și răspunde, pripit: − Aici-s. Adinioarea i-am adus, și privește în jur, mirându-se că nu-i vede. Maricica nu mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
urbane, suprapopulate și lipsite de amenajări moderne, apă curentă, canalizări și în special lipsite de asistență sanitară. După ce au terminat masa a venit surpriza serii: Gheorghiță își scoase vioara și arcușul (nu cea pe care credea el că o va meșteri singur ci una adevărată, cumpărată de taică-su la Vaslui) și începu să cânte bucățile pe care le învățase cu ajutorul domnului Obreja. Le-a plăcut îndeosebi balada lui Ciprian Porumbescu pe care Gheorghiță a interpretat-o cu mult suflet. Soarele
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
azvârlit-o mai departe, cam la vreo zece pași, ea lovindu-se de stâlpul hambarului. Nu s-a întâmplat nimic, Dumitru s-a ridicat și a adus grenada aceea, spunând că este ruginită și din cauza asta nu a explodat. A meșterit nu știu ce la ea, ne-a spus iarăși să ne culcăm și a aruncat-o iar, dar degeaba. Eu și cu Lențâca am plecat, ea spre bucătăria de vară iar eu spre poartă, să o deschid, ca să duc vitele la păscut
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de topor, nu de schijele grenadei când a explodat; − Dar Lențâca și Săndel care erau de față, ce-au spus? întrebă cumnata Ileana; − Ei nu erau lângă Dumitru, au fost răniți la vreo zece-doisprezece pași mai departe de locul unde meșterea el blestemata aceea de grenadă; Lențâca era la colțul bucătăriei de vară iar Săndel la poartă, acolo i-au ajuns schijele; Dumitru în cele două săptămâni cât a mai trăit i-a spus Emiliei, care stătea cu el: „Nu credeam
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cont. Zis și făcut. Pe scurt, mi-a pregătit calculatorul și a dispărut, lucru care mi-a provocat o panică mai mare decât dacă eram în echilibru pe o bârnă la 10000 metri înălțime. Atunci l-am chemat, a mai meșterit ceva cu mausul, și m-a întrebat dacă am un pix. În situația dată chiar dacă n-am cunoștințe electronice, m-am întrebat pentru o fracțiune de secundă ce rol are pixul în contactul dintre om și calculator, dar bunul simț
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]