1,168 matches
-
e doar un exemplu este, mai mult decât ne Închipuim, datoare acestor plante. Majoritatea hranei, adică pâinea cea de toate zilele, e asigurată de către monocotiledonate: grâul, secara, orzul. Ceea ce pentru alții constituie pâinea e datorată tot acestor plante: mămăliga, adică meiul și porumbul, ori orezul care asigură viața unui continent, adică a mai bine de o treime din omenire. Ele ne asezonează hrana, protejându-ne și sănătatea - ceapa și usturoiul. Ele dau, contrar aparenței specifice Europei, zahărul, de altfel descoperit de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Și acum intervine stressul. Intrate În sânge, dar rămase fără suportul motivației, tradițiile devin doar simple practici, dar nu se uită. De pildă, românul nu renunță la mămăligă chiar dacă acum e obligat a o face din porumb, iar nu din mei. Lipsa coincidenței momentului În care om și univers, două singularități distincte ce se reînnoiau, se reacordau, Înseamnă stress la care se adaugă părăsirea inițialei simplități a trecerii clipei dintre ani În favoarea risipei, complicației artificiale prin care căutăm a umple forma
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
în care a încercat să analizeze "metamorfoza marxismului dintr-o teorie a unei pretinse emancipări umane totale într-o doctrină a servituții universale", considerând că este important să înțelegem "mecanismele iluziei ce a facilitat această depreciere" și să descoperim "te-meiurile involuției ca a însoțit-o, chiar în structura doctrinei socialiste"205. Premisa de la care pornește Vladimir Tismăneanu este că "nici o teorie socială nu poate aspire la privilegiul inocenței, din moment ce ideile ei s-au concretizat în opusul a ceea ce fondatorii ei
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
învoiala care pentru el e sfântă.Văzîndu-l jos, împăratul zise: Copilul care n-are milă de părinții lui nu este vrednic să vadă lumina soarelui! Pe el băieți! Și se repeziră toți cu bâte și-l striviră cât ai zice mei. Judecata unui copil îl scăpase pe bătrân de necazul ce căzuse pe dânsul. 1. Scrie ordinea în care s-au petrecut evenimentele: Cum șarpele nu voia, s-au dus la judecată. Învoiala era ca omul să-l poarte în cârcă
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
n-a putut deveni agricolă decât foarte târziu. Iată de ce în limba română terminologia agricolă este mai toată cu mult posterioară epocii de colonizare a Daciei”. Izolați în munți, spune autorul, românii au păstrat în memorie cuvinte ca grâu, secară, mei, orz; moară, făină; bou, vacă, vițel, junc; a ara, a semăna, a treiera; jug, furcă, seceră, agru, arie. Este de neimaginat ca noțiuni atât de importante pentru viața omului să se fi păstrat peste atâtea generații în memorie, lipsind obiectele
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
corifeii mișcării studențești pariziene din mai ’68Ă, continuă, după părerea mea, să altereze criteriile de judecată estetice asupra operei de artă, de oriunde ar veni ea. 6 Două cupluri au fost cele care m-au Întâmpinat și ajutat În primii mei ani parizieni: Aurora Cornu, cu soțul ei, regretatul Aurel Cornea, și Virgil Tănase, cu soția sa, Doina. Deși, În lunga și „fierbintea” vară a lui ’71, când, stupefiat de brusca și brutala Întoarcere a lui Ceaușescu spre primatul partinic, stalinist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
necuprinsa disperare a dezastrului nostru național! De la Huși, resturile regimentului nostru sunt dirijate către Focșani, în cazarma regimentului local. Cu oameni epuizați de efort și sub un soare torid, ne deplasăm încet-încet spre noua destinație. Ajunși la Ghidigeni, în preajma Priponeștilor mei, mă învoiesc de la noul comandant pentru câteva ore pentru a-mi vedea părinții și frații. Ajung la casa părintească și nu găsesc pe nimeni! Merg în vecini la casa fratelui meu, găsesc copiii jucându-se, intru în casă, mă las
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Maria. N-am mai îndrăznit să spun nici un cuvânt pe această temă. Vine fatidicul 30 august 1940, cu sfârtecarea unei părți din Transilvania. Plecarea mea se precipită. Cer Mariei să-mi permită să-i scriu. Acceptă. Plec grăbit spre Priponeștii mei și nu reușesc să iau o hotărâre. Ajuns acasă, îi găsesc pe ai mei și mai neliniștiți de mersul evenimentelor. Spre a-mi consuma energia și timpul, construiesc pentru ai mei o pivniță în toată legea. Scriu o lungă scrisoare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
calea conform planurilor cu jertfele inerente. Regimentul se afla cu două batalioane pe Prut, iar batalionul din care făceam parte rămânea pe acea linie fortificată. Peste câteva zile sunt trimis în concediu până la 1 august. Revin cu soția la Priponeștii mei, în care stăruia îngrijorarea maximă, mai ales a celor peste două sute de familii, care aveau măcar un ostaș sub arme. Amândoi frații eram militari. La vederea mea, mama plânge de bucurie că are măcar unul din băieți acasă... Numai mamă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
timp. Dar mirosul florilor viței de vie, combinat cu acel al crinilor și al Mâinii Maicii Domnului. E un adevărat deliciu olfactiv savoarea combinată a atâtor parfumuri pe care natura ni le dăruiește. Când eram în clasele primare la Priponeștii mei, de armindeni, mergeam cu școala la pădurea Ghidigeni și mă întorceam cu substanțiale buchete de lăcrămioare pe care le dăruiam învățătoarei, mamei și surorilor mele... Am rămas cu acest obicei și mi-am adus în grădina proprie mii de lăcrămioare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
calea conform planurilor cu jertfele inerente. Regimentul se afla cu două batalioane pe Prut, iar batalionul din care făceam parte rămânea pe acea linie fortificată. Peste câteva zile sunt trimis în concediu până la 1 august. Revin cu soția la Priponeștii mei, în care stăruia îngrijorarea maximă, mai ales a celor peste două sute de familii, care aveau măcar un ostaș sub arme. Amândoi frații eram militari. La vederea mea, mama plânge de bucurie că are măcar unul din băieți acasă... numai mamă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și al Mâinii Maicii Domnului. E un adevărat deliciu olfactiv savoarea combinată a atâtor parfumuri pe care natura ni le dăruiește”... Și scriind cele de mai sus își reamintea de anii copilăriei, „când elev de școală primară fiind la Priponeștii mei, de armindeni, mergeam cu școala la pădurea Ghidigeni și mă întorceam cu substanțiale buchete de lăcrămioare pe care le dăruiam învățătoarei, mamei și surorilor mele... Am rămas cu acest obicei și mi-am adus în grădina proprie mii de lăcrămioare
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
va fi aflat și Moldova, pe care o părăsiseră Kotian și cumanii, din lipsa izvoarelor istorice scrise de martori oculari. Cronica Ipatievscaia menționează, de pildă, că pe români (bolohoveni), mongolii i-ar fi lăsat în pace să cultive grâu și mei, ca unii ce vor fi avut de suferit probabil de pe urma stăpânirii cumanilor, ceea ce a trezit ura lui Daniel al Haliciului. Împotriva afirmației lui Rogerius, care scrie că „circula zvonul” (fama fuit) și nu ca martor ocular, el fiind în acel
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nu se creadă că personajele literaturii române consumă doar alcool. E drept, acesta e preponderent. Dar Ioanide bea ceai, văzând în el „transparențe”. În drum spre Moși, coana moașă a lui Caragiale bea bragă, o băutură fermentată din făină de mei și pesmet. Am prins și eu în copilărie această răcoritoare și am rămas cu o impresie oribilă. În Caragiale se bea și șvarț, deși „lăptăria” adăpostește alte lichide decât laptele. Mai bun decât braga e salepul. El e preparat din
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pământului. Agricultura s-a practicat nu numai la câmpie și în zona colinară, ci și pe înălțimi până la 1200 metri altitudine. În spațiul destinat prezentării agriculturii am expus semințe care aparțin principalelor plante care au fost cultivate în zona noastră (mei, grâu, orz, ovăz, secară, porumb, fasole etc., unelte pentru lucrul pământului (plug de lemn cu brăzdar de fier, fiare pentru plug, semănătoare, plantatoareă, unelte pentru întreținerea culturilor (sapă, săpăligă etc.Ă, unelte pentru recoltare (seceră, coasă cu hreapcă, furci, batoză
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
cu privirea o veche biserică romanică din secolul IV, înghesuită între Ponte Pietra și Teatrul roman: «Iar acolo, unde Adigele se învălătucește șerpuit, iată biserica mea dragă Santo Stefano. Ce amintiri frumoase am în minte și în suflet despre primii mei 7 ani de preoție!». Rămâne o clipă tăcut, în tăcere, ca și cum ar fi răsfoit paginile tinereții sale prin jurnalul său imaginar. Apoi, cu o voce ușor alterată, suspină: «Toți mă îndrăgeau foarte mult!». Își scoate ochelarii obscuri, își freacă ochii
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
o curte (ogradă) mare, cu grajd, șură și coteț pentru porc, țarc pentru oi și cotețe pentru păsări. Curtea trebuia să fie mare pentru a se folosi ca „arie” pentru treeratul orzului, al ovăzului și chiar al grâului sau al meiului. Fasolea se „bătea” pentru a scoate boabele din păstăile uscate, iar bobul se desghioca bob cu bob. Un gard, confecționat din țăruși de lemn de salcâm bătuți în pământ pe care se înpleteau crengi verzi de răchită mlădioase, despărțea curtea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
atunci, era faptul că majoritatea caselor din Ciupercari erau acoperite cu tablă galvanizată, deși prin satele vecine majoritatea caselor erau acoperite cu stuf sau chiar cu paie de secară. Mămăliga, alimentul de bază al localnicilor, se mai făcea și din mei. Cultura meiului a dispărut, dar îmi amimtesc de meiul cultivat de bunicul meu, tata mamei. Ca hrană, pe lângă lapte, brânză și ouă se mai foloseau și multe fructe și legume. Carnea se mânca, de obicei proaspătă. Găina, rața, gâsca, se
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
faptul că majoritatea caselor din Ciupercari erau acoperite cu tablă galvanizată, deși prin satele vecine majoritatea caselor erau acoperite cu stuf sau chiar cu paie de secară. Mămăliga, alimentul de bază al localnicilor, se mai făcea și din mei. Cultura meiului a dispărut, dar îmi amimtesc de meiul cultivat de bunicul meu, tata mamei. Ca hrană, pe lângă lapte, brânză și ouă se mai foloseau și multe fructe și legume. Carnea se mânca, de obicei proaspătă. Găina, rața, gâsca, se sacrificau sâmbăta
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
acoperite cu tablă galvanizată, deși prin satele vecine majoritatea caselor erau acoperite cu stuf sau chiar cu paie de secară. Mămăliga, alimentul de bază al localnicilor, se mai făcea și din mei. Cultura meiului a dispărut, dar îmi amimtesc de meiul cultivat de bunicul meu, tata mamei. Ca hrană, pe lângă lapte, brânză și ouă se mai foloseau și multe fructe și legume. Carnea se mânca, de obicei proaspătă. Găina, rața, gâsca, se sacrificau sâmbăta și se consumau duminica după ce veneam de la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ocupa o suprafață de 212.000 ha, din care 138.186 ha teren arabil, adică 65,18% din suprafața județului și 0,47% din suprafața țării. Din totalul suprafeței arabile, cerealele ocupau 110.736 ha (porumbul, orzul, grâul, ovăzul, secara, meiul), legume (mazărea, fasolea, cartofii), plantele industriale ș.a. În județ mai erau fânețe, pășuni, păduri, livezi. Cultura viței-de-vie ocupa 4.470 ha, din care viile pe rod 4.061 ha cu o producție de 151.120 hl (producția medie la ha
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care se ocupă cu agricultura și creșterea vitelor: brăzdare, săpăligi, securi, oticuri de fier, râșnițe de piatră, gropi de păstrare a cerealelor, semințe carbonizate etc. Analiza paleobotanică a boabelor carbonizate au evidențiat mai multe specii de grâu, orz, secară, ovăz, mei și mazăre. în legătură cu creșterea animalelor, se practica păstoritul pendulator, fără s fie părăsit hotarul obștii. Sunt indicii și despre practicarea meșteșugurilor, circulația mărfurilor, prelucrarea minereului de fier, a lemnului, producerea uneltelor și a obiectelor de uz gospodăresc, olăritul torsul, țesutul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
piatră, atest practicarea agriculturii de către comunitățile locale din Moldova și din Colinele Tutovei. De asemenea, lângă locuințele de tip bordei sau descoperit gropi de depozitare a cerealelor, în care s-au păstrat resturi de semințe carbonizate. Cultivarea grâului, secarei, orzului, meiului, sorgului în tot teritoriul viitorului stat țara Românească Moldova, poate fi dovedită și prin situația de dependență a populației locale față de populațiile pe care stepa le-a deversat în spațiul etnică românesc. Acești stăpâni vremelnici, care aveau forța militară de partea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plugul din lemn cu cuțit de fier. Se folosea atât plugul greu pentru desțelenire, trasă de patru boi, cât și un plug ușor pentru terenuri afânate, tot din lemn, cu ramă de fier. Se cultiva grâul, secara, orzul, ovăzul, hrișca, meiul, bobul, lintea, mazărea, varza, ceapa, usturoiul, vița de vie și pomii fructiferi. Dintre cereale, grâul se cultiva, până târziu, la deschiderea piețelor externe, în cantități mici, pentru nevoile proprii, predomina meiul, o cereală „plodoasă”, foarte productivă, din care se făcea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de fier. Se cultiva grâul, secara, orzul, ovăzul, hrișca, meiul, bobul, lintea, mazărea, varza, ceapa, usturoiul, vița de vie și pomii fructiferi. Dintre cereale, grâul se cultiva, până târziu, la deschiderea piețelor externe, în cantități mici, pentru nevoile proprii, predomina meiul, o cereală „plodoasă”, foarte productivă, din care se făcea o fiertură, fie ca boabe, fie transformate în făină. Acea fiertură de mei, care căpăta consistență pe măsură ce fierbea și se adăuga făină, s-a numit mămăligă. Meiul a fost consumat de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]