13,191 matches
-
foarte mult între timp. în dicționarul lui Candrea (Enciclopedia "Cartea Românească", 1926-1931), manea apare ca un "cîntec duios turcesc"; în Dicționarul limbii române (DLR, serie nouă, tomul VI, Litera M, 1965) e un "cîntec de dragoste de origine orientală, cu melodie duioasă și tărăgănată" - definiție reluată ca atare în Dicționarul explicativ (DEX, 1996). De fapt, cuvîntul exista deja în Influența orientală asupra limbei și culturei române (1900) a lui Șăineanu, cu o explicație similară și cu o interesantă precizare de registru
"Manele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16678_a_18003]
-
i-o traduc în engleză. Reporterul mă privește încurcat. Pare că n-a înțeles. Repet înțelesul, care, în engleză, sună strict lingvistic. În acest timp, cel cu banjoul în mână atacă vesel cântecul american: Is a long way to Tiperery, melodia cea mai cântată de ei în cel de-al doilea război mondial. Am vrut să ofer ceva. Joe a refuzat politicos. Celălalt, negrul, asista cu expresia dusă pentru totdeauna a surzilor pe veci, zâmbind din când în când. Mai ales
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
rol vor fi jucând, probabil, nevestele și odraslele parlamentarilor: petrecându-și, obligatoriu, week-end-urile la mare, s-or fi săturat, bieții, de drumurile prăfoase de la Fetești și Lehliu-Gară!) până la ritmurile muzicale ce-au invadat posturile de radio și televiziune. Textul unei melodii care face ravagii icnește istambulic-mobilizator: "încă-un pic/ Dă din buric". Vulgaritatea de cort și nostalgia vieții în deșert s-au înstăpânit pretutindeni ca un blestem. Te și umflă râsul: fetițe ce se îmbracă din Occident, cântă și vorbesc ca
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
muzică religioasă sufită. O voce de derviș îl laudă pe Allah cel unic, într-o litanie fără început și fără sfîrșit. O mînă bate într-o tobă de piele ritmul inimii. Un nai (în turcă, ney) modulează la infinit o melodie suavă. Nu e nevoie de cuvinte ca să înțelegi că melodia naiului exprimă încercarea sufletului de a se elibera din corp (a cărui inimă bate, și bate, și bate) spre a se topi în ființa lui Dumnezeu. Cum totul nu e
Mistică și muzică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16854_a_18179]
-
Allah cel unic, într-o litanie fără început și fără sfîrșit. O mînă bate într-o tobă de piele ritmul inimii. Un nai (în turcă, ney) modulează la infinit o melodie suavă. Nu e nevoie de cuvinte ca să înțelegi că melodia naiului exprimă încercarea sufletului de a se elibera din corp (a cărui inimă bate, și bate, și bate) spre a se topi în ființa lui Dumnezeu. Cum totul nu e, la sufiți, decît aspirație, desprinderea sufletului de trup se amînă
Mistică și muzică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16854_a_18179]
-
împinsă pînă la probe de pantomimă. Aici, trebuie subliniată intenția regizorală de a crea/recrea imagini trimițîndu-ne la filmul mut, fiindcă o bună parte din spectacol e compusă din gest și dans, iar muzica, care are un rol major, reproduce melodiile executate la pian sau ascultate pe vechile patefoane (cu distorsionări voite aici) în timpul proiecției filmelor mute. Cum prea bine se știe, imaginea, limbajul gestual și muzica erau elementele (atunci) proaspetei arte cinematografice, contemporană cu autorii avangardiști, artă căreia i s-
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
dreptul să se joace...) Autorul ne produce surprize în serie. Imediat după ce se recomandă drept "republică federală", ne anunță că volumul său se intitulează Statul de Nord & Statul de Sud și că este dedicat "următoarelor cărți, persoane, locuri, întâmplări și melodii": Biblia, Ioan Botezătorul, bulevardul Magheru etc. etc. până la Daniel Bănulescu, restul familiei Bănulescu și Adrian Serafim. în volum sunt incluse poeme din două cărți anterioare - Te voi iubi pân'la sfârșitul patului, 1993, și Balada lui Daniel Bănulescu (culeasă și
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
greu de adunat acasă. Îi plăcea și novitala care era, atunci, cinematograful, frecventat și în Capitală și la Iași, ca și teatrul. Și, cum se știe, făcea muzică (vioară), nefiind nici compozitor, nici instrumentist virtuos, ci un improvizator care "potrivea" melodii textelor știute. Dar educația sa muzicală, știe dl. Const. Călin, se limita la ceea ce deprinsese la școală, pe vremea corurilor patriotice și din cîntecele de mai subliniată popularitate. "Melosensibil, afirmă autorul nostru, el nu e totuși un meloman, un abonat
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
hangiu despre asprimea climei, dar își noteză numele altuia pentru a "împrăștia vorba" despre masa "excelentă, minunat pregătită și incredibil de ieftină". Prejudecățile culturale ale turismului romantic funcționează și ele cu siguranță, textul pe care Andersen îl compune pentru o melodie auzită de la niște păstori ne duce cu gîndul la artificiul mioritic al lui Vintilă Horia din Dumnezeu s-a născut în exil. Nu se poate trece cu vederea nici sfîrșitul capitolului, unde sînt juxtapuse două imagini, una a sălbăticiei, alta
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
că rasa aceasta, rasa americană este făcută să suporte cele mai mari șocuri fără lamentații inutile sau fără de capăt...Autobuzul,...Grey-Hound-ul... înaintează lin, decis și, nu știu de ce, parcă domestic, în timp ce șoferul, un tip gras și chel fredonează conducînd o melodie pe care nu am reușit s-o ghicesc. La stații, el deschide larg ușile apăsînd pe o manivelă, invitînd pasagerii să coboare, dacă vor, dacă e să se facă vreo pauză... Sînt singurul care mă dau jos de fiecare dată
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
Caragiale un umor inefabil ca și lirismul eminescian, independent de orice observație ori critică, constînd în "caragialism", adică într-o manieră proprie de a vorbi. Teatrul lui e plin de ecouri memorabile ce au asupra spectacolului efectul delirant pe care melodia operei italiene o are asupra publicului. Spectatorul vrăjit ia fraza din gura actorului și o continuă singur. Cînd Pristanda vorbește de remunerația lui după buget, simți nevoia de a striga din stal "mică, sărut mîna, coane Fănică", într-atît aceste replici
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
explicit, în vreme ce la bărbat necunoscutul e reprimat cu o încredere aproape ridicolă în moment, în iubire, în ceea ce-i așteaptă împreună. Conversația e hilară total, mai ales cînd legătura telefonică e bruiată de diverse alte voci - cineva care fredonează o melodie, un fragment de dialog în japoneză, ceva mai tîrziu altul în limba maori - sau de întreruperile femeii care vorbește în același timp și cu fiul ei, un neastîmpărat băiețel de trei ani care se vîră în aragaz și răstoarnă saci
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]
-
lui Woody Allen în 'Trandafirul roșu din Cairo' (scurgerea vieții de pe ecran în sala de cinematograf), mi s-a părut peste ani o metaforă formidabilă pentru o stare de spirit pe care o trăisem la operă. Anulasem convenția amorului pe melodie, a ironiei pe tril, a furiei pe cabaletta, a complotului în cadențe de marș, a muribundului care cânta lung 'adio', a poporului jeluind sau hohotind 'la rampă' în cascade de armonii. Confruntarea dintre scenă și spectator, oricât am considera-o
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
de silabe sonore ("tra-la, la-la") sau ale numelor vechi ale notelor muzicale ("pa-vu-ga-di-ke-zo-ni-pa") - se înrudesc și ele cu limbile imaginare; ele apar în Hora de băieți a lui Arghezi (unde se trece de la onomatopee animalică și de la bîlbîială subumană la melodie), în texte de Al.O. Teodoreanu (Cîntece de ospiciu), Cezar Ivănescu, G. Călinescu, Horia Furtună, Mircea Cărtărescu ș.a. Impresia de limbă imaginară o pot produce și înstrăinările pur grafice, precum cele (extreme) din volumul lui Caius Dobrescu, Deadevă. Amestecul mai multor
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
însuși cu o tragică ironie idila ciudată, dar verosimilă a unui polițist corupt de o copilă dornică de tandrețe ca și fratele ei oligofren. Laitmotivul tatuajului ce urmează să-i unească pe cei doi este susținut și muzical de o melodie semnată de Pierre Barouh: O adolescentă/Shoujyo. Mirajul unui nebulos vis american o călăuzește pe Miss Wonton, micuță chinezoaică umilită de consăteni, umilită și de americanul care-i oferă o speranță deșartă. Ecou de pe alt meridian la filmul singaporezului Meng
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
a reproșat niciodată nimic. A fugit de la Iași la Galați cu un tren de noapte după zece ore de alergătură în capitala Moldovei. L-am rugat să-mi "scrie" tema muzicală a campaniei. A compus una dintre cele mai frumoase melodii pe care le-am auzit. în 1999, cînd am împlinit și eu o vîrstă "rotundă", a venit cu mine la Tescani, lîngă Bacău, în plină iarnă, și a dat un concert. Ce să mai zic? Pe Johnny, prietenii lui nu
Incomparabilul Johnny by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15653_a_16978]
-
poate fi prietenul meu, chiar cînd lucrurile pornesc de la o frivolitate. Crezusem că o să ne distrăm, pur și simplu, dar Johnny a transformat totul în construcție elaborată, în efect scenic: a gîndit un acompaniament abil, cu treceri ingenioase de la o melodie la alta, mi-a dat sfaturi "tehnice", pe scurt m-a obligat la un efort care a durat două nopți. E unul din motivele pentru care îl asigur de amorul meu. El știe să ia în serios ceea ce mai toți
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
drept o parabolă a creației care cere sacrificii, asemănat cu Barton Fink al unor frați Coen aclimatizați de un Chabrol, acest film apelează deopotrivă la muzică, precum la un analgezic. Harry - serial killer-ul în serviciu autocomandat - ascultă în permanență o melodie duioasă ce capătă un efect hipnotic și pentru spectator, subjugat și el de atașamentul neobișnuit, de farmecul interpretului Sergi Lopez, laureat cu César. Fascinat într-un mod declarat, dar și subliminal mai ești și printr-o hazlie intruziune a unui
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
difuzase la "Europa liberă" o cronică a mea despre Victor Brauner și făcuse asupra "autorităților" de la București o atare impresie încît - zicea el - îi dăduseră viză fratelui său să vină la Veneția�. Ciudat lucru, Brauner ținea mereu să le fredoneze melodiile sale, compuse în închisoare, pe versuri de chiar... Nichifor Crainic. Pentru Harry Brauner venise special o înaltă personalitate (o doamnă) a suprarealismului englez, prietenă a lui André Breton. Încît marele folclorist muzical român confunda mondenitatea superficială cu vane �prietenii pe
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
cărnii sau a simțurilor (...). Ar fi trebuit să iasă un film în genul Poștașul sună întotdeauna de două ori sau Imperiul simțurilor"... A ieșit un film "în genul" Războiului în bucătărie: un film de dragoste ratat, bruiat - insistent - de o melodie politic corectă.
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
împărtăși la viitoarea Conferință Națională obsesiile bugetare ale lui N.B.! Cine pe cine mai plagiază Cotidianul Independent condus de Horia Alexandrescu publica săptămîna trecută lista surselor de inspirație (citește: plagiatele) din muzica ușoară românească. Formații dintre cele mai populare fură melodii și texte ca-n codrii Vlăsiei de ieri și ca-n orașele României de astăzi. Banana formației Valahia este Lonely cîntată de Sasha, Jimmy cîntată de Non Stop reia Girls Wanna Have Fun de Cindy Lauper, Domnul problemă al lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
numele lor Michael Douglas, Robert Downey jr. și Tobey Maguire - a fost menționat doar la două categorii: a foarfecelui poetic și a cîntecului original. La ultima categorie a și învins, dar - cu siguranță - nu doar datorită lui Bob Dylan, autorul melodiei cu titlu semnificativ: "Things Have Changed"...
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
libertate. De aceea poate nici nu își ia vreun aer eroic când se opune dogmelor. I se pare normal să încurajeze doar literatura bună și nu lozincile zilei. Avea de tânăr acel aer de a fluiera doar pentru el o melodie ce-l ferea de cacofoniile locale, o degajare, un fel de ușurință de a trece lăsând impresia că-i este imposibil să se oprească, impunând respectul. [...] Îi interzici unui râu să curgă? Îl ții în loc? Îl împiedici pe cronicarul de la
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
niște lespezi), încît, cu excepția momentelor cînd soseau colindătorii - și acestea, fixe, în seara de Ajun, nu cu atîtea zile înainte ori după, ca astăzi, cînd Crăciunul și Anul Nou se amestecă - nu era muzică deloc la pom și la masă. Melodia obișnuită era clinchetul paharelor și tacîmurilor în farfurii, murmurul vocilor (Doamne, oare de ce se vorbește astăzi atît de tare în astfel de ocazii, ca și cum am fi surzi cu toții, efect poate al zgomotului caracteristic civilizației noastre de la finele mileniului?), urările, rîsetele
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
simțeam identic cu cel ce am fost cu două-trei decenii în urmă. Acum mă întreb dacă am avut cu adevărat o tinerețe sau am trecut direct de la o copilărie neverosimil prelungită la actuala-mi maturitate melancolică, sleită, stupefiată. Vîrstă ultimă. * Melodia superbă de care se umple deseori poezia și gîndirea în stadiul lor de oboseală, de epuizare... Nodulozitățile autenticității lor nu se pot, de fapt, fluidiza. * Profunzimea nu ignoră, ci-și asumă imperfecțiunea. * Poți disprețui, la rigoare, și onoarea. Dar cu
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]