1,294 matches
-
prozator de mare talent, dar nici una din scrieri nu este pe măsura înzestrării sale. Fără să persevereze în vreo direcție anume, el s-a dovedit la fel de dăruit pentru proza poematică (Imn către holeră), ca și pentru cea satirică sau pentru memorialistică. Verva polemistului și a povestitorului s-a exersat mai întâi în prefețele volumelor originale sau traduse. Prefața la Gramatica românească cuprinde pagini antologice. Aici, scriitorul, în postura de pedagog al contemporanilor săi, folosește cu naturalețe un ton sfătos, familiar, închipuindu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
care, la fel ca D., nu râde niciodată din inimă. Doar în capitolul Văcărești, narațiunea, abătându-se de la cursul ei abrupt, capătă o despăgubitoare vibrație de omenesc. Confirmând deficitul de invenție epică, romanul Gheorghe I. Marin (1937) e, în fond, memorialistică deghizată. Puiul de oltean dintr-un sat care nu poate fi decât Izvoru (ediția a doua, din 1946, s-a intitulat Viața unui băiat de țară) e un copilandru cu personalitate mijindă, care și-a pus în cap să reușească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
calitate (reală sau verosimilă) pe care autorul cu dezinvoltură și cu o memorie formidabilă o presară de-a lungul cărții sale a cărei importanță și interes cresc, explicabil, odată cu trecerea anilor. Considerate de Valeriu Râpeanu - într-un dens studiu despre memorialistica lui N. Iorga - printre aparițiile reprezentative ale genului la noi, în perioada interbelică („De fapt, după Primul Război Mondial memorialistica studiu introductiv 31 54. Constantin Bacalbașa, op. cit., vol. II, p. 283 55. Ibid., vol. IV, p. 214. românească trăiește ceea ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lipsit de virtuți și intenționalități artistice. („Am scris tot așa cum vorbesc: simplu, limpede, precis și fără înflorituri. Am scris pentru ca să informez și pentru ca lumea să mă înțeleagă.“59) Plasată de Silvian Iosifescu în categoria mai largă a „literaturii de frontieră“, memorialistica are vechi rădăcini în literatura română, situându-se la izvoarele ei dacă ne gândim că letopisețele cronicarilor ilustrează - în măsura în care se referă la fapte trăite de autor sau receptate de el pe cale orală - această modalitate directă de înfățișare a unor realități
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bacalbașa, Bucureștii de altădată“ (Paraschiva Cîncea, Viața politică din România în primul deceniu al independenței de stat, Ed. Științifică, București, 1974, p. 18). 59. Vol. de față, p. 46. amintiri ale lui Bacalbașa oscilează după cum observă același Silvian Iosifescu, „între memorialistică și istoriografie“, căpătând „vivacitatea și prezența însemnărilor la zi“60, așadar fiind memorii realizate la un grad mare de obiec tivitate, dar consemnate în maniera strict cronologică specifică jurnalului, datorită succesiunii riguroase pe care i-au oferit-o narațiunii rememorările
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
puțin nu știm noi în acest moment că ar fi făcut-o!). Am ales să prezentăm patru personaje, semnificative, spunem noi, pentru istoria destinelor mărunte. Pe doi dintre ei i-am regăsit consemnați în documentele administrative, în presa ori în memorialistica primei părți a veacului al XX-lea, i-am numit aici pe Victor Eminescu, nepotul marelui poet, feciorul lui Matei Eminescu și al Mathildei Ilian din Brăila, ce se pregătea cu profesorul Garsou pentru a intra la Facultatea de Drept
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
asupra cărora ne-am oprit ne-au dezvăluit frământările și preocupările unor oameni obișnuiți: este vorba de patru personaje, semnificative, spunem noi, pentru istoria destinelor mărunte. Despre doi dintre ei am gasit informații în documentele administrative, în presa ori în memorialistica primei părți a veacului al XX-lea. Este vorba de Victor Eminescu, nepotul marelui poet, fiul lui Matei Eminescu și al Mathildei Ilian din Brăila, trimis de mama sa la Bruxelles pentru a se pregăti cu un profesor de acolo
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
XXX (1849), Administration Centrale de la Pasincrisie, Bruxelles, 1860. Regulamentul pentru esaminarea titlurilor și a capacităței medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și móșelor din străinătate, câri cer dreptul a esercita în România, în "Monitorul Oficial", nr. 176, 12 / 24 august 1866. 2.2. Memorialistica Eminescu, Gheorghe, Amintiri, ediție critică de Gabriel Gheorghe, Editura Floare Albastră, București, 1995. 2.3. Presă Becescu, Florian I., Pseudo-Civilizației, în "Cronică", IV, 799, 9 februarie 1904, p. 2. Becescu, Florian I., Scrisóre din Bruxelles. Universitatea liberă, în "Cronică", IV
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în circulație o cantitate mare de informație de care au beneficiat alți confrați. Dacă ele și-au pierdut în acest chip aproape în întregime valoarea documentară inițială, literaritatea multora dintre pasaje oferă o lectură plăcută. Rezistentă în întregime este însă memorialistica. Texte precum Drumuri moldovene. Pe urmele lui Creangă (1925; Premiul „V. Adamachi” al Academiei Române), La Comănești (1925), La Voroneț, La Cetatea Albă, La bojdeuca lui Ion Creangă, La munte (1941), Drumuri cirebire (I, 1941) ș.a. seduc prin acuitatea observației, prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
îl preocupă în câteva rânduri: Păcală în satul lui, Stan Bolovan, Petrea Prostul. Cu predispoziții de moralist, scriitorul observă atent mediile diverse pe care le străbate în lunga și agitata-i viață. Din impresiile culese va alcătui câteva volume de memorialistică, precum Închisorile mele (1921) și Lumea prin care am trecut, apărut postum, în 1930. Relevante sunt și datele cuprinse în Amintiri (1924), carte ce reînvie, cu iscusință în prezentarea amănuntului evocator, figurile lui Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
Poate că influența boierimii oltene la Curte ar fi asigurat românilor din imperiu o poziție privilegiată, comparabilă cu a croaților sau a polonezilor; poate că Argetoianu, marele cinic, ar fi ajuns un politician sobru și echilibrat, lăsând În urmă o memorialistică plină de Învățăminte morale; poate că Titulescu ar fi promovat o politică progermană și nu ne-ar fi ridicat În cap puterile Axei. Este posibil să nu-l fi avut Însă pe Marin Sorescu și asta ar fi Însemnat, Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
militant revoluționar, latură care lasă Însă În umbră, În mod fatal, viața personală a omului care a fost Iancu. În plus, efortul de reconstituire istoriografică a acestor detalii este Îngreunat de faptul că ele nu pot fi desprinse decât din memorialistica lăsată de unii contemporani ai evenimentelor. Dar amintirea celor care l-au cunoscut a fost marcată Întotdeauna de aura legendei țesute În jurul lui Iancu, de o sensibilitate pioasă, care Îmbracă relatările În haina de inefabil și mister, sortită să acopere
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ferenc XE "Ferenc" , analizați minuțios În studiul pomenit. Mai pot fi amintite câteva mențiuni aparținând istoricilor Nicolae Edroiu și Ștefan Pascu, referitoare la scrieri istorice maghiare de la Începutul secolului al XIX-lea. În ceea ce privește publicațiile de izvoare, o parte Însemnată a memorialisticii maghiare cu privire la revoluție este cuprinsă În corpusul Izvoarele răscoalei lui Horea XE "Horea" , la care se adaugă lucrarea lui Magyari András consacrată reflectării răscoalei În sursele de epocă. Nici În istoriografia maghiară nu a existat o atenție mai deosebită față de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1848, utilizează o serie de informații furnizate de această sursă narativă, În special datele cu privire la numărul victimelor căzute În războiul civil. Cu excepția unor asemenea sumare mențiuni, Însemnările lui Dálnoki nu au mai fost valorificate istoriografic, fiind practic necunoscute exegezei dedicate memorialisticii revoluției. Ele sunt valoroase Însă tocmai din perspectiva calității lor de izvor memorialistic, subiectiv, semnificativ pentru atitudinile și convingerile intime ale participanților la revoluție. Paginile următoare cuprind o scurtă prezentare a respectivului izvor istoric. Ne vom opri doar asupra câtorva
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Sándor" și Kőváry László XE "László" , la maghiari, sau Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" și George Bariț XE "Bariț" , printre români, sunt doar câteva exemple de autori ardeleni care practică același gen de istorie amestecată cu memorialistică, pe care Îl Întâlnim și În cazul lui Dálnoki. * * * În finalul acestei scurte prezentări, trebuie subliniat faptul că lucrarea lui Dálnoki se integrează foarte bine În contextul memorialisticii referitoare la revoluția de la 1848. Indiferent dacă este vorba despre maghiari, sârbi
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
exemple de autori ardeleni care practică același gen de istorie amestecată cu memorialistică, pe care Îl Întâlnim și În cazul lui Dálnoki. * * * În finalul acestei scurte prezentări, trebuie subliniat faptul că lucrarea lui Dálnoki se integrează foarte bine În contextul memorialisticii referitoare la revoluția de la 1848. Indiferent dacă este vorba despre maghiari, sârbi, sași sau români, În cazul tuturor se resimte aceeași nevoie irepresibilă de a mărturisi și, Îndeosebi, de a justifica o istorie personală dramatică, trăită cu ocazia revoluției. Dată
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acuza. Este adevărat, ele nu ne folosesc prea mult În ceea ce privește reconstituirea unor fapte seci, dar ne ajută, În schimb, să Înțelegem sensul acelor fapte, ceea ce este, desigur, mult mai important decât simpla numărare a cadavrelor. Istoricii care au acordat atenție memorialisticii pașoptiste au evidențiat valoarea deosebită a acestor izvoare pentru Înțelegerea mentalităților revoluționare, lucru care justifică, sperăm, și interesul nostru față de memoriile lui Dálnoki Incze József XE "József" . Capitolul VI Lumea văzută din Transilvania: imagini ale Occidentului la românii ardeleni Imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1837. Benkő, József, Erdélyi oláh nemzet képe șIcoana națiunii române din Transilvaniaț, Tipografia Pátzko Ferenc Ágoston, Pozsony, 1785. BÎrlea, Ovidiu; Șerb, Ioan (coord.), Horea și Iancu În tradițiile și cântecele poporului, Editura Eminescu, București, 1972. Bocșan, Nicolae; Leu, Valeriu (coord.), Memorialistica revoluției de la 1848 În Transilvania, Editura Dacia, Cluj-Napșoca, 1988. Bocșan, Nicolae; Leu, Valeriu (coord.), Revoluția de la 1848 din Transilvania În memorialistică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Bodea, Cornelia, 1848 la români. O istorie În date și mărturii, vol. I-II
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ioan (coord.), Horea și Iancu În tradițiile și cântecele poporului, Editura Eminescu, București, 1972. Bocșan, Nicolae; Leu, Valeriu (coord.), Memorialistica revoluției de la 1848 În Transilvania, Editura Dacia, Cluj-Napșoca, 1988. Bocșan, Nicolae; Leu, Valeriu (coord.), Revoluția de la 1848 din Transilvania În memorialistică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Bodea, Cornelia, 1848 la români. O istorie În date și mărturii, vol. I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. Bojincă, Damaschin, Scrieri. De la idealul luminării la idealul național, ediție Îngrijită de Nicolae Bocșan, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Crișuri”, Oradea, 1995. Tajfel, Henri, Human Groups and Social Categories, Cambridge University Press, Cambridge, 1981. Tamborra, Angelo, Cavour e i Balcani, ILTE, Torino, 1958. Taylor, A. J .P., Monarhia Habsburgică.1809-1918, Editura ALLFA, București, 2000. Teodor, Pompiliu, Avram Iancu În memorialistică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972. Teodor, Pompiliu, Interferențe iluministe europene, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984. Teodor, Pompiliu, Istorici români și probleme istorice, Fundația Culturală „Cele Trei Crișuri”, Oradea, 1993. Teodor, Pompiliu (coord.), Enlightenment and Romanian Society, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980. Teodor, Pompiliu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să Își evalueze conduita În acest fel și au atribuit „revoluției” conotații negative: „revoluție”, spuneau ei, nu au făcut decât „rebelii maghiari”, În timp ce „românii credincioși” au apărat ordinea legală (vezi Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, Revoluția de la 1848 din Transilvania În memorialistică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, pp. 7-88). Pentru perioada conflictului armat desfășurat Între octombrie 1848 și august 1849 s-a folosit Îndeosebi denumirea de „război civil” („belul civil transilvan”, cum scria George Bariț XE "Bariț" ), considerându-se că ea explică
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
faptele unui erou și martir, Editura Meridiane, București, 1972. Enea Hodoș XE "Hodoș" , „Din tinerețele lui Avram Iancu XE "Iancu" . Versuri atribuite eroului”, Anuarul Institutului de Istorie Națională (Cluj), II, 1923, pp. 381-383. Pompiliu Teodor, Avram Iancu XE "Iancu" În memorialistică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972, pp. 155-158. Enea Hodoș XE "Hodoș" , op. cit., p. 382, ale cărui informații se coroborează cu cele publicate de Pompiliu Teodor, loc. cit. Ibidem. Enea Hodoș XE "Hodoș" , op. cit., pp. 382-383. Ibidem, p. 383. Silviu Dragomir, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
bibliografii săi (Szinnyei, Nagy, Petrik) Îl Înregistrează Însă sub numele de familie: „Incze”. O introducere utilă În problematica memorialisticii istorice În general, respectiv În a celei pașoptiste În special (Însoțită de o excelentă bibliografie), la Nicolae Bocșan, Valeriu Leu (coord.), Memorialistica revoluției de la 1848 În Transilvania, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988, pp. 5-77. Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, fond „Colecții speciale”, ms. maghiar nr. 648, f. 3r-6r. Ibidem, f. 175v -176r. Așa cum arată notița de la fila 175r. Pentru relația dintre memorialistică și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
coord.), Memorialistica revoluției de la 1848 În Transilvania, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988, pp. 5-77. Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, fond „Colecții speciale”, ms. maghiar nr. 648, f. 3r-6r. Ibidem, f. 175v -176r. Așa cum arată notița de la fila 175r. Pentru relația dintre memorialistică și istorie, cu specială privire asupra cazului memorialisticii pașoptiste din Transilvania, vezi Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, op. cit., pp. 41-46. Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, fond „Colecții speciale”, ms. maghiar nr. 648, f. 66r+v. Ibidem, f. 9v. Ibidem, f. 64r
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dacia, Cluj-Napoca, 1988, pp. 5-77. Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, fond „Colecții speciale”, ms. maghiar nr. 648, f. 3r-6r. Ibidem, f. 175v -176r. Așa cum arată notița de la fila 175r. Pentru relația dintre memorialistică și istorie, cu specială privire asupra cazului memorialisticii pașoptiste din Transilvania, vezi Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, op. cit., pp. 41-46. Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, fond „Colecții speciale”, ms. maghiar nr. 648, f. 66r+v. Ibidem, f. 9v. Ibidem, f. 64r. Este vorba, probabil, despre Daniel Roth, unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]