234,668 matches
-
G. Călinescu și, mai ales, pe G. Ivașcu. Acesta, cu "Manifestul" său, e vizat și în alte "însemnări" publicate în numerele următoare 24, în care se mai pomenește doar în treacăt de Sorana Gurian. Fie și într-o formă indirectă, menționînd o activitate "bolșevică" în etapa ieșeană, articolul din "Moldova" pare să adeverească în parte declarațiile tardive ale celei urmărite de poliție. O infirmare vine însă din alt loc, cu totul neașteptat, dar, la urma urmei, cel mai "autorizat". În "Luptătorul
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
detaliate, coincid cu cele furnizate de Cella Serghi, încît s-ar zice că autoarea Pînzei de păianjen a avut sub ochi acest text, ceea ce e greu de crezut. Și, de asemenea, cu cele din "agendele" Sburătorului. În acestea, E. Lovinescu menționează cîteva vizite pe care i le face protejatei sale, "bolnavă în ghips". După vizita din 8 noiembrie 1940, criticul notează: "Acolo, soru-sa, ogarul și dl. Oppler (?)care o subține( ?)."26 La misteriosul domn se referă și o notiță din 4
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
elemente ca {erban Cioculescu, Vladimir Streinu sau Sorana Gurian, apelînd la forțe proaspete..."46 (Cu tot acest "pas", revista nu mai apare în ianuarie 1948!) Să consemnăm totuși faptul că toate numerele revistei din a doua jumătate a anului 1947 menționează, pe coperta a III-a, între cărțile "sub tipar" la Editura Fundațiilor Regale, volumul Burlacii de pe Volga șsic!țde Ilia Repin, în traducerea Soranei Gurian. (În "jurnalul său din România", scriitoarea pomenește, în schimb, o altă traducere - Ce-i de
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
doar pentru a-ți mărturisi homosexualitatea. Sinceritatea, pentru care Gide colectează toate laudele eseistului, nu e un criteriu de critică literară. Iar acuzațiile în acest sens par nule și neavenite cu atât mai mult cu cât autorul nu uită să menționeze detenția umilitoare și martiriul social suferite de Oscar Wilde în urma relației sale ("iubirea ce nu îndrăznește să-și rostească numele") cu lordul Alfred Douglas. Ne-am fi așteptat la o atitudine ceva mai tolerantă și mai comprehensivă tocmai din partea unui
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
multe nuanțe ale aceleiași culori. Nu există divagații, nici paranteze, I. Lascu nu se îndepărtează de la tipul de analiză pentru care a optat. Despre esența personalității lui Camus se poate spune, dacă ar fi să-l credem pe Jean-Claude Brisville, menționat de I. Lascu destul de des, că ea constă în: pasiunea de a trăi și de a fi liber, iubirea de viață și de lumina solară, nevoia de a crea și de a fi adevărat. Pasiunii de a trăi i se
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
Iași, retragerea germanilor; iar în anii postbelici atît de agitați social, cînd naratorul se află la studii în Germania înfrîntă, revoluția socialistă de scurtă durată din Bavaria, apoi, peste cîțiva ani, tot în Bavaria, în noiembrie 1923, puciul lui Hitler (menționat în treacăt). Evident, cronologia narativă propriu-zisă e mult mai zigzagată decît cea istorică, dar din jocul aparent capricios de retrospecții și anticipații al memoriei textualizate, cititorul poate ușor reconstitui istoria pe care o străbate povestea formării naratorului ca scriitor, care
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
rămîne ascunsă). În noaptea sinuciderii (sau a asasinatului pasional? sau, de ce nu, a asasinatului politic?), naratorul auzise pașii misterioasei femei, pe care n-o văzuse niciodată. Sau doar i se păruse că-i aude? Oricum, la ancheta polițienească, el nu menționează vizitele nocturne ale acelei femei, și nici posibilitatea ca o astfel de vizită să fi avut loc în noaptea fatală. Cu alte cuvinte, el minte, încurajînd astfel concluzia comodă a poliției că fusese vorba de o sinucidere și că ancheta
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
și a voit să treacă peste piață în strada Regală, de acolo pe la Colțea și pe urmă pe la Sf. Gheorghe în Calea Moșilor")... Interesant este că aceste parcursuri nu sunt "filmate", autorul nu face apel la prezentări ori descrieri, ci menționează doar toponimia. De reținut că, pe lîngă adevărul istoric pur și simplu, intervin selecții ale denumirilor, tendențioase în context. Iată, de pildă strada Fidelității (unde se petrece o groaznică sinucidere), strada Cuțitul de Argint (unde un anume are o viișoară
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
Maiorescu, prezentat fiind drept „cel mai de seamă conducător al năzuințelor spirituale ale României moderne", fondator al Junimii (data e însă greșită, 1867 în loc de 1864, probabil sub impresia Cercetării critice maioresciene) și al prelecțiunilor ei populare, fără a uita să menționeze activitatea sa de deputat („cel mai bun vorbitor din Cameră") și ministru, și nici chiar pe cea de avocat („cel mai bun din oraș"). E vizibil faptul că datele biografice îi fuseseră furnizate de critic, între altele și datorită importanței
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
nu sunt nimic altceva decît cei doi ani - interval cu totul accidental - care au separat prima călătorie a tînărului scriitor la Berlin, 1904-1905, de cea de-a doua, în vara 1907; cu atît mai mult cu cît de boala grea menționată la început suferise însuși autorul în primăvara 1907, alt element autobiografic și deci accidental în economia povestirii.) Și în cazul Crailor... există, discretă, ascunsă, dar mereu bănuită, niciodată imposibilă și de aceea ațîțătoare o numerologie mateină, care se exprimă și
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
încă a tînărului rege (proaspăt căsătorit, în 1660, cu infanta Spaniei, Maria Teresa, fiica lui Filip al IV-lea) știa mai toată aristocrația de curte franceză, de la Madame de Lafayette și La Rochefoucauld pînă la ducele de Saint-Simon, care o menționează pe Maria Mancini în memoriile sale. Spre a o îndepărta de la curte, Mazarin aranjează o căsatorie cu conetabilul Colonna de la Roma. Pierre Mignard (1612-1695), unul din marii pictori ai curții franceze i-a făcut, înainte de plecarea forțată la Roma, cîteva
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
la toate „laborioasele negocieri dintre partidele politice în exil". La 10 mai 1949 Comitetul Național Român „intră în funcțiune" la New York sub auspiciile unui Free Europe Commitee (p. 35). Sub președinția ultimului prim-ministru numit de Rege, generalul Rădescu, sînt menționate numele componenților - politicieni și independenți - acestei „umbre de guvern în exil" (cu un Rege, și el, în exil!) care a durat... pînă s-a destrămat, tot din motive politicianiste. Comitetul trece sub președinția lui Constantin Vișoianu, iar Ghiță Ionescu îl
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
ar fi fals să o judecăm prin simpla enumerare a rarelor sale scrieri" (p. 180) - nu-s oare o serie de ironii ale autorului? (Dl. Platon le consideră... laude!) 4. Dar și mai explicit este citatul pe care l-am menționat noi - și pe care il reține și preopinentul nostru. Iată-l: "antisémite doctrinaire, adversaire declaré de la raison abstraite, de la philosophie des "lumières", des principes de la révolution française et du libéralisme en général, îl / Nae Ionescu/ s'insurge contre la direction
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
Ușor cu pianul pe scări în România :)). Pup and kill that presentation on the 17th #thinkTEDtalk! Dragoș, felicitări și succes în continuare. Navigarea apelor interculturale este o provocare interesantă și voi urmări relatările tale. Entuziasmul american pe care l-ai menționat cred că vine dintr-o “can do attitude”, printre altele. Cred că putem încerca să facem parte dintr-un grup de oameni interesanți, “străluciți”oriunde ne aflăm. Vrem să studiem la o universitate bună? Hai să încercăm. Ne pregătim serios
Sindromul impostorului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82394_a_83719]
-
putea ajuta cumva, poate. Sunt studentă la un colegiu mic din Statele Unite care a fost clasat ca fiind mai riguros decât marile nume care sunt țintă mass-media din România( Harvard, Princeton, etc.). Primul lucru pe care simt nevoia să îl menționez e faptul că Teach for America poate fi un topic controversat. Da, cei mai buni absolvenți sunt aleși să facă parte din el, dar ei nu excelează neapărat la pedagogie, și dacă sunt extraordinari la biologie moleculară și au experiență
Modelul american by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82400_a_83725]
-
România tind spre cancan, deși se afișează altfel. Eu consider blog-ul cea mai bună sursă de informare azi. România ne-a ajutat să uităm de ce ni se cuvine sau de cum ar trebui să fie unele lucruri , ăsta legat de minunarea” menționată Dragoș ... cât despre Steve Jobs... No comment . le-au semnat cristina lica și Ionuț Fantaziu, apropo de act jurnalistic normal. găsești cu un simplu search pe google. Una Autorii articolelor nu sunt întotdeauna și cei care dau titlurile. Cel mai
Jurnalismul la Londra și la București by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82446_a_83771]
-
să-ți zic... să se iubească? o O 2. “însăși Dumnezeu”: În sfârșit dovadă că Doamne-Doamne e de fapt Tanti-Tanti sau sunt mai multe doamne. Că un tea party englezesc cu niste cucoane simandicoase. Și de aici se explică și lipsa menționată la punctul 1. 3. citează ele, Dumnezeu: “bărbatul să nu se culce cu un alt bărbat ca si cum s-ar culcă cu o femeie.” ... Păi mai Grigore (sau Gabriel), normal că nu se culcă ca si cum s-ar culcă, că dacă ar
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
Mersi că ne spui și nouă cu ce te delectezi. Acum ma-ntorc la lucru, visătoare (dar senina). ce bine e să te trezești cu povestea asta frumos ! acustică e .. mai altfel ! ideea e tare drăguță. interpretarea e bună. poate menționezi în trecere și ce au interpretat acești virtuoși instrumentaliști ( așa .. pentru noi cei neștiutori .. dar iubitori ! “nu trebuie să fii gras, sobru sau sociopat ca să cânți la un instrument cu coarde” :))) Frumos...doar frumos. de-acolo-aparuse deci fetiță cu luminarea... Nici
Stradivarius-ul din vitrină by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82647_a_83972]
-
temele atinse în emisiunea de aseară, prima pe care o văd. Totuși, cred că fiecare din ele merită mai mult spațiu, și fiecare personaj - mai multă atenție. Sunt oameni prea mișto și povești prea interesante ca să fie pur și simplu menționate în câteva minute. De asemenea, am gasit lumbajul vostru prea căutat, prea studiat, pentru teme atât de firești. Din punctul ăsta de vedere, cel mai “de acolo” a fost Cătălin Ștefănescu, foarte natural și cu cuvinte simple, despre obiceiuri ce
Viaţa tihnită by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82671_a_83996]
-
arăți.” N-a avut nici cea mai mica reacție de iritare (sau, dacă a avut-o, a mascat-o complet) atunci când a trebuit să reluăm începutul interviului din cauza unei mici defecțiuni sau atunci când, dintr-o documentare pripită, am omis să menționez ultimul proiect în care este implicată că actrița de comedie ori când i-am atribuit niște studii pe care, de fapt, nu intenționează să le urmeze. A intervenit de fiecare dată și a corectat informațiile, dar și-a reluat apoi
Un om de bun simţ by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82655_a_83980]
-
cu toponime transcrise de-a valma după normele portughezei sau castilienei, chiar și atunci cînd pentru ele există o normă românească: Lisboa (și aberantul genitiv Lisboei), Portugal, Espańa, Moçambique, totul mimînd pasiunea pentru detaliul exact. Multe dintre antroponimele și toponimele menționate în roman păcătuiesc printr-un inexplicabil arbitrar: sînt un amestec de portugheză cu castiliană, transcris după norme arhaice, ori sînt pur și simplu redate anapoda, frecvența și constanța cu care apar excluzînd eventualitatea unor greșeli de tipar. în această situație
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
poate observa contrastul izbitor cu poetica standard a generației '60, căreia prin vârstă și an al debutului scriitorul pare să-i aparțină. Nu vom enumera aici, din nou, argumentele care vin în sprijinul acestei afirmații; ne vom mulțumi doar să menționăm împrejurarea că poetul și-a construit opera - în plină frenezie a resurecției lirismului - pe un model preponderent epic, folosind adesea elemente de retorică a romanului (subiecte epice împărțite în capitole, personaje, "evenimente" și decoruri fantomatice). Nu este greu de remarcat
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
Pandrea, în manuscrisul (datat 1956), confiscat de Securitate și tipărit în Editura Albatros 5. Monografia lui Florin Țurcanu citează caracterizarea făcută lui Eliade în Scânteia la 3 octombrie 1944: "ideolog al mișcării legionare și apologet al dictaturii lui Salazar". Este menționat apoi articolul lui Nichifor Crainic - Mircea Eliade un sexolog maniac apărut în 1963 în Glasul Patriei. Ostilitatea regimului comunist față de scriitor nu s-a mărginit numai la atât! între 1944-1947, Oscar Lemnaru a publicat peste zece "demascări" în Dreptatea și
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
să nu mai scrie, să nu mai cugete cu glas tare, adică în public, dascălii crimelor, profesorii autorităților, învățătorii nelegiuirilor". După "eliberare", Eliade nu a avut drept de semnătură în România (între 24 august 1944 - 31 august 1967). Așa cum am menționat, în vara anului 1970, a intervenit o nouă măsură coercitivă al cărei "semnal" a fost dat de articolul lui Miron Constantinescu. Cea de-a treia interdicție a fost între martie și decembrie 1982. E o chestiune importantă despre care cititorii
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
Cetățenii statelor cu care România a încheiat acorduri, înțelegeri, convenții sau protocoale internaționale de cooperare în domeniul sănătății și științelor medicale precum și cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene beneficiază de acoperirea serviciilor medicale acordate pe teritoriul României în condițiile menționate în acestea. Pentru persoanele care nu se încadrează în condițiile menționate anterior, asigurarea socială de sănătate este facultativă dacă se încadrează în una din următoarele categorii: - membrii misiunilor diplomatice acreditate în România; - cetățenii străini și apatrizii care se află temporar
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]