819 matches
-
mândria și onoarea militară, precum și la loialitatea și patriotismul dinastic. Dacă puținele consemnări din epocă sunt destul de seci și se referă mai ales la evenimentele militare, În schimb, imaginea rezultată din participarea la aceste campanii va lăsa urme durabile În mentalul țărănesc mai târziu, În prima jumătate a secolului al XIX-lea, conturate Într-o creație folclorică deosebit de interesantă, care mărturisește o atitudine complexă și nuanțată, asumată față de Napoleon XE "Napoleon" . Cea mai semnificativă modalitate de configurare a unei imagini a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
selecta caracteristicile personale ale fiecărui observator, ca și cele comune Întregii generații. Corelarea cât mai multor mărturii, relevarea discordanțelor și, mai ales, punerea În serie a factorilor comuni sunt cele mai potrivite modalități de evidențiere a elementelor care țin de mentalul colectiv, de clișeele mentale ale unei epoci, dincolo de particularitățile factorilor săi exponențiali. Relatările de călătorie aparțin unor intelectuali de mare valoare, cu ochiul exersat, atent și sensibil: Timotei Cipariu XE "Cipariu" , care face o călătorie În Italia În septembrie 1852
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
romantice -, nu-și va refuza plăcerea descripțiilor marine Înainte de a debarca la Veneția sau a scaldei În mare, „la Lido”, Înainte de a merge la bibliotecă. Explicația atitudinii lui Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" ține de persistența imaginii Italiei străbunilor În mentalul noilor generații, ca și de o conjunctură publicistică. El ține să ofere lectorilor săi o Romă adecvată perspectivei și așteptărilor acestora. De altfel, contactul cu Roma, mai mult decât cu oricare altă parte a Italiei, declanșează, prin forța sa emoțională
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" „se mâhniră pentru depărtarea ta”, iar cumnatul Vasile Pop XE "Pop" Îi dorește noroc „În această depărtare”. Dacă aceste aprecieri sunt oarecum de așteptat la cei doi emitenți evocați, apropiați de mentalul țărănesc (cu un orizont spațial mai redus), ele se regăsesc și la Simion Balint XE "Balint" („ne Întristăm pentru atâta depărtare de noi”) sau chiar la Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" („să-ți mai scriu tot din depărtare”). În aceste
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care le ofereau apelurile la dezertare (grefate pe terenul prielnic al primilor doi factori și susținute de mirajul banilor); apoi, experiența războiului civil din Transilvania, dar și anumite idei social-politice, inclusiv conștiința originii latine, care se Înfiripa acum și În mentalul țărănesc. Asemenea sentimente (mai mult sau mai puțin ipotetice) ale soldaților români erau ipostaziate și În creația poetică a romanticilor italieni, care căutau la nivelul imaginarului aliați ai cauzei lor naționale. În lungul său poem „I sette soldati”, Alessandro Aleardi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În secolele XIII-XVI, Editura Enciclopedică, București, 1998. Pop, Mihai, „Caracterul istoric al epicii populare”, În Revista de etnografie și folclor, IX, 1964, nr. 1. Popa, Marian, Călătoriile epocii romantice, Editura Univers, București, 1972. Popa, Mircea, „Imagini și aspecte americane În mentalul românesc de până la primul război mondial”, În Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”. Historia, 31, 1986, fasc. 2. Popa, Mircea, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, În Echinox, 1976, nr. 9-10. Popa, Mircea; Tașcu, Valentin, Istoria presei literare românești din Transilvania de la Începuturi până În 1918
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Zane" , Studii, Editura Eminescu, București, 1980, pp. 344-357; Camil Mureșanu XE "Mureșanu" , „Ecoul războiului civil din SUA În presa românească din Transilvania”, În volumul Stat. Societate. Națiune, Cluj-Napoca, 1982, pp. 352-359; Mircea Popa XE "Popa" , „Imagini și aspecte americane În mentalul românesc de până la primul război mondial”, Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”. Historia, 1986, 31, fasc. 2, pp. 41-52; Aurora Naiman, „Ediții Tauchnitz În Biblioteca Academiei R.S. România. Colecția de autori britanici și americani”, Biblioteca și cercetarea, Cluj-Napoca, 1987, vol. 11, pp. 308-317
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lui Christos, nu luase încă avântul necesar pentru a se impune definitiv pe scena religiilor. Nu este nimic surprinzător în faptul că vechea religie începe să decadă, până va fi dispărea în uitare. Însă, pentru a putea fi acceptată de mentalul colectiv, religia creștină trebuia să adopte o serie de ritualuri, obiceiuri și credințe din vechile dogme, pentru a face trecerea mai ușoară de la un cult la altul. Asemenea trestiei care pentru a supraviețui în calea furtunii se înclină după direcția
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
existent insuficient înțeles generează „alterarea peisajelor urbane, peisajelor culturale, tradiționale. Încet, încet asistăm la evoluția către globalizare, fenomen generator al unei noi imagini urbane, formatoare și structuratoare de noi peisaje urbane în cadrul tradițional, moștenit, imaginat, trăit, reflectat și proiectat de mentalul social existent”<ref id=”3”>Lipsa coerenței..., para. 5.</ref>. S-a revenit permanent la o moștenire a regimului comunist care a generat consecințe profunde, dar gravitatea condițiilor nu se diminuează nici în prezent, cauzele fiind identificate în primul rând
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
duplex, regăsibil în comportamentul grecului, românului, albanezului, sârbocroatului sau al bulgarului. O asemenea structură bipolară nu putea fi, nu avea cum să fie determinată doar istoric (în sensul de = conjunctural), cu toate că cele două unificări - bizantină și apoi otomană -au marcat mentalul sud-esticului. Există, după opinia noastră, cel puțin patru situații de destin sau, poate mai corect, patru repere - și ele cu alcătuire duală! - și care au "supervizat" și, respectiv, au întreținut stările contrastante din ființa omului de aici și, corelativ, amintitul
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
civică La scris a luat 9, iar la oral 10 Executivul și premierul au primit note de trecere (JN, 2006). Adjectivele substantivizate cu o semnificație abstractă sunt predispuse să apară mai ales cu forma de singular 18: eticul, esteticul, urâtul, mentalul, realul, firescul etc. Chiar și pentru unele dintre aceste forme apar corespondente de număr care regularizează paradigma: Consider că și probele la orale ar trebui desființate, deoarece sunt mult mai mult influențate de diversele atitudini ale cadrelor didactice (Internet, 2007
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
persoane, este aproape ca o axiomă. De multă vreme limba este văzută și studiată ca un ansamblu de tradiții. Orice act de vorbire se Înscrie În schemele de funcționare a limbii fixate de tradiție. Aceste scheme sînt bine ancorate În mentalul colectiv prin normele implicite de funcționare a limbii; Încălcarea acestor norme se soldează (se poate solda) cu devieri În receptarea mesajului, sau chiar cu imposibilitatea decodării mesajului. Vom ilustra cu exemple din domeniul numelor de persoane. În limba română numele
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
faptul că acest lucru nu este evident pentru președintele Țării, care acționează din postura de reprezentant al poporului. Dar, tot un dat contextual poate fi socotit faptul că, În condițiile În care asigurarea locuințelor, În România, nu depășește 5-6%, În mentalul comun, această asigurare este percepută ca un lux (ca și plata chiriei, a Întreținerii și a oricăror servicii de care mulți beneficiază gratuit). Ceea ce poate contribui la explicarea atitudinii conversaționale a fiecăruia dintre cei doi parteneri. Pentru Tatiana Slama-Cazacu, actul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
exprimată sub forma dogmei, a adevărului sfânt, absolut, este fundamentul pe care se Înfăptuiește interpretarea / Înțelegerea / cunoașterea. Puterea absolută a bisericii face ca Întregul proces de comunicare, orală sau scrisă, să fie afectat de superstiții și prejudecăți puternic Înrădăcinate În mentalul individului. Tradiția, În această perioadă, poate fi privită ca o obscuritate misterioasă “În care se plasează o conștiință colectivă mitică ce precede orice gândire” <ref id=”155”>Ibid., p. 210 referință </ref>. Iluminiștii vin să “elibereze lumea de supersiții și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de interpretare / Înțelegere; este fenomenul pe care Gadamer Îl numește, Într-o manieră atât de expresivă, „apropiere detașatoare”<ref id=”165”>Ibid., p. 207 referință </ref> . Prejudecățile trebuie tratate cu maximă precauție pentru că unele sunt atât de puternic Înrădăcinate În mentalul nostru Încât nu le mai putem conștientiza și acestea sunt cele care ne Împiedică să interpretăm corect lucrul care „ne vorbește din sînul tradiției” . Un alt motiv, și poate cel mai Întemeiat, pentru care prejudecățile necesită toată atenția interpretului, este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
la nivelul unei comunități sătești, dar ele au devenit relevante pentru mutațiile produse, în plan socialeconomic, în societatea românească, angajată în această perioadă în plin proces de afirmare a relațiilor capitaliste. O altă categorie socială o constituia căpătăierii, considerați, în mentalul comunităților sătești, drept „ oamnei fără căpătâi”, pentru că nu aveau casă și nici un trai statornic. Căpătăierii au fost menționați pentru prima oară într-o statistică din 1826, că nu plăteau bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
magicianul este foarte activ reușind să stabilească legătura cu universul invizibil al acestor fascinante puteri. Or, după stabilirea legăturii, trupul și spiritul magicianului sunt invadate de prezența demonilor astrali. Ei posedă pe deplin magicianul, devenind până la urmă singura parte activă. Mentalul creștin a fost dintotdeauna sensibil la acest fenomen al posesiunii, trecându-l constant sub semnul negativității ultime. A identificat acești demoni cu diavolul și s-a recurs la exorcizarea lui. S-a trecut prea repede cu vederea faptul că unii
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
este acela de a înțelege mai bine procesul de indoeuropenizare a vechii Europe și, aș adăuga, importanța sud-estului european în lumea culturală, socială și - de ce nu? - politică actuală. Colindele românești care au ca personaj central leul sunt încă păstrate în mentalul social românesc. Ele sunt precreștine și se regăsesc, de fapt, în cultura tracică. Fac parte dintr-un tezaur spiritual de "elemente orientalizante" care au devenit parte componentă a tradiției europene. Aceasta, la rândul ei, este element constitutiv al ,,unui fenomen
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
perspectiva temelor, motivelor și miturilor sociale, istorice, politice vehiculate, în contextul în care banda desenată nu s-a bucurat de o apreciere deosebită pe scena românească (cu atât mai puțin din partea lumii universitare)"92. Are dreptate Gelu Teampău. Există în mentalul social româneasc (inclusiv universitar) suficiente și (ne)motivate rețineri privind acest subiect. Cu atât mai mult, apariția la o editură prestigioasă (Editura Institutul European din Iași) a unei asemenea cărți - foarte bine gândită și frumos scrisă - are șanse reale să
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cele mai bine crescute și dezvoltate. Există însă și aici variante de interpretare care neagă direct teoria ce echivalează pe teroriști cu securiștii. Două dintre ele aparțin lui Mihai Ungheanu și lui Viorel Roman. Primul susține direct că identificarea în mentalul social românesc a teroriștilor cu Securitatea este o eroare. Nici până astăzi nu "s-a putut dovedi implicarea ei în acte armate împotriva manifestanților sau a armatei trecute de partea demonstranților"138. Cel de-al doilea autor amintit nu numai
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de pe o poziție radicală, totală, fără limite. Or, așa ceva nu este normal. Libertate fără limite nu există în nicio democrație occidentală. Conform unei spuse celebre, libertatea mea se sfârșește acolo unde începe libertatea ta. Ceea ce observ eu ca dominantă în mentalul social european este fenomenul fetișizării libertății de expresie 203. Pentru cei ce nu au niciun Dumnezeu (cum ar fi de pildă jurnaliștii de la Charlie Hebdo!), libertatea de expresie devine propropriul lor Dumnezeu! Fenomenul este explicabil (și) prin teoria lui Mircea
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
alte cuvinte, se face distincția aici între imaginea mentală și imaginea vizuală realizată pe suport material. Doar că reprezentarea, legată de idee − spune tot Le Goff −, se regăsește tradusă creator în imaginar, inclus în spațiul mentalului; inclus, dar altceva decât mentalul, cel puțin ca mod de organizare; produs și purtat în același timp de către fantezie (nespecificată în această prefață nici pentru cazul imaginii plastice, nici pentru cel al imaginii literare) "dincolo de reprezentarea intelectuală" (6). Se poate înțelege că funcția imaginației fie
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și simbolică, în funcție de complexitatea și de semnificația sub-componentelor sale iconice (ca și cea literară, de altfel). În al patrulea rând, imaginarul integrează și mentalitățile (Al.-Fl. Platon 8-67), iar împreună se sprijină pe categoria cea mai cuprinzătoare, dar și neclară: mentalul colectiv; el nu cunoaște regulă, sens particular și semnificație la nivel de ansamblu; este o funcție a cunoașterii, nu un proces de coagulare a unei viziuni despre lume. Același istoric francez spunea de altfel despre mentalitate în alt loc că
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și individul ar trebui să-și ghideze activitatea publică, astfel încât toate părțile să aibă beneficii concordante cu ale celorlalte în scopul unui bine comun, ține de indiscutabil de activitatea imaginativă și de o moștenire culturală și istorică reflectată coerent în mentalul colectiv (mituri, modele etc.). De aceea, spre diferență de Le Goff, nu cred că imaginarul este o forță care malformează sensurile realității; conține însă ideoleme (teme ideologice) ale căror accepțiuni tradiționale pot fi denaturate într-o preluare tendențioasă. Imaginarul colectiv
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
apelat" de instituții, nu este discursul lor oficial (precum o ideologie); este un fenomen de amploare și nu poate ține doar de o perioadă sau de o circumstanță. Dată fiind această condiție de existență a sa, care îl ancorează în mentalul colectiv, nu se poate spune că imaginarul, pentru a influența gândirea unei comunități, a fost asimilat și introdus într-un singur discurs sau chiar într-o viziune politică anume. Un program ideologic, pentru a alcătui noi structuri tematice, poate integra
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]