810 matches
-
expresie care măcar are farmecul ei stilistic, de negăsit în cealaltă parte.) Ca să nu mai spunem că în Franța „femeia de serviciu” e „tehniciană de suprafață” și „grădinarul” e „arhitect de peisaj”. Dacă un asemenea limbaj chiar va prinde în mentalul european, atunci continentul va fi populat cu mutanți vorbind un dialect burlesc și totodată stupefiant. Reacție demnă OBSERVATORUL CULTURAL din 17 august conține un grupaj de texte în marginea de curînd desființatului TVR Cultural, Cronicarului reținîndui atenția reacția demnă a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4395_a_5720]
-
mai recentă, Steven Gerrard. Când te gândești la un meci emblematic, Finala Champions League de la Istanbul, câștigată printr-o halucinantă răsturnare de scor în fața celor de la AC Milan e, fără doar sau poate, primul reper. Sunt fapte care țin de mentalul colectiv. Nu mă prea pricep, recunosc, la ce va să zică profunzimea unui roman (lipsa de profunzime fiind unul dintre defectele pe care Daniel Cristea-Enache le găsea prozei lui Radu Paraschivescu), dar cred că a fora cum trebuie într-un asemenea fenomen
Mizerabilii și cormoranii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3897_a_5222]
-
în nici un fel de grilă? Modelul este, de fapt, sistemul complex și unificator de referință în ale cărui coordonate - conform Adrianei Babeți - poate fi înțeles și explicat cazul intelectual și creator Cantemir. Acomodînd repere temporale și reprezentări spațiale familiare pentru mentalul colectiv, el configurează o cronotopie. În perspectiva ei, îl înțelegem mult mai clar pe Dimitrie Cantemir că pe un spirit liminal prin excelență, aflat mereu pe frontiera dintre cîte un dincoace și un dincolo al lumii și al creației: un
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
decis să mute trupul neînsuflețit al tiranului din Mausoleu și să-l înmormânteze lângă zidul Kremlinului. Pentru Hrușciov, era vorba de o revanșă postumă definitivă în raport cu cel pe care îl venerase în timpul vieții și a cărui fantomă continua să bântuie mentalul colectiv. Răzbunarea personală se contopea cu exorcismul public. Hrușciov fusese umilit de Stalin în repetate rânduri. Nu poate fi negat nici elementul de șoc psihologic trăit de Hrușciov aflând despre amplitudinea inimaginabilă a Marii Terori (la care, trebuie spus, participase
Despre materialismul oniric - Lenin, Stalin, Hrușciov și visul tovarășei Lazurkina by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/5116_a_6441]
-
la unul din prea multele concursuri cu premii instituite de revistele noastre spre a-ți da seama de proporțiile urieșești ale fenomenului. După cum e de ajuns să deschizi paginile unora din periodicele noastre literare, nu doar cele prizărite, apăsate de mentalul mic-provincial, spre a te pierde pe cîmpiile monotone, sterpe ale poeziei lipsite de har, găzduite acolo cu o lunatică generozitate. Nici editurile nu se lasă mai prejos, coborînd cu grație garda critică atunci cînd autorul își plătește cash satisfacția de-
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
a susținut, de câte ori numele său a fost implicat în vreun scandal, că nu poate controla nimic. Într-un material postat pe site-ul romaniacurata.ro, intitulat " Ce poate și ce nu poate controla șeful statului", Alina Mungiu Pippidi readuce în mentalul colectiv câteva evenimente care s-au petrecut în cele două mandate la Cotroceni ale lui Traian Băsescu, în cazul cărora declarațiile președintelui surprindeau, și conchide ironic că " Pentru siguranța noastră colectivă, musai să îi lăsăm controlul forțelor armate și serviciilor
Mungiu Pippidi, argumente pentru demiterea lui Băsescu. Nu poate controla nimic by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80081_a_81406]
-
o anumită interdependență, "risipirea" publicistică intrând într-un proiect mai amplu, acum materializat. Miza cărții este expusă de la bun început, aproape toate paginile fiind scrise în spiritul și în litera demitizării. Autorul inventariază cele mai persistente clișee din spațiul și mentalul autohton, arătând distanțele mai mici sau mai mari dintre imaginea autoconstruită și realitatea propriu-zisă. Întrepătrunderea complexelor românești de superioritate și inferioritate a fost analizată, strălucit, de către Mircea Martin în cartea dedicată lui G. Călinescu. De la acel nivel teoretic și speculativ
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
mențin poziția fără să facă concesii. 3) stăruința cu care membrii sunt zeloși pînă la fanatism. Consecința acestor trăsături este că minoritățile creează conflicte sociale al căror deznodămînt constă în impunerea punctului lor de vedere. Aceasta e pîrghia prin care mentalul unei colectivități poate fi modificat de o minoritate. Pus în fața acestor trăsături, nu poți să nu te întrebi dacă astfel de minorități nu merită numele de elite. Cum nu poți decît să regreți că Lavinia Betea nu și-a ilustrat
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
din perspectiva unui interes românesc și orânduiește demersul științific sub această stea. Din acest punct de vedere, este una dintre primele cercetări care indică limpede că teritoriul dintre Prut și Nistru, respectiv Republica Moldova sau Basarabia, este încă bine așezat în mentalul colectiv din România. Asta a fost o surpriză plăcută pentru noi, ne așteptam ca după douăzeci de ani de curriculă și mass-media într-o formulă deznaționalizantă, neadaptată în raport cu complexul Europa, să găsim mai puțin prezentă această resursă mentală. Iată că
Sondaj: Peste 87% dintre români vor unirea cu Moldova () [Corola-journal/Journalistic/42819_a_44144]
-
obținut, sagace, printr-o perifrază categorială. Reproduc un pasaj, căruia îi alătur deconspirarea finală: Se insinuează cu finețe sugestia naturii schizoide a personalității scriitorului de factură romantică, însă identificarea geniului cu nebunia aparține tot fondului de Ťidei curenteť care domină mentalul colectiv, gândirea de serviciu a epocii. E mult Schopenhauer prin preajmă, ataraxia și Nirvana parvin direct din textele sale, dar asta nu presupune obligatoriu frecventarea lor de către Caragiale: multe din ideile asociate condiției geniului (solitudinea, nefericirea, superioritatea, neînțelegerea de către contemporani
Subiectivitate și predicație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7241_a_8566]
-
Ion Mureșan. În sudul rotit caragialian în jurul Bucureștilor: Cristian Popescu. Iar în Moldova dependentă cultural de un Iași pendulând între melancolie și ironie, un nume ce cade greu e al lui O. Nimigean. Atât de înrădăcinați sunt acești autori în mentalul regional, încât ei ar putea să nu mai publice niciodată nimic (regretatul Cristian Popescu nici n-ar mai avea cum s-o facă); sau, dacă totuși mai dau ceva la tipar, să aleagă edituri mici, provinciale, fără "acoperire națională". E
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
Pepsi, să meargă gustărica de la 10.30! Un alt semn distinctiv al masculului român aflat «în misiune» turistică este abdomenul proeminent. Burta ca simbol al ascensiunii sociale, al reușitei, al fericirii, o altă modă orientală, bine și durabil inserată în mentalul nostru. Grav este că masculului cu burtă începe din ce în ce mai des să i se asocieze copilul supraponderal, îndopat cu cartofi prăjiți și prăjeli decât cu nenumăratele salate (dar, se știe, numai proștii mănâncă salate la all-inclusive!).” Descrierea amară a călătorului de la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
schimbă obiectul meditațiilor după sugestiile pe care le primesc de la patroni: azi condamnă „utopiile totalitare”, mîine denunță „răul etnocentric”, iar poimîine celebrează „democrația”, după care partitura se reia. A doua trăsătură stă în schimbarea cuvintelor de ordine care au marcat mentalul francez postbelic: de la relația „sine-altul” (s-a delirat enorm în Franța pe seama identității pe care o capeți prin asimilarea „alterității” ființei de lîngă tine, dar asta pînă cînd francezii s-au trezit că la Paris nu mai sînt parizieni și
À la franÇaise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4765_a_6090]
-
identitate și de dezrădăcinare. Personajul de tip alter ego al lui Nedelciu e un tânăr născut la țară și transplantat la oraș, cu studii universitare, iar relația lui cu urbanul e una deopotrivă de atracție-respingere; respingerea nu ține însă de mentalul rural patriarhal (orașul - loc de mefiență, de claustrare), ci tocmai de uniformizarea cenușie, traumatizantă a urbanului de către comunism.
Proză și spațialitate by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4161_a_5486]
-
nu ar fi europeni. Dar ce sînt? Cum am putea fi noi europeni fără ei. Poți fi european fără ăștia doi? Dar nu am dus nimic din toate acestea pînă la ultimele consecințe. Mi-e suficient să înțeleg cum funcționează mentalul rusesc, viziunea asta teribilă, geniul rusesc, cel franțuzesc sau cel englezesc. Nu am nevoie să parcurg toate textele. Astfel mi-a fost suficient să citesc Don Quijote și alte cîteva scrieri de Cervantes, nu toate, Unamuno și Ortega y Gasset ca să
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
Ștefan cel Mare, prelucrând informațiile extrase din ornamente, bijuterii, vestimentație, mobilier, cântece, povești, interpretate din iconografia epocii și din atmosfera de la curte. într-o primă etapă, Ovidiu Pecican este interesat de modelul eroic încarnat de Ștefan cel Mare, în care mentalul colectiv a hibridat reminiscențe din Alexandru Macedon și din Sfântul Gheorghe, peste care s-au suprapus alte influențe medievale și voievodale. întrebarea cheie a cărții Sânge și trandafiri este însă una mai puțin obișnuită: care este rolul imaginației în reconstituirea
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
existenței, după care românul "nu e deci negativist, ci limitator", el având "un echilibru și o măsură în gest, care (") nu sunt lipsite de nobleță". Cele nouă registre ale imaginarului lingvistic violent, pe care Ruxandra Cesereanu le consideră simptomatice pentru mentalul românesc (cel subuman, cel igienizant, cel infracțional, apoi cel de tip bestiariu, dar și registrul religios, cu subdiviziunile sale: punitiv, desacralizant și satanizator, registrul putridului și al excremențialului, cel sexual și libidinos, cel funebru și, în fine, cel xenofob și
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
atît de neîmplinită încă. Un bun simț primar ne obligă la o examinare a acestui deziderat rămas în suspensie din perspectiva a ceea ce rămîne de făcut pentru sancționarea trecutului traumatic, astfel ca el să nu mai reprezinte o povară pentru mentalul prezentului oricum grevat de numeroase tare ale structurilor și clișeelor ideologizării forțate. A privi lucrurile printr-un ochean întors, ni se pare straniu, neproductiv, sfidător. A susține că "Raportul Tismăneanu este o rescriere a istoriei de pe poziția învingătorului, așa cum Roller
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
țării, care ar merita executați pe loc, etc., etc. Ceea ce nu se observă la nivelul taclalei cotidiene e tocmai interdependența dintre găinărie și jaful în stil mare. Dacă primul n-ar fi atât de răspândit, încât să fi intrat în mentalul colectiv, nici al doilea n-ar fi privit cu dezinvoltura unui moft. Nu știu dacă ați observat felul în care se distribuie în România admirația. Oamenii cumpătați, corecți, onești sunt priviți cu un dispreț suveran: niște momâi, niște neisprăviți, niște
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
deci un ceva dat în mișcare ci doar impresia iluzorie decurgând din raportul celor două coordonate. Nu întotdeauna însă coordonata straturilor are și o sonoritate evidentă, ca plan/armătură de acompaniament. În aceste situații, simetria stratificării este petrecută fie în mentalul instrumentistului, fie, prin convenție, în vizual, ca atunci când coordonarea execuției se face de către dirijor. De altfel, transpunerea în gestica dirijorală face posibilă și exprimarea variabilității straturilor, sub aspectele de comprimare/accelerare și/sau dilatare/încetinire temporală. Ca și în stadiile
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
pentru ei, după cum pentru surdo-muți cineva poate traduce și comunica la examene. Bibliotecile oferă versiuni digitale ale unor materiale dorite, acestea pot fi accesate de student via internet. Nu în ultimul rând, cultura locului este una incluzivă și deschisă diversității. Mentalul colectiv este atent la problemele celor cu dizabilități. R: Cum vezi viitorul României? C.A.: Viitorul începe cu clipa prezentă. După zeci de ani de comunism, lucrurile nu se pot schimba peste noapte. Este adevărat că România seamănă din ce în ce mai mult
Cătălin Albu, românul imobilizat care a obţinut incluziune profesională şi socială în Canada - Interviu () [Corola-journal/Journalistic/81212_a_82537]
-
este mai gravă decât problemele însele", afirma în titlu autoarea, ca un prolog al unei suite de distincții pe cât de necesare, pe atât de urgențe. Se va traduce această indiferență a comunității în trei cauze, subtil amănunțite: a) persitenta în mentalul colectiv a unor atitudini specifice perioadei dictatoriale (e vorba despre lipsa de considerație pentru sine a individului); b) indiferență indivizilor față de problemele de perspectivă; c) lipsa deprinderilor individuale în interpretarea datelor. Aș spune că, pe lângă inspirația sociologică, se gândește aici
Strict confidential by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17582_a_18907]
-
semn al căderii din paradisul infantil în purgatoriul sau infernul vârstei adulte. Inovația lui Cărtărescu e radicală și sub un alt aspect. Până la el, imaginea literară a Bucureștiului a reprezentat sistematic un clișeu fixat de secole prin documentarul istoric și mentalul colectiv. Pentru "localnicii" lui Nicolae Filimon, Mateiu Caragiale sau Ion Marin Sadoveanu, orașul de pe Dâmbovița reprezintă prin definiție mediul nesănătos în care dospește gena balcanică și proliferează apucăturile orientale. Exterioritatea caracterizează și percepția feluriților Rastignaci ai romanelor interbelice: Felix Sima
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
asta a fost cea a convingerilor. Vedetele sale au devenit apreciate și, în unele cazuri, chiar iubite. Odată cu fireasca, dar forțata, asociere a lor cu un personaj acuzat de șantaj (oamenii dezbat cazul la televizor, asta-i meseria lor), în mentalul colectiv apare întrebarea dacă nu cumva toți sunt la fel. Omul obișnuit, pe de o parte, asociază Antenele cu un tot (efect al branduirii ca mare familie), respectiv, pe de altă parte, începe să aibă îndoieli. Îl ajută, în acest
Ciutacu, despre mizele arestării lui Sorin Alexandrescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78678_a_80003]
-
care toată lumea îl invoca. Luminița de la capătul tunelului, tunelul și așa mai departe. Cam atît. Un alt mit al tranziției eu nu am identificat.“ (p. 43) Observația Irinei Nicolau are finețea intuiției de etnolog: trăim într-o epocă în care mentalul colectiv nu mai secretă mituri, acesta fiind simptomul debusolării generale. Dincolo de tema propriu-zisă, deosebirile de opinii fac ca intervievații să poată fi clasificați după două criterii: 1) după cum judecă raportul dintre fondul și formele societății românești (în siajul problemei maioresciene
În mijlocul Purgatoriului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5779_a_7104]