1,091 matches
-
ale Prahovei și Dâmboviței, include 3 masive bine individualizate și anume: Bucegi, Piatra Craiului și Leaota și un culoar spectaculos Culoarul RucărBran. 2. Grupa Făgăraș, ce se desfășoară Între Dâmbovița și Olt, Înregistrează cele mai mari Înălțimi din toți Carpații Meridionali, din ea făcând parte la nord Munții Făgăraș, la sud Iezer-Păpușa iar la sud-vest masivul Cozia. 3. Grupa Parâng, aflată Între Olt, Jiu și Ștrei, ce dispune de suprafețe mari, dintre care multe netede cu relief glaciar spre vârf, cuprinde
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
24, dintre care mai importante sunt: Bucegi, Căpățânii, Cernei, Cindrel, Cozia, Făgăraș, Godeanu, Iezer-Păpușa, Leota, Latoriței, Lotrului, Mehedinți, Muntele Mic, Parâng, Piatra Craiului, Retezat, Șureanu, Țarcului și Vâlcan. Constituiți În principal din sisturi cristaline, aspect ce determină masivitatea acestora, Carpații Meridionali, dispun de câteva caracteristici de o mare importanță În turism, cum ar fi: - ating cele mai mari Înălțimi din toți Carpații românești și anume: Vf. Moldoveanu(2544 m În Făgăraș), Vf Omu(2505 m În Bucegi), Vf. Roșu (2470 m
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Meridionali se realizează funcția biotică sub toate formele și treptele ei de evoluție. Acest spațiu reprezintă În același timp un factor de producție, apreciat ca materie primă pe care societatea o prelucrează. Dată fiind componența bogățiilor spațiului geografic al Carpaților Meridionali, acesta este unul complex din punct de vedere al formei și al conținutului său. Putem să vorbim astfel, despre un spațiu goegrefic natural și altul antropizat (umanizat). La rândul lor acestea pot fi de mai multe feluri și anume: spații
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vorbim astfel, despre un spațiu goegrefic natural și altul antropizat (umanizat). La rândul lor acestea pot fi de mai multe feluri și anume: spații rurale, urbane, agricole, industriale, turistice, verzi, productive și recreative (de agrement) etc. Importanța spirituală a Carpaților Meridionali este majoră și demnă de a fi reținută, deoarece În spațiul acestora s-a creat și structurat În decursul timpului o cultură deosebit de vie și de nuanțată. Atât localnicii, dar mai ales turiștii, sunt impresionați astăzi de dimensiunile acestei culturi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
astăzi de dimensiunile acestei culturi, care a dăinuit și s-a perfecționat În timp și care sperăm noi să se mențină În fața valului ucigător impus de procesul globalizării. Toate aceste elemente definitorii, pentru ființa și dăinuirea noastră În spațiul Carpaților Meridionali, au fost argumente care au determinat, căutarea unor soluții, care să conserve și să amelioreze viața locuitorilor acestor plaiuri. În acest amplu proces, de căutări și implementări, a unor structuri care să vegheze și să propună Îmbunătățiri la problemele pe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ameliorarea condițiilor de igienă și confort pentru oameni și animale; - protecția, conservarea și ameliorarea mediului natural; - proiectarea unui Învățământ adecvat activităților rurale montane etc. O pondere importantă din activitatea practică a Forumului Montan din România se desfășoară În spațiul Carpaților Meridionali. Amintim doar ca exemplu propunerile pe care FMR le-a realizat și anume: - strategia dezvoltării durabile a zonei montane din România; - programul cadru: cu privire la protecția populației, mediului și dezvoltarea durabilă a zonei de munte; - programul cadru destinat zonei montane din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Mai 2008. Aceasta a avut printre organizatori: Universitatea din Krakovia, EURAC, Institutul de Cercetare Ioanneum-Groz, Universitatea din Berlin etc. ocazie cu care a fost proiectată o rețea științifică În Carpați și pentru Carpați. CAP. II. EVALUAREA RESURSELOR TURISTICE ALE CARPAȚILOR MERIDIONALI 2.1. Resursa, sursa și potențial turistic Turismul, ca oricare fenomen social-economic, dispune de o structură proprie, de un pachet de factori - cu rol stimulativ sau restrictiv - ca și de o terminologie proprie, ce este În plin proces de cristalizare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lungită prin cuprinderea unui procent de pînă la 10% din cei care activează În domeniul transporturilor. Luînd ca exemplu, situația personalului ocupat În muzee, colecții, monumente istorice și de arhitectură, care atît pe total țară, cît și În spațiul Carpaților Meridionali reprezintă o colectivitate destul de numeroasă - Înțelegem pe deplin că indiferent de forul tutelar sau firma sub care stau, aceste persoane activează În domeniul turismului. Muzeele, colecțiile de diverse tipuri, monumentele istorice și de arhitectură, etc. Îndeplinesc În special două funcții
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
H = coeficient privind regimul de Înălțime; Go = coeficient privind starea terenului; Cr = coeficient special de respingere datorită unor cauze complexe; U = utilizarea terenului; Z = coeficient de zonă. 2.7. Evaluarea În indicatori fizici și calitativi a resurselor turistice ale Carpaților Meridionali Problema evaluării resurselor turistice ale Carpaților Meridionali a preocupat - Începînd În special cu a doua jumătate a secolului XIX și continuînd-se și În zilele noastre - numeroși geografi, istorici, economiști, geologi etc. care, fie prin utilizarea unor indicatori fizici sau calitativi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
coeficient privind starea terenului; Cr = coeficient special de respingere datorită unor cauze complexe; U = utilizarea terenului; Z = coeficient de zonă. 2.7. Evaluarea În indicatori fizici și calitativi a resurselor turistice ale Carpaților Meridionali Problema evaluării resurselor turistice ale Carpaților Meridionali a preocupat - Începînd În special cu a doua jumătate a secolului XIX și continuînd-se și În zilele noastre - numeroși geografi, istorici, economiști, geologi etc. care, fie prin utilizarea unor indicatori fizici sau calitativi au făcut aprecieri asupra unor zone și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Bucegi, 1906), Zmeu Costache, Baron Petru, Istrate Ion (Cu noi la drum, 1985) etc. Fie că este vorba de monografiile unor zone și localități, ghiduri sau reportaje etc., ele prezintă numeroase și interesante aspecte legate de resursele turistice ale Carpațiilor Meridionali. Dar cu toate că aceste lucrări au fost realizate de unele personalități de seamă ale neamului nostru, totuși niciuna din ele nu abordează problematica pe Întreaga ramură a Carpaților Meridionali și pe toate structurile turismului. De aceea modesta noastră Încercare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
numeroase și interesante aspecte legate de resursele turistice ale Carpațiilor Meridionali. Dar cu toate că aceste lucrări au fost realizate de unele personalități de seamă ale neamului nostru, totuși niciuna din ele nu abordează problematica pe Întreaga ramură a Carpaților Meridionali și pe toate structurile turismului. De aceea modesta noastră Încercare de a realiza - fie și numai - pentru Început În indicatorii fizici și calitativi - o evaluare a acestor resurse la nivelul Întregii ramuri, pe total, pe structuri, dar și pe unități
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1990, În procesul de liberalizare a activităților economice au apărut ca destinații turistice prin numeroasele pensiuni turistice rurale și agroturistice care si-au Început activitatea. Acest din urmă aspect a scos În evidență faptul că În arealul montan al Carpaților Meridionali, există un număr impresionant de așezări rurale care pe baza potențialului turistic de care dispun la ora actuală au pe teritoriul lor activități turistice. Al treilea chestionar a fost adresat lucrătorilor În turism (agenți de turism, recepționeri, șefi de compartimente
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
prin efectuarea a numeroase deplasări pe teren. Formulând serii de date după fiecare sursă În parte și completîndu-le, a rezultat o serie nouă de date care, deși nu este destul de completă, totuși este aproape de realitate. Astfel, obiectivele turistice ale Carpaților Meridionali au fost cercetate pe 19 structuri, pornind de la săpături arheologice, ruine, cetăți dacice și castre romane și mergînd pînă la elementele bazei materiale. Dispunem deci așa cum se prezintă și În anexa nr. 1, de o listă aproape, completă a obiectivelor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
așa cum se prezintă și În anexa nr. 1, de o listă aproape, completă a obiectivelor turistice din Carpații Meridionali prezentate nu numai pe structură ci și pe unități administrativ - teritoriale. 2.7.2. CÎteva caracteristici ale resurselor turistice ale Carpaților Meridionali O analiză din punct de vedere calitativ, cît și cantitativ structurală a resurselor turistice, ne conduce la evidențierea unor caracteristici de ordin general, și a unora de ordin special. Caracteristicile de ordin general sunt enunțate În special de trei elemente
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a resurselor turistice este redată În primul rînd de prezența a peste 1070 obiective de atracție turistică, ceea ce ne conferă o medie de aproape 7 pe localitate, sau de 0,07/km 2 suprafață montană. Această calitate deosebită a Carpaților Meridionali este de maximă importanță, Întrucît În condițiile turismului modern de astăzi s-a trecut de la cultul unui obiectiv la al unei colectivități de obiective. Astfel spus, o zonă, subzonă sau localitate turistică, este cu atît mai importantă și mai atractivă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cultul unui obiectiv la al unei colectivități de obiective. Astfel spus, o zonă, subzonă sau localitate turistică, este cu atît mai importantă și mai atractivă cu cît dispune de mai multe obiective, de valori deosebite și de structuri diferite. Carpații Meridionali răspund pe deplin acestui deziterat deoarece În orice zonă sau colț al lor s-ar deplasa, turiștii Întîlnesc În cale numeroase obiective de atracție, Încît principala dificultate a problemei constă În aceea a selectării acestora. Această mare densitate a obiectivelor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
4, Caraș-Severin - 3,7 și Argeșul cu 3,6. Deși cifrele de mai sus reprezintă mărimi medii, totuși corelate cu datele din anexele de la finele lucrării se poate face aprecierea că În mod practic nu există comună pe raza Carpaților Meridionali, care să nu dispună de mai multe obiective de atracție turistică, capabile de a reține atenția turiștilor și de a declanșa puternice stări afective. Acest din urmă aspect este redat și de cea de a treia caracteristică a resurselor turistice
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
primară - sunt deosebit de valoroase atît din punct de vedere cantitativ, al structurii, cît și al calității lor. Întinzîndu-se din punct de vedere morfologic de la Valea Prahovei pînă la Culuarul Timiș-Cerna și ocupînd o suprafață de cca 15.300 km2,Carpații Meridionali cuprind În ansamblul lor numeroase valori turistice, ce fac din această ramură a Carpaților românești o zonă de mare atracție turistică. Condițiile oferite de relief, climă, hidrografie, floră, faună, vegetație etc. se constituie În tot atîtea elemente ce stîrnesc interesul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dispune de cîteva particularități favorabile practicării tuturor formelor de turism și pe tot cuptinsul anului: a) Sunt alcătuiți din masive mari: Bucegi, Făgăraș, Parîng, Retezat, Căpățînii, Leaota, Lotrului, Șureanu, Cindrel, Godeanu, VÎlcanului, Țarcului etc.; b) Dintre toți Carpații României cei Meridionali Înregistrează cele mai mari Înălțimi, cu creste sinuase și vîrfuri ce depășesc cu mult altitudinea de 2000 de metri: VÎrful Omul - 2505 m, Costila - 2495 m, Caraiman - 2325 m, Furnica - 2102 m, Piatra Arsă - 2071 m, Cocora - 2163 m, VÎrfu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
puternica cetate a Parîngului ce se deschide În fața Depresiunii Petroșani, din care vedem Înaltul și stîncosul munte al Retezatului apoi Platoul Godeanu și coborînd În Munții Cernei și Mehedințului pînă la Dunăre. Așa cum s-a specificat deja, relieful Carpaților Meridionali este deosebit de atractiv și el oferă condiții din cele mai prielnice pentru practicarea unui turism de mare intensitate și pe tot parcusul anului. Astfel, relieful alpin prin forma și specificitatea sa impresionează deosebit de plăcut turiștii, producîndule adevărate stări de relaxare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Conditiile de climă - temperatura medie anuală, cît și pe fiecare anotimp În parte, durata anuală de strălucire a soarelui, volumul și structura precipitațiilor anuale, perioada de staționare a zăpezii etc. - sunt de asemenea elemente favorizante pentru activitatea turistică. În Carpații Meridionali, clima are o varietate altitudinală, cu modificări mai mari spre Înălțimi, unde de regulă este mai aspră 66, aspect ce Își pune pecetea asupra structurii formelor de turism ca și a perioadei de practicare a acestora. Se constată astfel, că
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Bucegi, Iezer-Păpușa, Făgăraș, Retezat, Cindrel, Șureanu etc.). De fapt polul românesc al frigului este apreciat ca fiind VÎrfu Omu (2505 m), din Bucegi, unde iarna temperaturile sub -30°C sunt foarte frecvente. - O importanță deosebită În dezvoltarea turismului În Carpații Meridionali o constituie resursele hidrografice (rîuri, lacuri, izvoare de apă minerală, nămoluri) care prin cantitatea, calitatea, structura și poziția lor se Înscriu În categoria factorilor activi. Astfel rețeaua hidrografică prin peisajul pe care Îl crează, prin condițiile concrete pe care le
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pescuitul sportiv etc. cît și prin frumusețea drumețiilor ce pot fi realizate pe malurile acestora - apoi defileele, cheile, văile, cascadele etc. pe care unele rîuri le-au creat În cursul lor etc. reprezintă tot atîtea elemente de atracție turistică. Carpații Meridionali reprezintă după cei Orientali, al doilea „castel” de apă al țării. Aici Își au obîrșia o serie Întreaga de rîuri mai mici sau mai mari, multe dintre ele intrate În legendă prin importanța ce o prezintă: Ialomița (417 km), Argeș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
legendă prin importanța ce o prezintă: Ialomița (417 km), Argeș (350 km), Jiul (339 km), DÎmbovița (286 km), Olteț (185 km), Prahova (193 km), Lotru, Motru, Sebeș, RÎul Mare, Cerna, SÎmbăta etc. - Un rol aparte În dezvoltarea turismului În Carpații Meridionali Îl reprezintă suprafețele lacustre care, nu numai că exercită o puternică forță de atracție asupra turiștilor, dar au influențat direct În unele cazuri apariția și dezvoltarea unor stațiuni, a unor elemente de bază tehnicomaterială, ca și prin contribuția pe și-
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]