1,698 matches
-
-n pământ. [LĂPUȘNEANU] Tare-mi pare, vistiere, cumcă calci a mire, ha! Iat-o floare ce-o poț[i] da miresei. [VISTIERUL] Multumim, M[ăria] Ta. [LĂPUȘNEANU] Ia spune-mi, vistere, ție-ți place văduva cea albă a lui Calabă Mesteacăn E... cu ochi vicleni și dulci de vădană și[-a] aruncat lațul după unul din boierii cei mari ai mei, după tine... Se pare că n-ai zice ba! {EminescuOpVIII 211} [VISTIERUL] Aș! Așa în treacăt, căci e frumoasă. [LĂPUȘNEANU
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ca purtând o anume costumație (haine zdrențuite, de cerșetor, sau gubă, sau „șapte pieptare” de care nu se leapădă niciodată, nici în toiul verii), dublată de unele accesorii strict particulare : o traistă, o carte magică, un frâu din coajă de mesteacăn, un toiag cu care a fost omorât un șarpe, un topor de fier, descântat. Un accesoriu insolit al solomonarului este „o toacă mică de lemn”, dar aceasta nu este atestată decât în unele credințe și legende populare. Două ar putea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru principiul puterii de muncă și pentru bărbăție - sau daca ea se datorează speculei, apucăturilor, instinctelor feline și oarecum femeiești ale omenirii. Nu e indiferent pentru viața unui popor ca, în loc de stejar, să răsară slabul și pururea de vânt legănatul mesteacăn. Nu e indiferent daca cei ce se ridică au sau nu rădăcini adânci în pământul țării. Nu e, c-un cuvânt, indiferent daca soarta unei țări e condusă de oamenii ei proprii sau de aristocrația diferențelor de preț și diferențelor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru că este într-o anumită măsură "prins" în lumea experienței eroilor. Așadar cititorul este confruntat cu întrebări fără răspuns clar atunci cînd un text cu narațiune personală începe în felul următor: În timpul nopții furtuna suflase frunze în fereastră, frunze de mesteacăn, care se lipiseră de geamuri. Încă nu era ora șapte cînd o sună pe sora ei; totuși Elisabeth ridică imediat receptorul și nici nu răspunse cu numele de familie, cum făcea de obicei; spuse numai "Da?", iar aceasta sună ca și cum
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
apoi redactor-șef (1959-2000). Ales în 1966 deputat în Marea Adunare Națională, îndeplinește totodată diverse funcții în forurile de conducere din cadrul Uniunii Scriitorilor. A călătorit în Iugoslavia, Mongolia, Grecia, Japonia, Franța, Italia, SUA, Elveția, participând la reuniuni literare. Prima carte, Mesteacănul, apărută în 1953, va fi urmată de numeroase volume de versuri, tălmăciri, însemnări de călătorie, eseuri și articole, memorialistică. Traduce din Antonio Machado, Gheorghios Seferis, Saint-John Perse, Konstantin Kavafis, precum și din numeroși poeți francezi. Versurile îi sunt transpuse în limbile
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
în care lucrurile au energia „ivirii prime”. Poetul nu e un volubil și nici un senzual, ci un contemplativ fără poză, un elegiac desprinzând un sens prin organizarea liniilor într-un „cântec șoptit”, pe fondul unei reflexivități discrete. ION SIMUȚ SCRIERI: Mesteacănul, București, 1953; Focurile sacre, București, 1956; La marginea deșertului Gobi, București, 1960; Unde apele vorbesc cu pământul, București, 1961; Jocul de-a stelele, București, 1963; Stampe, București, 1964; Pe înaltele reliefuri, București, 1967; Poezii, pref. I. Negoițescu, București, 1967; Elogii
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
1969; Vin negru, Chișinău, 1969; Amnar și cremene, Chișinău, 1971; Înșiră-te mărgărite, Chișinău, 1972; Pământul patriei, Chișinău, 1974; Veveriță-Riță, Chișinău, 1974; Leagănul cel verde, Chișinău, 1976; Imnuri în inimi, Chișinău, 1977; Darul vieții, Chișinău, 1978; Cu tine, țară de mesteceni, Chișinău, 1979; Flori albe, flori roșii, Chișinău, 1981; Veșnică ardere, Chișinău, 1982; Vis și veghe, Chișinău, 1984; Meșter Zori-de-zi, Chișinău, 1985; Clopote în aprilie, Chișinău, 1986; Scrieri alese, pref. Mihail Dolgan, Chișinău, 1987; Aerul de taină, Chișinău, 1995. Ediții: V.
ROSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
după semnele lăsate pe mure/ Azi doar scâncetul viezurelui uneori îl mai aud...”. Și tot ca Blaga, poeta îl ia de mână pe cel crescut la oraș și îi dezvăluie misterioasele leacuri pentru suflet: minunile naturii. Dealuri molatice, câmpii nesfârșite, mesteceni, cireși amari, prin care „ochi de bufnițe aprind lampioane”, crini, iasomie, „poame văratice unse cu miere”, fragi, cantalupi, dovleci, ciorchini de struguri - toate se rotesc într-o horă a bucuriei și a belșugului, prinse în „transparența verdelui proaspăt” și a
RUSSO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
fundamentală a poetului român” (interviu cu Radu Săplăcan), CRC, 1998, 2; Poantă, Dicț. poeți, 184-185; Daniel Corbu, „Ușor, deasupra lumii”, CRC, 1999, 8; Grigurcu, Poezie, II, 365-370; Lefter, Scriit. rom ’80-’90, III, 133-135; Valeriu Stancu, „Dintr-un jilț de mesteceni salut ultima veste...” (interviu cu Radu Săplăcan), CRC, 2002, 4; Mihai Dragolea, Dansând cu spaimă, CRC, 2002, 4; Adrian Alui Gheorghe, Radu Săplăcan. In memoriam, CL, 2002, 4; In memoriam, CL, 2002, 5 (semnează Gheorghe Grigurcu, George Vulturescu, Lucian Alexiu
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
plită. Bag un ceas/ chefere pe foc (cu pendula frig ursul, iar cu ceasul-brățară al iubitei inima căprioarei)/ e cald, e noapte, e cafea și când întorc Aznavour/ calul mănâncă discul ca pe o foaie de salată./ Mai fumăm un mesteacăn, rupem o ciosvârtă de mistreț/ (Sunt bun? întreabă. Bunule, îi spunem, și-l bucurăm/ și pe el) apoi vorbim de amor, eu arăt o poză”. Disparate în versurile apărute înainte de Suav anapoda, modalitățile umoristice sau, în tot cazul, neobișnuite, bizare
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
București, 2001. Traduceri: Igor Newerly, Băiatul din Stepele Salice, București, 1962 (în colaborare cu Al. Ștefănescu-Medeleni); Wladislaw Reymont, Fiu de nobili, pref. trad., București, 1967, Comedianta. Frământări, pref. trad., București, 1984, Vampirul, pref. trad., București, 1995; Jaroslaw Iwaszkiewicz, Dumbrava de mesteacăn, în Maica Ioana a îngerilor, I, București, 1971, [Proză], în Îndrăgostiții din Marona, București, 1972; Boleslaw Prus, Anielka, pref. trad., București, 1973, Avanpostul, pref. trad., București, 1992; Henryk Sienkiewicz, Prin foc și sabie, I-II, postfața trad., București, 1973, Pan
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
toamnă; aracii poartă ranițe de stuguri în spinare; frunzele dorm amețite de fierbințeala vinului; viile-și zornăie grelele salbe; zăceau pe tava de argint a brumii; amurgul se întoarce prin stugurii brumați; toamna picură pete ruginii peste pământ; a acoperit mestecenii și arțarii cu galben de lămâie; copacii au primit veșmântul de aramă; copacii cu ramuri ostenite; în copaci ard galbene flăcări de toamnă; ascultă glasul frunzelor bronzate; zâmbetul bun al bătrânului soare; vântul rotea în văzduh frunze ude și ramuri
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
vântul a furat hainele copacilor; vârteje de frunze arămii; toamna a rumenit frunzele plopilor tremurători; frunzișul copacilor s-a făcut de un roșu strălucitor; va trezi din somn frunzele căzute; toamna a spălat frunzele cu ploaia rece; ultimele frunze de mesteacăn străluceau pe crengile goale ,ca niște monede de aur; stejarul bătrân și gros a fost îmbrăcat într-o platoșă de aramă; vântul răscolește pădurile; o adiere rece înfioară crengile copacilor; un covor albicios acoperă iarba poienilor și covoarele arămii ale
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
culese de pe dealurile din Itaca. E mulțumit și totuși neliniștit. A sosit toamna și se lasă seara egeică peste insula sa. Un vânt rece, trimis de Eol, învăluie tot arhipelagul, împrăștiind peste acareturile bătăturii regale frunze galbene și grele de mesteacăn. Vântul susură șoptit prin tufișurile de dafini și ciulini uscați. Robii se duc alene la culcare. Animalele s-au tolănit în cotețe. Numai o capră își mai alăptează iedul. Bătrânul câine Argos, singura ființă care îl recunoscuse pe Ulise la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
imaginarului său. Poetul dovedește un adevărat har al sublimării vieții și al transfigurării ei printr-o melodicitate pură: „Dar noi am prins de talpă rădăcini, / Mâinile ni-s funii de lumini”. Peisajul păduros de acasă arată, în frânturi, îndrăgite icoane („Mestecenii visează încă sub coajă de lapte/ La frunze și la câmpurile coapte”, Anotimp), însă acestea nu reprezintă decât o fracție a plămadei divine ce se urzește din vocile pământului, chemările cerului și vibrațiile inimii omenești, „către toate zările deschisă”: „Sunt
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
ci reproduce ornamentele propriei camere: „căprioara de porțelan”, „peștii roșii”, o „miniatură persană”, lalelele din „sfeșnicul subțirelui pahar”, „o icoană cu busuioc”. Tot prin virtuți picturale se menține și ciclul Elegii, în care frunzele se fac „de aur vechi” și mesteacănul „își stoarce părul despletit la lună”. Mari consecințe în creația lui P. are descoperirea „țărmului clasic”. Intuită cu mult înainte, Hellada i se revelează direct cu prilejul unei călătorii în Grecia, făcută în 1927, repetată peste câțiva ani. „Descoperirea Helladei
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Gh. Ducă 6; str. Mistrețului 2. 1954. Dressler Ella, 3 apartamente, București, str. Oteteleseanu 5. 1955. Dumitrescu Ion, 8 apartamente, București, str. Brezoianu 58; str. Nic. Titulescu 11. 1956. David Nic și Petrică, 6 apartamente, București, str. Lotrului 5; str. Mesteacăn 45. 1957. Dumitrescu Nicolae, 4 apartamente, București, str. Ion Creangă 15. 1958. Dona N. Iosif, 9 apartamente, București, str. G-ral Dona 12; 8; 9; fund. Cazzavillan 22; G-ral Dona. Tekirghiol, str. Ovidiu 4. 1959. D-tru Ghiță, 10 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
doilea roman, Casa de lângă lună (1988), trama epică e diferită: un adolescent orfan de mamă și cu un tată bețiv înfruntă bărbătește obstacolele și, maturizându-se brusc, își impune proiectul lui de viață. În fine, culegerea de nuvele și povestiri Mestecenii din vis (1990) reține atenția prin câteva secvențe autobiografice și prin inserțiile cu privire la Sorin Titel și la sfârșitul tragic al acestuia. SCRIERI: Noaptea roșie, București, 1983; Casa de lângă lună, București, 1988; Mestecenii din vis, București, 1990. Repere bibliografice: C. Manolache
NICOLAE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288435_a_289764]
-
viață. În fine, culegerea de nuvele și povestiri Mestecenii din vis (1990) reține atenția prin câteva secvențe autobiografice și prin inserțiile cu privire la Sorin Titel și la sfârșitul tragic al acestuia. SCRIERI: Noaptea roșie, București, 1983; Casa de lângă lună, București, 1988; Mestecenii din vis, București, 1990. Repere bibliografice: C. Manolache, Un remarcabil debut prahovean în proză, „Flamura Prahovei”, 1983, 7402; Sorin Titel, Mihai Nicolae, RL, 1978, 15; Titel, Cehov, 206-208; Dan C. Mihăilescu, Complicații afective, CNT, 1984, 11; Valentin Dumitrescu, Romanul unei
NICOLAE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288435_a_289764]
-
rece rază selenară îl face să pară, în contururi eterate, o „grădină de sidef”. Reveriile din amurg, doar aparent senine, trădează un zbucium dincolo de care nu-i decât abisul. În consonanță cu aceste respirări de melopee, natura plânge (salcâmii, un mesteacăn „ofticos”), dar alteori, ca pentru a nu speria cu sinistrele solii funerare, ea îmbie la diafane contopiri. În romanța de înfiorate năluciri îngânată de M., reveria este spațiul, de un tragism discret, al prevestirilor funeste. SCRIERI: Din taina sufletului, Craiova
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
fine, care seamănă cu firele. Cinci-degete, coptis greenlandica și sclipeții sunt câteva exemple bune. Rădăcinile seamănă cu structura venelor din piele. 8. Fisurile din scoarța unor copaci indică faptul că pot fi folosite pentru tratarea unor afecțiuni ale pielii. Cireșul, mesteacănul și socul sunt exemple de copaci care au proprietăți de vindecare a ulcerelor pielii și a rănilor. Scurgerile rășinoase balsamice ajută la vindecarea tăieturilor și ulcerelor pielii. Mușchiul, lichenii și mucegaiurile sunt bune pentru preparatele folosite la tratarea afecțiunilor pielii
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
de 90 - 120 cm. Folosiți-o pentru răceli, febră, tuse, greață, indigestie și crampe menstruale. Vindeceaua (Stachys officinalis) Înaltă de 120 cm. Folosiți-o pentru astm, bronșită, reflux gastro-esofagian și probleme renale. Sucul vindecă tăieturile; faceți o cataplasmă pentru întinderi. Mesteacănul (Betula spp.) Frunzele de mesteacăn negru calmează durerile de cap, reumatismul, febra, și ajută la pietrele la rinichi și crampe. Din ele se poate obține și o bere cu gust plăcut. Caulophyllum thalictroides Cei cu hipertensiune arterială nu trebuie să
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
-o pentru răceli, febră, tuse, greață, indigestie și crampe menstruale. Vindeceaua (Stachys officinalis) Înaltă de 120 cm. Folosiți-o pentru astm, bronșită, reflux gastro-esofagian și probleme renale. Sucul vindecă tăieturile; faceți o cataplasmă pentru întinderi. Mesteacănul (Betula spp.) Frunzele de mesteacăn negru calmează durerile de cap, reumatismul, febra, și ajută la pietrele la rinichi și crampe. Din ele se poate obține și o bere cu gust plăcut. Caulophyllum thalictroides Cei cu hipertensiune arterială nu trebuie să folosească caulophyllum thalictroides, deoarece contractă
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
o portocală și 3 lămâi. Adăugați o cană de apă de trandafiri, sucul de la un castravete și o cană de vodcă. Aplicați pe față ca loțiune. Bărbații pot folosi preparatul ca loțiune după ras. ÎNGRIJIREA PICIOARELOR Baie cu coajă de mesteacăn pentru picioare Turnați 4 căni de apă clocotită peste 4-5 pumni de coajă de mesteacăn și lăsați timp de 30 de minute. Strecurați coaja și turnați lichidul în baia de picioare. Se poate folosi și în apa de baie pentru că
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
castravete și o cană de vodcă. Aplicați pe față ca loțiune. Bărbații pot folosi preparatul ca loțiune după ras. ÎNGRIJIREA PICIOARELOR Baie cu coajă de mesteacăn pentru picioare Turnați 4 căni de apă clocotită peste 4-5 pumni de coajă de mesteacăn și lăsați timp de 30 de minute. Strecurați coaja și turnați lichidul în baia de picioare. Se poate folosi și în apa de baie pentru că relaxează durerile musculare și reduce durerile provocate de artrită. Baie cu plante pentru picioare Îmbăiați
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]