2,951 matches
-
că în urma ecourilor defavorabile înregistrate la apariția primului volum din Jurnal (2001), diaristul calificat ca narcisist și egolatru a luat decizia unei schimbări de macaz, oprind în gara presei cotidiene și trecând cu arme și bagaje în rândul comentatorilor politici. Metamorfoza a fost facilitată de un telefon primit de la Marius Tucă, directorul ?Jurnalului Național?, care i-a oferit scriitorului nostru cadrul concret al colaborării. Dintr-un alt unghi privind lucrurile, ea se înscrie într-o strategie mai amplă a lui Mircea
Baroniada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10698_a_12023]
-
iarăși și iarăși, în conversații: pămîntul ca evocare a rădăcinilor și identității; fluviul ca spațiu al mișcării, al posibilelor deplasări a unora către ceilalți. Am privit, din nou, Rhonul. Altfel. Pămînt, apă, teatru, identitate, dialog, căutare, palat, ziduri, mînăstire. Permanente metamorfoze, ca în spectacolele lui Nadj, îmbogățite nu doar de dans, ci și de poezie, muzică, pictură, teatru, iubire, frămîntare, de zile, de nopți, de viață. El pregătește, special pentru Avignon, un nou spectacol, Paso doble, gîndit pentru locul bisericii Celestinelor
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]
-
rămâne neprecizată. Nu se dă, ca sigură, nici o salvare din Infern... Finalul romanului este ușor ambiguu: la malul mării, Danyel intră într-o stare de agonie provocată, voită, nu ca auto-pedeapsă, ci ca singura variantă de viețuire în urma unei inumane ,metamorfoze". Cât se potrivesc detaliile vieții cotidiene cu ce am trăit în România înainte de 1989 nu prezintă interes: important este că romanul surprinde esența totalitarismului comunist așa cum nu a mai făcut-o nici un roman românesc: distrugerea ființei umane. Limitele lui Danyel
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
doilea mesager... Structura romanului este aproape labirintică: avem un roman în roman, Jean Elby, care conține întoarcerea acasă a eroului, revolta, dar și jurnalul ,reeducării" de la Institut. Apoi, ceea ce va deveni al doilea roman, intitulat Noul mancurt, care cuprinde perioada ,metamorfozei" kafkiene a lui Danyel, dar și noi fragmente din jurnalul ,reeducării" de la Institut. Parabola soldatului mancurt este, de fapt, o mise en abîme: Raynal o povestește în romanul său, Jean Elby, apoi o trăiește pe propria-i piele și o
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
orice artist cu toate simțurile în alertă, nu pregetă să abordeze teme aparent banale (,Trup de Veneră", ,Râul", ,Casa din pădure", ,Grădini", ,Falene", ,Roza" ș.a.m.d.), pe care însă, supunându-le transfigurării și viziunii sale antropomorfice (inspirat de procedeul metamorfozelor ovidiene), obține maximum de efecte estetice. Emblematist hesiodic al peisajului românesc, Mihai Moșandrei este un poet epic al unor cugetări și motive baroce: mărire și decădere, unde sunt zăpezile de altădată, cursa ireparabilă a timpului, cu referință specială la ritualuri
O restituire by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10961_a_12286]
-
Minerva, București, 1995, p. 195. 9 Le Soir, "Vers la relisation d'un vaste plan economique", nr. 114, Dimanche, 24 Avril 1938, p. 3. 10 A.N.I.C., Fond Președinția Consiliului De Miniștri, Dosar 9/1938, ff. 8-9. 11 Florin, Müller,, Metamorfoze ale politicului românesc 1938-1940, Editura Universității din București, București, 2005, p. 230. 12 "Frontul Renașterii Naționale", Revista De Drept Public, nr. 1-2, "Institutul De Arte Grafice Marvan", București, 1939, p. 272. 13 Universul, Anul al 56-lea, nr. 4, din
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
traducere de Velică Boari, Editura Polirom, Iași, 2002. GIURESCU, DINU, Matei, Horia, NICOLAESCU, Nicolae, POPA, Marcel, Rădulescu, STĂNCIULESCU, Gheorghe, Alexandru, Istoria României în date, Editura Enciclopedica București, 2003. MÂNER, Hans-Christian, Parlamentarismul în România (1930-1940), Editura Enciclopedica, București, 2004. MÜLLER, Florin, Metamorfoze ale politicului românesc 1938-1940, Editura Universității din București, București, 2005. ROGGER, Hans, Weber, Eugen, (Coordonatori), Drepta Europeană. Profil Istoric, Editura Minerva, București, 1995. SCURTU, Ioan, Istoria României În Anii 1918-1940, Editura Didactica Și Pedagogica, București, 1996. Documente de arhivă: A
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
rău a unor oameni de cultură după ce se așezau pe scaunele de activiști de partid, numea acest fapt ,osmoza prin șezut". Cât de nimerită a fost constatarea și expresia regretatului om de cultură mi-a fost dat să constat, observând metamorfozele suferite de actualul purtător de cuvânt al PSD Cristian Diaconescu: pe timpul guvernării 1996-2000, acesta era unul dintre cei mai competenți experți ai ministerului de Externe, de o eleganță și o logică desăvârșită. După așezarea pe scaunele pesediste, prin fenomenul de
Alergie la portocaliu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10834_a_12159]
-
plouă și pe stîlpul unui pod se zbate un pește de stofă în dungi, pofta de joacă a bătrînilor întrece năzbîtiile norilor care coboară tiptil și răvășesc apa unde tocmai tu așezaseși o bărcuță de hîrtie, nimic, stihia se amuză. Metamorfozele sînt la ordinea zilei, împînzind priveliștea aidoma unor baloane colorate cărora li s-a dat drumul în infinit: ,zăpezile sînt animale cu un simț tactil foarte dezvoltat". Ori: ,roata acestui automobil cu cercul alb în jurul pupilei negre (...) parcă e ochiul
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
roman sau un discurs parodic) sau, la modul baroc, să se ascundă după mai multe măști și să renască într-un ins însutit sau într-o individualitate titanică, dispusă eretic să se substituie lui Dumnezeu. Cum e posibilă o asemenea metamorfoză? Cum sunt posibile aceste serii de metamorfoze? Simplu: pentru că Arghezi e multiplu, ireductibil la o unică și privilegiată ipostază. Iar această multiplicitate e atât a personalității creatoare, a scriitorului (poet, prozator, publicist, dramaturg) ca identitate socială, cât și a eului
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
modul baroc, să se ascundă după mai multe măști și să renască într-un ins însutit sau într-o individualitate titanică, dispusă eretic să se substituie lui Dumnezeu. Cum e posibilă o asemenea metamorfoză? Cum sunt posibile aceste serii de metamorfoze? Simplu: pentru că Arghezi e multiplu, ireductibil la o unică și privilegiată ipostază. Iar această multiplicitate e atât a personalității creatoare, a scriitorului (poet, prozator, publicist, dramaturg) ca identitate socială, cât și a eului profund, mai greu de analizat și de
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
te-ar putea conduce spre miezul operei, spre centrul labirintului. Dar nu e sigur, nu ai nici o confirmare. Acest fenomen m-a atras la Arghezi, în primul rând: incertitudinea unei autodefiniri. Nu avem nici un alt scriitor român capabil de atâtea metamorfoze. Arghezi e un florilegiu de individualități și un florilegiu de stiluri. Încercarea exegeților de a-l reduce la unitate sau de a stabili un numitor comun e, în principiu, anti-argheziană, deci neproductivă și nerecomandabilă. Arghezi, proteicul, reflectă în sine labirintul
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
certitudinea), limbajul se schimbă, de la invocație la agresivitate. În alte ocazii, blestemul e o formă extremă de disperare. O altă cale de cunoaștere înseamnă un alt limbaj. Un alt limbaj înseamnă alt fel de poezie, care angajează un alt eu. Metamorfozele eului rezultă deci dintr-o necesitate de cunoaștere. Acest eseu s-a născut din dorința de a găsi un răspuns privitor la spectacolul metamorfozelor argheziene. Evident: nu mă iluzionez că l-am găsit. Dar mă consolez, cel puțin, cu efortul
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
un alt limbaj. Un alt limbaj înseamnă alt fel de poezie, care angajează un alt eu. Metamorfozele eului rezultă deci dintr-o necesitate de cunoaștere. Acest eseu s-a născut din dorința de a găsi un răspuns privitor la spectacolul metamorfozelor argheziene. Evident: nu mă iluzionez că l-am găsit. Dar mă consolez, cel puțin, cu efortul că am încercat să înțeleg.
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
și empirice ale raporturilor pe care intelectualii le-au avut atât cu aparatul de partid, cât și cu cel ideologic). Prima parte, intitulată Drumul spre comunism: comandamente ideologice, politici culturale, disidente, cuprinde studii semnate de Mioara Anton (Constrângeri și privilegii. Metamorfozele lumii literare în scrisorile către putere), Cristian Vasile ( Un traseu complicat: între înaltă birocrație culturală și lumea literară. Două studii de caz - Ion Ianoși și Paul Cornea), Cosmin Popa (Către dictatură absurdului. Politică ideologică în anii de început ai regimului
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Luceafărul sau începutul marilor rivalități din literatura română), Alină Pavelescu (Instrumentalizarea politică a literaturii. Cazul românului Delirul) și Ana-Maria Cătănuș (Scriitorii disidenți și regimul comunist din România în anii 1980). Studiul care deschide această primă secțiune intitulat Constrângeri și privilegii. Metamorfozele lumii literare în scrisorile către putere (Mioara Anton) analizează scrisorile adresate puterii de către intelectuali. Insistăm asupra acestui studiu, deoarece această categorie specială de documente dezvăluie motivele care au stat în spatele nevoii intelectualilor de a se adresa puterii: nemulțumiri, frustări, nesiguranță
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
o sfidare a vremurilor, ca un refuz emfatic de a semăna cu trupa paupera a poeților. Activ de destulă vreme în viața literară, cu o prezență discretă, Theodor Răpan a țâșnit intempestiv în plenitudinea condiției de poet implicat în toate metamorfozele existenței, atent la ciclurile cosmosului și la metamorfozele naturii. Această carte poate fi evaluată ca un nou debut! Theodor Răpan (n. 1954, în comuna Balaci, Teleorman, fiu de învățător, absolvent de Drept, publicist), a debutat în Caietul debutanților de la Editura
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
de a semăna cu trupa paupera a poeților. Activ de destulă vreme în viața literară, cu o prezență discretă, Theodor Răpan a țâșnit intempestiv în plenitudinea condiției de poet implicat în toate metamorfozele existenței, atent la ciclurile cosmosului și la metamorfozele naturii. Această carte poate fi evaluată ca un nou debut! Theodor Răpan (n. 1954, în comuna Balaci, Teleorman, fiu de învățător, absolvent de Drept, publicist), a debutat în Caietul debutanților de la Editura Albatros, în 1975, și, individual, cu Privind în
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
în închisori; iar pe șantiere oamenii muncii... în birourile Comitetului Central se urzeau intrigi infernale... acolo sus, arterele din creierul unui bătrân general, ale generalului omenirii, se prefăceau în piatră. Singura lui limită, singura limită a istoriei în dezvoltare era metamorfoza generalisimului din carne în calcar. Eram ridicoli, eram sublimi, suspină doctorul. Eram conștient de contradicția căreia îi căzusem prizonier, mai spuse. Grație ei, reușeam să păstrez puțină libertate... aproape fizic, cu ochii minții, vedeam conștiința mea împărțită în cămări, ca
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
presupune ideea de sus și jos/ stânga și dreapta/ și legea simetriei/ Însă în momentul în care ați fost închis aici/ vi s-a luat posibilitatea percepției spațiale./ În plus sunteți obiectul unui experiment/ În ceea ce mă privește fiind supus/ metamorfozei în curând va trebui să/ vă părăsesc. Îmi pare rău. Vă salut.”
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3064_a_4389]
-
prinde virtuți subtile, întrucît sensul îi persistă dincolo de săvîrșirea lui. Pus în fața unui asemenea rău, reacția firească e să-i înțelegi patologia. Aceasta e logica pe care stă volumul lui Gabriel Liiceanu. La mijloc e dorința autorului de a înțelege metamorfoza prin care trece un om care acceptă să fie sicofantul Securității. De acea subtilul cărții ar fi putut fi: patogenia delațiunii ca act spiritual. Ce izbește la Dragul meu turnător e tonul cald, de spovedanie epistolară, fără accente justițiare și
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]
-
de jungla psihologică a personajului din Ghinga. O junglă îndeajuns de domesticită, însă - prin inflație și insistență -, căci de la un moment dat poetul pare să se ia la întrecere cu sine însuși în epuizarea tuturor asocierilor posibile dintre animale și metamorfozele organelor interne. Contorsiunile imagistice sunt atât de căutate, încât depășesc și pun în umbră experiența traumatică din spatele lor. Așa se face că până și scenele pline de cruzime capătă aspect decorativ: „izbutesc uneori să-mi declanșez mici explozii prin cap
Calofilia suferinței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4117_a_5442]
-
gravitează mereu în jurul fricii. Textele se construiesc prin chipurile identității incerte, dereglate din pricina fricii de umanitate. Până și secvențele erotice - amendate, în 1982, ca triviale - nu sunt altceva decât transcrierile vag poetice ale unei femei căreia i se amână, patologic, metamorfoza frumuseții (Fereastra). Împlinire ce are rădăcini în temerile fetiței captive într-o familie anapoda, lipsită de șansa refugiilor. Familia șvabă face baie în aceeași apă (Baia șvăbească), e sursă de legende adultere și incesturi acceptate tacit (Familia mea, Pere putrede
Herta Müller. Înaintea poieticii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3840_a_5165]
-
elevul de liceu ce publica naive articole politice în „Munca", între jurnalistul de 19 ani care făcea militanță socialistă la revista „Lumea nouă" (1896) și Petică, cel ajuns pe culme, din anii 1899-1900, diferența pare uriașă. Iar dacă observăm că metamorfoza s-a produs într-un interval de doar trei-patru ani, între vîrsta de 19 și cea de 23 de ani, atunci putem invoca pe drept cuvînt miracolul. Cultura variată și întinsă a lui Petică i-a servit acestuia direct literatura
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
aspectele frapante ale cotidianului. Prozatorul s-a format prin ridicarea ziaristului la contemplarea detașată și dezinteresată a lumii. La Petică, proza artistică - sub forma poemului în proză - începe acolo unde se sfîrșește jurnalistica. Pe parcursul unui singur an decisiv, anul 1900, metamorfoza poate fi urmărită cu ochiul liber. Evocarea poematică intitulată Tecuciul depărtat. Note de toamnă din noiembrie 1899 inaugurează noua formă; Petică reușește să creeze pe cont propriu, în anul următor, primele poeme în proză de tip evoluat, împingînd în uitare
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]