666 matches
-
mai bogată în substanță sufletească. Aplecat asupra stărilor de spirit polare, poetul se autoexaminează și se autodefinește sever în raport cu timpul și cu „înaltul sens de Om”, aspiră spre puritate morală, meditează asupra rosturilor condiției umane. El condamnă tot ce e meteahnă și rău social, așezându-se sub semnul bunătății, al omeniei și al faptei nobile. Dezbaterea unor teme interzise de regim, precum și a unor probleme ce țin de igiena spiritului, de misiunea poeziei și a poetului a intensificat caracterul polemic al
ZADNIPRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
Aiepa), Lucia Mantu, Axente Frunză (cu povestiri și schițe, note de călătorie la Athos, dar îndeosebi cu tălmăciri din rusește, precum romanele Leon Drey de Semen Iușkevici, Oblomov de I. A. Goncearov, Fără grai de Vladimir Korolenko), Dragoș Protopopescu (Iarmarocul metehnelor, „Maid of Ceylon”). Cu versuri continuă să fie prezenți extrem de frecvent Mihai Codreanu, Demostene Botez, Otilia Cazimir, cărora li se alătură Al. A. Philippide, G. Bărgăuanu, Dragoș Protopopescu (iscălind și Dinu Lance) și George Lesnea (cu numeroase tălmăciri din Serghei
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
a limpezirii apelor, a stabilizării ordinii și firii lucrurilor. Până atunci suntem obligați să suportăm traiul într-o societate care miroase urât, o mlaștină populată cu pești mici și mari, unii mai feroci decât alții. O societate în care toate metehnele (ce cuvânt turcesc minunat!) noastre naționale și-au găsit teren liber de exprimare și care ne fac nouă, celor dedulciți la normalitatea occidentală, traiul aproape imposibil. La care se adaugă în fond și fragilitatea psihologică personală tipică, cred eu, pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
fost operați în Clinica Chirurgie II, între ianuarie 2001 - decembrie 2010. Sunt prezentate criteriile de selecție precum și rezultatele studiilor statistice. Se remarcă necesitatea rezolvării chirurgicale a acestor afecțiuni, cu precădere la bărbații de vârstă activă din mediile defavorizate, cu diverse metehne ce favorizează cronicizarea tuberculozei - fumat, alcoolism, șomaj, pauperizarea societății. Pe lângă cele 151 de cazuri studiate cu minuțiozitate, autorii prezintă, spre exemplificarea indicațiilor individualizate ale diferitelor procedee de soluționare a cavităților reziduale pleurale, precum și a situației endemiei tuberculoase din România, o
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
civilă; acestea au fost așadar de o "calitate îndoielnică" din punct de vedere doctrinar și organizațional.50. În viziunea lui Voicu, sistemul politic românesc evoluează de la un sistem de tip "un partid și jumătate" în 1990 la multipartitismul pur cu "meteahnă" (în 1992, meteahna era aceea că forța de opoziție nu ajungea la 20%) la multipartitismul pur (în 1996). După examenul sistemelor de partide ale regiunii, Voicu avansează ideea că există totuși puncte comune între cazul românesc, cel polonez și ceh
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
fost așadar de o "calitate îndoielnică" din punct de vedere doctrinar și organizațional.50. În viziunea lui Voicu, sistemul politic românesc evoluează de la un sistem de tip "un partid și jumătate" în 1990 la multipartitismul pur cu "meteahnă" (în 1992, meteahna era aceea că forța de opoziție nu ajungea la 20%) la multipartitismul pur (în 1996). După examenul sistemelor de partide ale regiunii, Voicu avansează ideea că există totuși puncte comune între cazul românesc, cel polonez și ceh: "toate sistemele din
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
multipartitismul pur (în 1996). După examenul sistemelor de partide ale regiunii, Voicu avansează ideea că există totuși puncte comune între cazul românesc, cel polonez și ceh: "toate sistemele din aceste țări au fost, la un moment dat, multipartite pure cu meteahnă"51. Ideea unei specificități românești care provine din perioada comunistă și a unei slăbiciuni structurale a partidelor postcomuniste se întâlnește la Alexandru Radu. Autorul opune România unor țări precum Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria, constatând că în România societatea civilă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
problema Basarabiei în 1989, când va fi și debarcat, lucru știut de liderii postdecembriști, care vor evita, cu spaimă secretă, orice pretenții asupra teritoriilor sale istorice". Dacă Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri nu s-ar fi implicat să corecteze "meteahna românilor de a asocia imitația cu mentalitatea de slugă", nu și-ar fi riscat numele și averea în corijarea poziției semiorizontale tipic românești, România, tăiată mărunt, s-ar fi autodizolvat în lumini și culori universale. Poate ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
străduindu-se să justifice apartenența la universul antropologic național, cea mai amplă fiind cea legată de semnificația Cetățeanului turmentat. Autorul are dreptate când afirmă: "Firește, nu toți românii sunt bețivi precum Cetățeanul turmentat, dar un număr impresionant de români au meteahna băuturii... Și intelighenția națională a moștenit viciul" se afirmă citându-l pe Marian Popa, în recenta lui istorie literară... "ajungând la concluzii dezolante." Văzându-l pe Ion Brezeanu, jucând în Cetățeanul turmentat, scriitorul însuși crede că acesta este "simbolul unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care trăim ori trecem. De aceea autorul s-a decis să rostească adevărul în chip cronicăresc, urmărindu-l aprig și nesmintit până în pânzele albe, cum se spune, până la rădăcinile lui naturale și "organice". Nu-l atrag jocurile scriitoricești cu puterea, meteahnă generalizată de la comuniști încoace, nu-l amuză circul, devenit monedă curentă în parlament, în presă, la președinție, printre guvernamentali, după cum nu se lasă amăgit de retorica zgomotoasă a vreunei căpetenii de gașcă politică. Pentru că "schimbarea" nu se mai schimbă, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a doua schimbare la față a României", prima, fiind luată în considerație cea preconizată de Emil Cioran, în 1934, din cea mai controversată, și până azi, carte a să, Schimbarea la față a României. Tânărul Cioran, dur și intolerabil, cu metehnele din veac ale românilor, un popor "fără destin", cu șira spinării prea moale, își lansase strigătul de "pe culmile disperării" legionare, după ce trecuse, cel puțin teoretic, prin "pădurea de fiare" traversând și "mlaștina" cunoștinței "inițiatice". Naționalismul său era verde ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
spune Theodor Codreanu, "sunt întotdeauna la putere, dar dau impresia că se află în opoziție. Țin sub control mass-media, ...formează conștiințe. Dar... având atâta putere... ei dau vina (pentru dezastrele de azi și de ieri) tot pe poporul român, pe "metehnele" sale și pe trecutul lui". Simptomul este numit "divorțul dintre intelighenția cu pretenții de "elitism" și România profundă". Uneori acest simptom capătă o înfățișare de-a dreptul patologică, un aspect de "caz" clinic. Nu e o întâmplare, cel mai mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nou Basarabia eminesciană (Iași, "Junimea", 2013)? În primul rând, o abordare lipsită de crisparea pe care o manifestă unii exegeți care, din cauza corectitudinii politice, se feresc a spune lucrurilor pe nume. Ei bine, Theodor Codreanu s-a vindecat de această meteahnă și discută problema raporturilor dintre România și Rusia cu liniștea necesară pentru corecta delimitare a nuanțelor: "Sub acest aspect, perspectivei eminesciene a prezentei cercetări i se rezervă speranța că poate retrezi sentimentul responsabilității față de neamul românesc măcar în sânul unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și, din această cauză, efectul propagandei, care este baza materială în rezolvarea efectivă a problemei întârzie să apară. Faptul că aveam de-a face cu incompetenți aduce mai multe pagube decât o grindină, decât o calamitate naturală. Noi împotriva acestor metehne trebuie să acționăm. [...] Secția de propagandă nu a găsit formele și metodele care să ducă și să facă o educație prin muncă și pentru muncă. Toți trebuie să muncească pentru a-și aduce contribuția, or noi, prin protecționism, creăm o
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ronțăie ceva de prin pachete și strigă la moș cu gura plină: Y dos helados... y la cerveza bien fria, por favor...!** Sí, sí, răspunde mogîldeața cu supușenie. Proză scurtă Ambasadorul Hassan fusese profesor universitar și, pe deasupra, mai avea și meteahna de a scrie proză scurtă. Acestea sînt volumele mele, îmi spune pe un ton vesel Erau trei volume în limba arabă, așa că aveam puține șanse ca să le dezleg tainele. Vorbea destul de bine franceza și mi-ar fi putut traduce măcar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
câștige rapid, pe socoteala celorlalți. Trăim în epidemia talentelor negative: talentul de a fraieri, de a da „țepe“ și „tunuri“, de a te strecura șmecherește, de a „da clasă“, de „a lua fața“, de a te-nvârti. Nici una din aceste metehne nu se poate explica prin proastă organizare, sărăcie, corupție. E mai degrabă adevărat că și proasta organizare, și sărăcia, și corupția sunt rezultatul unui cronic deficit de mândrie națională. Aici e buba, aici ar trebui să vină antidotul. Trebuie să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ultima replică din O scrisoare pierdută, replica lui Ghiță Pristanda, care încununează toată comédia: „Muzica! Muzica!“ Până și tribulațiile minore ale unui târg de provincie pot fi anulate printr-o „cântare“ conciliantă. Și nu întâmplător, Caragiale, sastisit până la disperare de metehnele autohtone, era împătimit de muzică. Mai mult decât Berlinul, muzica a fost exilul și vindecarea sa. III ORDINEA SUBTILĂ A LUMII Speranța S-ar zice că, de la o vreme, competența noastră supremă e disperarea. De la mica disperare cotidiană până la teoria
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vântul... Și atunci, nu data calendaristică fixată de tradiție deși În preajmă, e importantă, cât suportul ei, Înflorirea plantei, dependentă de capriciile vremii. Separarea sexelor nu e o excepție a urzicii: cam toate rubedeniile ei, chiar neașteptate, suferă de aceeași meteahnă: cânepa și hameiul, pe când dudul rămâne un indecis și abia ulmul s’a hotărât să se apropie de majoritate Împodobindu-se cu flori hermafrodite. Ca orice femeie, urzica „țese“: e o plantă textilă - iar Victor Hugo a fost darnic În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vieții, și În populația sa, al omului, care ajunge uneori, mai precis În jurul vârstei de 30 de ani, chiar entropic. Pisica are un biocâmp negentropic. Și vrea, implicit, un mediu entropic. Pe care-l găsește În omul bolnav, ori În locul metehnei lui: o durere de șale ori o fractură, precum a mea, atât de mediatizată. À propos: atunci aveam biocâmpul exact pe dos, adică entropic, iar motanul „meu“ numai pe piciorul meu rupt a tors. Vindecându-mă. Asta e ceea ce poporul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pot face mai greu combinația de bani care să egaleze În balanță cumpărătura. Ce să fac? Să las, rotunjind, de la mine. Se vede că inflația este ajutată nu doar de lenea unei economii, dar și de un sistem monetar nefericit. Metehnele continuă. Cândva, pe vremea „ciuruitului“, chiar cea mai mică leafă număra măcar 10 din cea mai mare bancnotă, cu care omul Își cârpea tot atâtea nevoi. O asemenea leafă cuprinde acum două-trei hărtii - pardon, plasticuri -, iar nevoile’s Încă mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
două săptămâni, nu trei cum pretindea medicul. Ce nu știe Cristi e că l’am considerat tot un loc, căci sărac În energie era atunci, adică pe placul meu. Cine are nevoie de „căldura de pisică“, bună la fel de fel de metehne, trebuie doar să aciuieze o pisică necăjită și s’o convingă - o face singură! - să se covrigească pe locul dureros. Va atribui rezultatul unui miracol pe care nici chiar Hercule de la Băi nu-l poate Înfăptui; dar e doar o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
același cod genetic, esența vieții, cu tot ce viețuiește pe această planetă. Ce urmează? Doar evadarea, chiar de pe Terra, undeva În spațiu. Vă spun, cu gheruța pe suflet: nu veți reuși decât dacă nu veți exporta acolo, În spațiu, și meteahna voastră, risipa. Doar pentru că oriunde, pe Terra ori În Cosmos, stăpână e Natura, aceea cu N mare. „Meridian“, 12 iulie 2002, ora 11... 57. Grinuț Cine e Grinuț? E prietenul meu bucureștean. Nu e negru ca mine, ci un tigrișor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Încă nu lăutar profesionist - rapsod. Urmează o nouă generație, În care se va găsi un altul, la fel de dotat, care va prelua vechea creație,cizelând-o, căci sigur comunitatea, care joacă și rolul de critic, i-a găsit Între timp oarece „metehne“. Iarăși creația, dar una Înnoită, va fi acceptată, folosită, criticată, astfel că următoarea generație va mai avea ceva de făcut, iar inițialul creator va fi uitat. Dar doar unul se va Însărcina, de fiecare dată cu munca, ceilalți rămânând doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o transpună din abiotica geografie În suprabiotica sociologie. Și a tot tentat-o, de la Burebista Încoace, deși fără un succes de durată. Firesc. Burebista și Mihai Viteazul au unit entități statale care, așa cum Herodot ne-a pălmuit, manifestau În continuare meteahna noastră, disputa internă, cu corolarul ei, tendința centrifugă. Doar momentul 1918 ne-a fost favorabil: Nici România vremii nu mai era apanajul a două domnii care să se hârâie precum câinii prin gardul prăpăditului de Milcov, chiar trecând la fapte
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a fost favorabil: Nici România vremii nu mai era apanajul a două domnii care să se hârâie precum câinii prin gardul prăpăditului de Milcov, chiar trecând la fapte precum Vasile Lupu și Matei Basarab, ci al uneia străine, inclusiv de meteahna amintită. Cât despre Bucovina, Basarabia, Ardeal, ele erau atunci doar sfărâmături ale unor imperii defuncte, dar care le lipsiseră de calitatea de apanaj al cuiva. Erau „orfane“ deci. Așa vorbind, Întocmirea trebuia să fie veșnică. Doar că tot geografia Îi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]