602 matches
-
cu reacțiunea spaima bătrânilor „asediați” atinge paroxismul. Zoe din O scrisoare pierdută folosește în exces metoda dramatizării suferinței, provocată de șantajul cu scrisoarea. Cațavencu are și el momentul lui de „tragedie”, atunci când este înfrânt. În D-ale carnavalului, Crăcănel și Mița sunt victimele „traducerii”. Dramaturgul convertește tot acest substrat de melodramă în comedie prin jocul contradicțiilor, suprinzând „eroarea” personajelor „fie în raport cu sine (comicul de caracter), fie în raport cu împrejurarea (comicul de situație)”<footnote Ștefan Cazimir, op. cit., p. 19. footnote>. La proporțiile lumii
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
personaje tip: bărbierul, prostul, servitorul, încornoratul, cuplul comic, femeile vesele. Personajele feminine sunt cele mai apropiate de vechile scheme comice dintre toate personajele lui Caragiale. Ele participă la jocul general, la încurcăturile dintre „traduși” și „traducători” și cei fără vină. Mița intră direct în scenă. Gelozia și-o exteriorizează la modul patetic: „Nae! Nae, pe care l-am iubit, pe care l-am adorat pentru eternitate, până la nebunie...”, „Nae mă traduce”. Verva Miței, vulgaritatea ei justifică legătura cu vechile personaje comice
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
dintre „traduși” și „traducători” și cei fără vină. Mița intră direct în scenă. Gelozia și-o exteriorizează la modul patetic: „Nae! Nae, pe care l-am iubit, pe care l-am adorat pentru eternitate, până la nebunie...”, „Nae mă traduce”. Verva Miței, vulgaritatea ei justifică legătura cu vechile personaje comice pe care o face I. Constantinescu: „Mița e construită după tiparele mimusului străvechi: vulgară, violentă, nu fără un anume farmec al comicului grotesc. Ca și alte personaje ale comediilor Mița face parte
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
o exteriorizează la modul patetic: „Nae! Nae, pe care l-am iubit, pe care l-am adorat pentru eternitate, până la nebunie...”, „Nae mă traduce”. Verva Miței, vulgaritatea ei justifică legătura cu vechile personaje comice pe care o face I. Constantinescu: „Mița e construită după tiparele mimusului străvechi: vulgară, violentă, nu fără un anume farmec al comicului grotesc. Ca și alte personaje ale comediilor Mița face parte din categoria păcălitorilor-păcăliți: pitorescul ei nu se explică numai prin descendența mimică a personajului și
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
traduce”. Verva Miței, vulgaritatea ei justifică legătura cu vechile personaje comice pe care o face I. Constantinescu: „Mița e construită după tiparele mimusului străvechi: vulgară, violentă, nu fără un anume farmec al comicului grotesc. Ca și alte personaje ale comediilor Mița face parte din categoria păcălitorilor-păcăliți: pitorescul ei nu se explică numai prin descendența mimică a personajului și desigur, în mai mare măsură prin meridionalismul ei”<footnote I. Constantinescu, op. cit., p. 168. footnote>. Vociferările Miței, totala agitație a ei nu par
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Ca și alte personaje ale comediilor Mița face parte din categoria păcălitorilor-păcăliți: pitorescul ei nu se explică numai prin descendența mimică a personajului și desigur, în mai mare măsură prin meridionalismul ei”<footnote I. Constantinescu, op. cit., p. 168. footnote>. Vociferările Miței, totala agitație a ei nu par a avea un substrat temperamental real. Plămădindu-și melodramatica răzbunare în fața lui Iordache, ea-și schimbă dintr-o dată atitudinea la apariția unui intrus: „Un mușteriu...”. Fără a mai insista pe această latură contradictorie a
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
par a avea un substrat temperamental real. Plămădindu-și melodramatica răzbunare în fața lui Iordache, ea-și schimbă dintr-o dată atitudinea la apariția unui intrus: „Un mușteriu...”. Fără a mai insista pe această latură contradictorie a personajului, Caragiale sugerează astfel superficialitatea Miței, clișeul livresc din comportarea ei. Ștefan Cazimir indică „sursele Miței” în romanța lui C. A. Rosetti A cui e vina („m-ai uitat pe mine, le-ai uitat pe toate”) și în alte poezii ale secolului al XIX-lea, de la
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
răzbunare în fața lui Iordache, ea-și schimbă dintr-o dată atitudinea la apariția unui intrus: „Un mușteriu...”. Fără a mai insista pe această latură contradictorie a personajului, Caragiale sugerează astfel superficialitatea Miței, clișeul livresc din comportarea ei. Ștefan Cazimir indică „sursele Miței” în romanța lui C. A. Rosetti A cui e vina („m-ai uitat pe mine, le-ai uitat pe toate”) și în alte poezii ale secolului al XIX-lea, de la Păstorul întristat de Cîrlova până la Rodica lui Alecsandri: „Dă să
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
și în alte poezii ale secolului al XIX-lea, de la Păstorul întristat de Cîrlova până la Rodica lui Alecsandri: „Dă să beau, voi să beau (cadențând), căci nu e-n lume altă durere decât durerea ce simțesc eu...”. Indicațiile autorului atribuie Miței în mod consecvent o tonalitate „patetică”, „nervoasă”, „hotărâtă”, „solemnă”, „dezolată”. Căutând să descoperim substanța umană reală a Miței, constatăm neputința de a discerne între sentimente. Amenințarea cu „vitrionul” și punerea ei în practică sunt semne caracteristice temperamentelor isterice. În aceeași
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Dă să beau, voi să beau (cadențând), căci nu e-n lume altă durere decât durerea ce simțesc eu...”. Indicațiile autorului atribuie Miței în mod consecvent o tonalitate „patetică”, „nervoasă”, „hotărâtă”, „solemnă”, „dezolată”. Căutând să descoperim substanța umană reală a Miței, constatăm neputința de a discerne între sentimente. Amenințarea cu „vitrionul” și punerea ei în practică sunt semne caracteristice temperamentelor isterice. În aceeași categorie intră și o recomandare a lui Iordache: „i-a venit pandaliile...”. Dar aceste fapte pot fi interpretate
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
sentimente. Amenințarea cu „vitrionul” și punerea ei în practică sunt semne caracteristice temperamentelor isterice. În aceeași categorie intră și o recomandare a lui Iordache: „i-a venit pandaliile...”. Dar aceste fapte pot fi interpretate atât drept dovezi intenționate, pe care Mița le adună în spiritul profunzimii sentimentului ei, cât și ca arme de convingere a amantului: „ai uitat că sunt fiică din popor și sunt violentă?”. Tristețea Miței, care se cramponează de Don Juanul de mahala, Nae Girimea, poate fi sau
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
pandaliile...”. Dar aceste fapte pot fi interpretate atât drept dovezi intenționate, pe care Mița le adună în spiritul profunzimii sentimentului ei, cât și ca arme de convingere a amantului: „ai uitat că sunt fiică din popor și sunt violentă?”. Tristețea Miței, care se cramponează de Don Juanul de mahala, Nae Girimea, poate fi sau nu o mască. Cert este însă că ambiguitatea rămâne până la ultima replică, nu schematizând, ci, dimpotrivă, îmbogățind personajul cu nuanțe variate. Spre deosebire de Mița, Didina e sigură pe
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
și sunt violentă?”. Tristețea Miței, care se cramponează de Don Juanul de mahala, Nae Girimea, poate fi sau nu o mască. Cert este însă că ambiguitatea rămâne până la ultima replică, nu schematizând, ci, dimpotrivă, îmbogățind personajul cu nuanțe variate. Spre deosebire de Mița, Didina e sigură pe sine, (nu ezită când Nae o intreabă: „Vrei să te lase Pampon?”, ea răspunde repede: „Ba nu”), nu are manifestări de sentimentalism, nu-și declară amorul și nici gelozia. Didina, conturată din caracteristici puține, dar expresive
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
nu ezită când Nae o intreabă: „Vrei să te lase Pampon?”, ea răspunde repede: „Ba nu”), nu are manifestări de sentimentalism, nu-și declară amorul și nici gelozia. Didina, conturată din caracteristici puține, dar expresive, nu are nimic din ambiguitatea Miței. Farmecul ei este simțit de reprezentanții cei mai de vază ai mahalalei, de Pampon și de Nae. Ea este întruchiparea feminității definită de Pampon „ochi alunecoși, inimă zburdalnică”. Urmărirea detectivistă din bal strânge firele comediei spre răfuiala femeilor. În finalul
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
tipul cavalerului fără teamă, a omului de onoare, toate acestea fiind subminate în piesă de caricatura gravă. Sentimentul iubirii capătă la el o aureolă mistică și se însoțește cu ideea de jertfă. În confesiunile pe care și le fac reciproc Mița și Pampon, aflați în situații similare, ambii trădați și hotărâți să se răzbune, se ajunge la o distincție: Mița are insomnii din gelozie, pe când Pampon pierde nopțile la cărți. Modul în care iși declară Mița gelozia ține de domeniul pateticului
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
capătă la el o aureolă mistică și se însoțește cu ideea de jertfă. În confesiunile pe care și le fac reciproc Mița și Pampon, aflați în situații similare, ambii trădați și hotărâți să se răzbune, se ajunge la o distincție: Mița are insomnii din gelozie, pe când Pampon pierde nopțile la cărți. Modul în care iși declară Mița gelozia ține de domeniul pateticului, iar Pampon are o elementară pornire spre agresiune, un spirit de răfuială. „Înalt, bărbos, fioros”, turbat de gelozie, Pampon
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
care și le fac reciproc Mița și Pampon, aflați în situații similare, ambii trădați și hotărâți să se răzbune, se ajunge la o distincție: Mița are insomnii din gelozie, pe când Pampon pierde nopțile la cărți. Modul în care iși declară Mița gelozia ține de domeniul pateticului, iar Pampon are o elementară pornire spre agresiune, un spirit de răfuială. „Înalt, bărbos, fioros”, turbat de gelozie, Pampon are predecesor în comedia dell’arte pe „furioso”. Violentul Pampon în urmărirea „Bibicului” amenință neîncetat: „O să
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
urmă o supun unui interogatoriu”. În spiritul unui detectiv, Pampon formulează diferite ipoteze cu privire la biletul găsit, neglijând pe aceea că biletul fusese pierdut de Nae Girimea. Ideile lui nu pot fi clintite nici de indiciile de ordin contrar oferite de Mița deși, folosind limbajul comediei, se poate spune că sunt „doi amanți”, „traduși” de același „respectiv”. Pampon îl așteaptă la frizerie pe Nae Girimea pentru a dezvălui misterul biletului găsit lângă patul amantei sale, iar Mița pentru a-i exprima bănuiala
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
de ordin contrar oferite de Mița deși, folosind limbajul comediei, se poate spune că sunt „doi amanți”, „traduși” de același „respectiv”. Pampon îl așteaptă la frizerie pe Nae Girimea pentru a dezvălui misterul biletului găsit lângă patul amantei sale, iar Mița pentru a-i exprima bănuiala că o înșeală. Efectul dramatic al acestei conversații este realizat printr-un paralelism de situații, fiecare povestindu-și drama. Similitudinea posturii lor apare când cei doi realizează că „îi traduce” una și aceiași persoană. Cu
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
conversații este realizat printr-un paralelism de situații, fiecare povestindu-și drama. Similitudinea posturii lor apare când cei doi realizează că „îi traduce” una și aceiași persoană. Cu mintea lui greoaie, Pampon crede în povestea cu înșelăciunea spițerului și, după ce Mița lămurește lucrurile („ce spițer? nu-i spițer...”), cade victima unei alte confuzii. Agresiv, aleargă după bietul Crăcănel, care este amantul Miței, dar nu cel cu „traducerea”. Mache Razachescu, „ce-i mai zice și Crăcănel” este marele naiv al piesei. Ajuns
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
îi traduce” una și aceiași persoană. Cu mintea lui greoaie, Pampon crede în povestea cu înșelăciunea spițerului și, după ce Mița lămurește lucrurile („ce spițer? nu-i spițer...”), cade victima unei alte confuzii. Agresiv, aleargă după bietul Crăcănel, care este amantul Miței, dar nu cel cu „traducerea”. Mache Razachescu, „ce-i mai zice și Crăcănel” este marele naiv al piesei. Ajuns la vremea „bărbuțelor și a cheliei”, sfidează romantic destinul vitreg de „volintir” în garda națională și, pierzându-și orice speranță că
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
regizorul carnavalului măștilor - despre el G. Munteanu afirmă că e „varianta caricată a tipului juanesc”<footnote G. Munteanu, op. cit., p. 496. footnote>. Și într-adevăr, Nae Girimea e singurul dintre amanți care are o anumită anvergură, pentru că schimbă don juanesc „Mițele și Didinele și deci nu e un domestic adulterin”. Refuză ideea „pirostriilor” și își asigură din vreme ieșirile din „romanțurile” nefavorabile pentru a intra în altele. Este elementul constitutiv a două „triunghiuri de amor”: Mița și Crăcănel, Didina și Pampon
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
anvergură, pentru că schimbă don juanesc „Mițele și Didinele și deci nu e un domestic adulterin”. Refuză ideea „pirostriilor” și își asigură din vreme ieșirile din „romanțurile” nefavorabile pentru a intra în altele. Este elementul constitutiv a două „triunghiuri de amor”: Mița și Crăcănel, Didina și Pampon. Isteț la vorbă și la faptă, ajutat și de șiretenia sau prostia celorlalte măști, Nae Girimea câștigă prin minciună, împăcând pe toată lumea: pe amanții geloși, pe amantele lor și ale lui, câștigându-și o siguranță
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
și pierderea poziției în politica locală, iar satisfacerea lor - ratarea ascensiunii politice. Ținuta morală nu-l împiedică însă să tolereze generos calculul lui Pristanda cu steagurile și nu-l oprește nici de la adulterul cu soția lui Trahanache. Dacă în bilețelul Miței, Mache Răzăchescu este numit depreciativ „mangafaua”, Tipătescu păstrează pentru amicul încornorat stimă prevenitoare prin apelativul „venerabilul”, ce conține și o ironie subtilă. În O scrisoare pierdută Caragiale realizează o bună organizare a triunghiului conjugal <footnote În Dicționarul personajelor..., coord. C-
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
roluri false, se substituie succesiv unele altora, își transmit costumele, își împrumută aparent costumele și trăiesc unii evenimentele altora: Crăcănel este luat la bătaie de un adversar care nu-i al lui, Catindatul primește în obraz vitriolul destinat altuia, Pampon, Mița, Crăcănel urmăresc un vinovat închipuit, în timp ce vinovatul adevărat, Nae Girimea, trece pe lângă ei. Dincolo de această viziune, Caragiale pare să nu mai fi descoperit nimic esențial de spus despre lumea vremii sale și a lăsat-o cufundată în veselia sa inconștientă
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]