884 matches
-
sarcina pozitivă a grupării cuaternare de amoniu le conferă structură de amfioni (bipolară); - prezența resturilor acil hidrofobe și a sarcinilor electrice pozitivă și negativă le conferă caracter amfipatic și proprietăți tensioactive puternice. În apă lecitinele se dizolvă formând agregate numite micelii, alcătuite din două straturi lipidice; acest dublu strat lipidic este stabilizat prin forțele van der Waals dintre catenele hidrocarbonate ale resturilor acil hidrofobe aranjate paralel și dispuse spre interior și, pe de altă parte, prin interacțiunile electrostatice dintre moleculele polare
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
caracter hidrofil iar nucleul steranic este hidrofob. Interacțiunea cu apa și cu alte lipide se face într-un mod particular: se dizolvă în apă formând soluții micelare prin agregarea unui număr mic de molecule iar în prezența altor lipide formează micelii mixte (săruri biliare - lipide) care au capacitatea de a solubiliza și alte categorii de lipide. 3.6. Aportul, digestia și absorția lipidelor În mod obișnuit, lipidele asigură 25-35% din aportul caloric din dietă, reprezentând circa 80-100 g pentru adultul normoponderal
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
care permite acțiunea ulterioară a enzimelor digestive (fig.17). Sub influența lipazei pancreatice, cea mai mare parte a lipidelor sunt scindate hidrolitic în monogliceride și acizi grași. Pe măsură ce se formează, acești produși ajung și se dizolvă în porțiunea lipidică a miceliilor sărurilor biliare, prin intermediul cărora sunt transportați la nivelul celulei epiteliale intestinale. După pătrunderea în celula epitelială intestinală, acizii grași și monogliceridele sunt recombinate în cea mai mare parte pentru a reface trigliceride și, într-o mai mică măsură, sunt digerate
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
Colesterolul liber și esterificat prezent în lumenul intestinal provine din trei surse: din alimente (aproximativ 500 g/zi), din bilă și din descuamațiile mucoasei intestinale. Esterii colesterolului sunt hidrolizați sub acțiunea colesterol esterazei pancreatice iar colesterolul liber este incorporat în micelii. În final, aproximativ 300 mg din colesterolul micelar este absorbit în enterocit, unde este reesterificat parțial și participă la sinteza chilomicronilor. Sărurile biliare rămân în lumen participând la solubilizarea și transportul altor molecule lipidice. Abia în porțiunea distală a ileonului
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
Celulele SFM sunt esențiale pentru mecanismul imunității antibacteriene înnăscute. Macrofagul posedă un mecanism fin de recunoaștere a LPS. De multe ori, 1 pg/ mL (circa 100 fM) stimulează un răspuns detectabil. În soluție apoasă, LPS purificat formează complexe macromoleculare, analoage miceliilor fosfolipidice. Aceste complexe se pot insera direct în membrana plasmatică și astfel alterează fluiditatea ei, iar la concentrații mari, produc dezagregarea membranei celulare. Dar, în condiții fiziologice, LPS diferă de varianta purificată, în soluții apoase. LPS în plasmă, în fluidul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sunt compuși naturali care se găsesc în uleiurile vegetale și în semințele de pin. Din cauza structurii asemănătoare cu cea a colesterolului, fitosterolii și fitostanolii scad absorbția intestinală atât a colesterolului alimentar, cât și a celui biliar, prin înlocuirea acestuia în miceliile formate la nivel intestinal. Reducerea absorbției de colesterol (cu aproximativ 50%) determină o creștere compensatorie a sintezei hepatice de colesterol, dar aceasta nu este suficientă pentru a compensa pierderile de colesterol prin scaun și, ca urmare, colesterolul seric este redus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
cu antene scurte (fig. 59 a). Larva este apodă și acefală, mandibulele chitinizate, adaptate pentru ros (fig. 59 c). Biologie și ecologie. Insecta se înmulțește continuu, din luna iunie și până în toamnă. Femelele depun ouăle între lamelele ciupercilor sau pe miceliu. Larvele eclozate sapă galerii în pălăria ciupercii, dezvoltarea lor durând 5 - 6 zile. La maturitate larva părăsesște corpul ciupercii și se transform în pupă în substratul nutritive sau amestecul de acoperire. După 1 - 2 săptămâni zboară muștele din noua generație
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
vară se înmulțește în masă, temperaturile de 18 - 200 C și umiditatea de peste 80 % fiind favorabile. Pragul de prolificitate este de 180 C. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta atacă diferitele specii cultivate și spontane de ciuperci. Larvele distrug miceliul sau sapă galerii în piciorul ciupercii, urcându-se până la pălărie. Butonii de fructificare atacați devin cuiburi pentru larvele dipterului. Când atacă bazidiofructele, acestea apar normale la exterior, secționate însă, se pun în evidență galerii săpate în pulpa piciorului sau pălăriei
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mici, de 5 - 6 mm lungime, de culoare galben-portocalie, cu antene lungi de culoare roz, cu reproducere pedogenetică, în care dezvoltarea de la ou la adult este mult scurtată. În interiorul unei larve mamă se formează larve fiice ce încep să atace miceliul ciupercilor. Musca cecid - Heteropeza pygmea, familia Cecidomyidae Prezintă larve cu character fotocinetic (sunt atrase de lumină), apărute pedogenetic. Larvele au 1,0 - 2,8 mm lungime și se hrănesc sugând conținutul miceliului sau al lamelelor basidiale ale ciupercilor. Adulții au
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
se formează larve fiice ce încep să atace miceliul ciupercilor. Musca cecid - Heteropeza pygmea, familia Cecidomyidae Prezintă larve cu character fotocinetic (sunt atrase de lumină), apărute pedogenetic. Larvele au 1,0 - 2,8 mm lungime și se hrănesc sugând conținutul miceliului sau al lamelelor basidiale ale ciupercilor. Adulții au 1 mm lungime, sunt de culoare portocalie, fiind greu de observant. Atacul principal este de larve, care după 9 - 12 săptămâni de la însămânțarea miceliului, pot produce populații de până la 30.000 indivizi
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
8 mm lungime și se hrănesc sugând conținutul miceliului sau al lamelelor basidiale ale ciupercilor. Adulții au 1 mm lungime, sunt de culoare portocalie, fiind greu de observant. Atacul principal este de larve, care după 9 - 12 săptămâni de la însămânțarea miceliului, pot produce populații de până la 30.000 indivizi/10 kg substrat, reducând cu circa 20 % producția de ciuperci (Tudor Ioana, 2001). Mycophila fungicola este altă specie de muște cecid. Adulții au dimensiuni foarte mici, foarte păgubitoare deoarece se înmulțesc repede
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de până la 30.000 indivizi/10 kg substrat, reducând cu circa 20 % producția de ciuperci (Tudor Ioana, 2001). Mycophila fungicola este altă specie de muște cecid. Adulții au dimensiuni foarte mici, foarte păgubitoare deoarece se înmulțesc repede. Se hrănesc cu miceliu și sapă galerii în piciorul și pălăria ciupercii. Acarianul roșu - Tarsonemus myceliophagus Hussey, ordinul Acari, familia Tarsonemydae Adulții se hrănesc cu hifele miceliene și cu spori de mucegai. Atacul puternic produce o colorație roșiatică la baza piciorului ciupercilor. Adulții se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Acești acarieni sunt vectori ai multor virusuri (Tudor Ioana, 2001). Nematozii substratului de cultură sunt printer cei mai importanți dăunători ai culturilor de ciuperci. Apar frecvent în ciupercăriile clasice și mai rar în cele industrial. Atacul se manifestă prin distrugerea miceliului, când este în faza tânără. Cel mai răspândit este nemaodul ciupercilorDitylenchus myceliophagus. 8.3. Măsuri de prevenire și combatere a ciupercilor Cultivatorii de ciuperci trebuie să aibă în vedere reducerea utilizării pesticidelor și parcurgerea tuturor etapelor care contribuie la acest
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
altul. Substratul uzat va fi transportat la o distanță destul de mare de spațiul de cultură (cel puțin câțiva kilometric), iar platform să fie acoperită. - împiedicarea pătrunderii dăunătorilor în spațiile de cultură are o importanță deosebită pe durata însămânțării și incubării miceliului în substratul nutritive. Etanșeizarea perfectă a spațiilor (uși, ferestre), este absolute necesară. - incubarea rapidă a miceliiiliii Asigurarea condițiilor optime de microclimate la incubare duce la colonizarea rapidă a substratului nutrivit de către micelul ciupercilor Pleurotus, reducând astfel timpul de expunere a
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
este restrânsă la regiunea subterminală a talului) și terminală sau apicală (Sphacelaria - algă brună la care activitatea mitotică se limitează la teritorii situate la extremitatea talului). În cazul fungilor (cu mod de viață heterotrof), structura de bază a talului (numit miceliu) este un filament cilindric, adesea foarte ramificat și, uneori, anastomozat Într-o rețea tridimensională, cu creștere terminală indefinită. Din punct de vedere citologic, ciupercile se caracterizează prin: absența totală a plastidelor, nuclei mici, vacuole mari, perete chitinos, rezerve nutritive sub
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
din organisme vii, vegetale sau animale) și simbionte (ce trăiesc În asociere cu un alt organism: algă În cazul lichenilor, rădăcina fanerogamelor În cazul micorizelor). Ciupercile saprofite, fragmentând resturile vegetale, participă la formarea humusului și fac astfel solul fertil - celulele miceliului de ciuperci, cu perete chitinos, nu pot absorbi fragmente de organisme prin endocitoză (ca celulele animale); de aceea peretele ciupercii impune absorbția de molecule mici, rezultate din degradarea moleculelor organice mari cu ajutorul enzimelor; așadar, digestia este În mod obligatoriu extracelulară
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Și ciupercile au adoptat un mod de viață terestru, dar această schimbare de mediu nu a fost Însoțită de o diferențiere histologică importantă, nici de formarea de organe atât de specializate, ca rădăcina și frunza. Ciupercile au păstrat un tal (miceliu) filamentos, au peretele celular chitinos, se nutresc degradând și absorbind materii organice, trăiesc În toate habitatele, pot fi heterotrofe (parazite și saprofite) sau simbiotrofe. Neavând pigmenți asimilatori, fac absorbție de substanțe organice simple, pe care le procură din hidroliza macromoleculelor
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
În toate habitatele, pot fi heterotrofe (parazite și saprofite) sau simbiotrofe. Neavând pigmenți asimilatori, fac absorbție de substanțe organice simple, pe care le procură din hidroliza macromoleculelor organice mari, cu ajutorul enzimelor. Modul de viață heterotrof implică un contact strâns al miceliului cu substratul, o deplasare a filamentelor miceliene (cu creștere apicală) spre noi zone cu hrană. Ciupercile trăiesc, de regulă, În locuri umede, iar Împotriva rUV luptă tot prin derivați aminici ciclici, precum melanina, care conferă o culoare mai Închisă multor
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
bronșice focale prin corpi străini, tumori etc., la care bronhoscopia identifică etiologia și sediul obstrucției bronșice. Bronșiectaziile aspergilare apar la indivizi atopici, cu sau fără simptomatologie astmatică. Interesează bronșii proximale care se umplu cu mucus compact ce conține eozinofile și micelii aspergilare. Diagnosticul se bazează pe eozinofilia sanguină, testele intracutane pozitive, prezența anticorpilor specifici în sânge și identificarea hifelor pe frotiurile din spută. Evoluție și complicații În era preantibiotică, în absența tratamentului, în evoluția naturală a bronșiectaziilor erau cunoscute următoarele modalități
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
crescută la pacienții cu malnutriție, diabet dezechilibrat, antibioterapie intensivă, discrazii sangvine, boală Hodgkin, tuberculoză, sarcoidoză etc. [35]. Fungii patogeni primari descriși clasic sunt: Histoplasma capsulatum, Coccidioides immitis, Blastomyces dermatitidis, Paracoccidioides brasiliensis, Sporothrix schenckii; acești fungi sunt dimorfi, prezentând formă de micelii în natură și luând formă de drojdie la temperatura corpului. Fungii oportuniști sau secundar patogeni sunt: Cryptococcus neoformans, Torulopsis glabrata, specii de Candida, Mucor și Aspergillus. Rolul chirurgului toracic în managementul micozelor pulmonare este în general diagnostic, însă există anumite
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
o infecție pulmonară asimptomatică până la infecția fulminantă, fatală. Aspergilomul Reprezintă colonizarea și dezvoltarea fungilor la nivelul unei cavități pulmonare preexistente comunicante la nivelul arborelui traheo-bronșic; fungii se dezvoltă și formează micetomul sau aspergilomul. Evoluția bolii constă în dezvoltarea și creșterea miceliilor în pereții cavității pulmonare, pe care de regulă nu îi depășesc; în schimb produc necroza pereților și desprinderea straturilor interne, formându-se astfel un „ghem” (sau mai multe) de aspect maroniu, cenușiu, roșiatic sau gălbui, alcătuit din fungi vii și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
de regulă nu îi depășesc; în schimb produc necroza pereților și desprinderea straturilor interne, formându-se astfel un „ghem” (sau mai multe) de aspect maroniu, cenușiu, roșiatic sau gălbui, alcătuit din fungi vii și morți, elemente sangvine și detritusuri. Creșterea miceliilor, eliberarea micotoxinei și reacția inflamatorie duc la lărgirea cavității și creșterea micetomului. În cazul morții miceliilor aspergilomul se poate lichefia și elimina prin spută; mai rar se poate calcifica. Cavitățile pulmonare care găzduiesc asper-gilomul rezultă cel mai frecvent după tuberculoză
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
astfel un „ghem” (sau mai multe) de aspect maroniu, cenușiu, roșiatic sau gălbui, alcătuit din fungi vii și morți, elemente sangvine și detritusuri. Creșterea miceliilor, eliberarea micotoxinei și reacția inflamatorie duc la lărgirea cavității și creșterea micetomului. În cazul morții miceliilor aspergilomul se poate lichefia și elimina prin spută; mai rar se poate calcifica. Cavitățile pulmonare care găzduiesc asper-gilomul rezultă cel mai frecvent după tuberculoză, dar pot fi produse și de sarcoidoză, infarct pulmonar, abces pulmonar cavitar vindecat, fibroză post-radică, emfizem
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
cavități preexistente, cu pereți subțiri, epitelizați, înconjurate de parenchim pulmonar normal. Aspergiloamele complexe apar de obicei la pacienți imunocompromiși: cavități pulmonare cu pereți groși, alcătuiți din parenchim afectat de boală (tuberculoză cronică, bronșiectazii, abcese cronice, sarcoidoză în stadii avansate) [35]; miceliile depășesc pereții cavitari și invadează parenchimul pulmonar adiacent. Evoluția și complicațiile aspergiloamelor complexe sunt severe. Simptomatologie Tusea este comună, iar hemoptiziile (în diverse grade) apar la 50-80% din pacienți. Odată apărute, hemoptiziile au tendință la repetare și la agravare. Mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
infecții oportuniste; alte specii ocazional patogene la om sunt C. guiliermondii, C. stelatoidea, C. parakrusei, C. tropicalis, C. glabrata etc. Candida albicans se prezintă microscopic ca grupuri de organisme ovalare, de 2,5-4 μm, cu perete subțire, cu sau fără micelii. Local produce o reacție inflamatorie granulomatoasă. În candidoza diseminată se produc microabcese multiple, iar fungul prezintă caracter invaziv în țesuturi și vase sangvine, producându-se diseminarea în parenchimul pulmonar, endocard, meninge - practic în orice organ. Pacienții cu risc crescut de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]