1,312 matches
-
proces văzut în sens restrâns: atribuirea fiecărei sarcini unui anume individ și delegarea autorității către acesta în măsura în care îi este utilă pentru a putea duce la bun sfârșit munca ce o are de îndeplinit și desemnarea unei ierarhii. Concret, în viziunea micro, indiferent de cadrul în care este realizată, proiectarea organizării ia în considerare următoarele elemente: descrierea postului, compartimentarea, aria controlului și delegarea autorității. În cazul particular al complexului Body Gym, cei mai mulți salariați doresc să cunoască în mod concret care le sunt
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
nu sunt, ele însele, decît conjuncturale. Al doilea argument este acela că speculația filosofică conduce la a considera economia doar ca o fază istorică a dezvoltării sale. Bricolajul teoretic al clasicilor, care transpărea, de exemplu, în imbricația raționamentelor de tip micro și macro, astăzi considerate unanim ca incorecte din punct de vedere științific, s-ar explica astfel prin absența unui recul metodologic și epistemologic, ușor de înțeles de către acești pionieri: un fel de păcat primordial, să spunem așa. Există, totuși, un
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
piață și firmă, care funcționează în baza unor "convenții constitutive", a unui cadru comun care permite analize intersau trans-disciplinare (economice, sociologice, istorice), ca și vindecarea rupturii dintre reflecția teoretică și practica economico-socială, între abordarea individualistă și cea holistă, între cea micro și cea macroeconomică ș.a.m.d. Astfel de autori sunt: A. Orlean, J. P. Dupuy, F. F. Eymard-Duvernay, O. Favereau, R. Salais, L. Thevenot și alții. "Cu eforturile lor, reluate fără încetare, de a reda economiei dimensiunile sale istorice, sociologice și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
său teoretic privind existența unei "ordini implicite într-un univers înfășurat". La rîndul lor, fotonii sunt cuante de energie ce preiau informații și acționează conform acestora. Aceasta presupune conștientizare, deci lumina înseamnă conștiință. Vechiul principiu al lui Hermes enunța unitatea Micro și Macrocosmosului. În Marele Univers, totul se bazează pe relații manifeste, în afara timpului și a spațiului. În dimensiunea teritorială a existenței, materia, spațiul și timpul sunt inseparabile. Particulele materiei formează o lume a unei ordini și armonii extraordinare, un mozaic
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Structura sa conține o doză importantă de necunoscut și imprevizibil. De aceea o singură teorie sau informațiile provenite dintr-o singură sursă nu sunt de obicei suficiente pentru o bună înțelegere. Drept consecință, economia a fost împărțită în patru niveluri: micro, mezo, macroși mondoeconomie, care sunt studiate distinct. Bineînțeles că relațiile dintre niveluri nu lipsesc, acestea sunt în bună măsură complementare, dînd consistență ansamblului. Ansamblul are o structură deschisă, unitatea sa este una labilă, mereu repusă în cauză și greu de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
suprarenale cu substanță de contrast (gadolinium) constituie examinarea de elecție. În boala Cushing aproximativ 40% sunt microadenoame hipofizare, uneori dificil de vizualizat, ceea ce face posibilă confuzia cu incidentaloamele hipofizare. RMNul suprarenal în boala Cushing arată hiperplazie, care uneori poate fi micro sau macronodulară. Aceeași hiperplazie apare în sindromul Cushing paraneoplazic. O masă tumorală adrenală unilaterală cu atrofie contralaterală se întâlnește în sindromul Cushing prin adenoame secretante de cortizol. Computer tomografia cu substanță de constrast are o sensibilitate inferioară examinării RMN. Ultrasonografia
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și socială a devenit mai amplă, mai complexă și mai diversificată. Statistica oferă posibilitatea realizării unor analize pertinente, sub aspect cantitativ, a fenomenelor și proceselor economico-sociale, ceea ce constituie un suport riguros, științific în fundamentarea deciziilor factorilor de conducere la nivel micro și macroeconomic. În aprecierea rolului statisticii în cercetarea fenomenelor economice și sociale trebuie făcută distincție între statistica teoretică și statistica economică. Statistica teoretică oferă instrumentele (metodele) care permit să se descrie principalele relații și tendințe ce se manifestă în colectivitățile
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
societățile comerciale cu capital integral de stat; • întreprinderi mixte; − în funcție de principalele caracteristici ale comportamentului lor economic: • întreprinderi cu activitate economică nefinanciară (întreprinderi agricole, din industrie, construcții, comerț și alte servicii); • întreprinderi financiare, bancare și de asigurări; − după mărimea întreprinderii: • întreprinderi micro 0-9 salariați; • întreprinderi mici 10-49 de salariați; • întreprinderi mijlocii 50-249 de salariați; • întreprinderi mari 250 de salariați și peste. − în funcție de forma juridică de organizare: • persoane fizice: persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale; • persoane juridice: regii autonome, societăți comerciale, societăți
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
Încă din perioada de Învățare a primelor elemente, să obișnuim copii să "lege" mai multe mișcări, sau să repete În continuare de mai multe ori aceeași mișcare, pentru formarea obișnuinței și În special a rezistenței, dar și a satisfacției unui micro exercițiu, sau a risipirii monotoniei repetărilor singulare. Prelungirea acestor legări În mici combinații, sporesc rezistența, interesul, Încrederea și dorința de a se Întrece. . Dacă se alcătuiesc două combinații diferite, având ca nucleu un Început și cealalaită o coborâre, atât antrenorul
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
puțin important În influențarea ISD, În timp ce pe prim plan se află competențele și capacitățile create , disponibilitatea și calitatea industriilor de sprijin locale, caracteristicile concurenței de pe piața gazdă, natura cererii și, nu În ultimul rând, politica guvernamentală la nivel macro și micro. ISD aflate În căutare de active strategice. Această categorie cuprinde acele corporații transnaționale care se angajează În ISD, de obicei, prin achiziționarea activelor firmelor străine, cu scopul clar definit de a-și promova obiectivele strategice pe termen lung, mai ales
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
monedei naționale etc. măsuri organizatorice vizavi de asistența legată de infrastructură, Încheierea contractelor guvernamentale preferențiale, furnizarea unor servicii suplimentare de consulting financiar O imagine pozitivă a țării se poate obține În cazul În care măsurile de stimulare investițională de ordin micro - și macroeconomic sunt corelate și aplicate Într-o concordanță rațională cu activitatea de atragere a capitalurilor antreprenoriale. Vis-a-vis de toate tehnicile de promovare aplicate În vederea atragerii investițiilor de către guvernul țării, decizia de plasare a capitalului său antreprenorial investitorul o ia
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Entreprise and the Global Economy, Edison-Wesley Publishing Company, Wokingham, England, 1993 340 14. Graham Edward M., Transatlantic Investment by Multinational Firms, A Rivalistic Phenomenum, Journal of Post Keynsion Economics, Vol. 1, 1978 15. Gogoneață C., A Gogoneață, Economie politică. Teorie micro și macroeconomică,Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1995 16. Glod Alina. Investițiile străine directe - motorul revitalizării economice// Revista Finanțe Publice și Contabilitate. - București, 2005, 6 17. Hennart Jean F., A Theory of Multinational Entreprise, The University of Michigan Press, 1980
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
genera inv estiția. Piața internațională a acțiunilor. Acțiunile, ca investiții în activități generatoare de venituri, răspund cel mai bine n ece sarului de capital pentru de zvoltare și reflectă profitabilitatea unui dom eni u, a unui sector sau, la nivel micro, a unei societăți. Tehnicile actuale de sindicalizare și plasament , p recum și diversita tea produselor financiare aflate la dispoziția emi tenților permit atragerea capita lului necesar extinderii activității și divers ifi cării riscului investițio nal, prin dispersia acestuia într un
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ve dintre acestea. În strânsă legătură cu acest aspect, reducerea cos tului finanțării de vine, astfel, o altă consecință a mișcărilor de ca pital, reprezentând o sursă de finanțare a dezvoltării economice pe care ni cio țară, iar, la nivel micro economic, nicio companie nu și permite, astăzi, să o neglijeze. Urmare a acestor fluxuri, companiile pot finanța proiect ele de investiții sau de dezvoltare într un mod mai puțin costisitor față de alternativa cl asică a creditului bancar sau chiar fără
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
scă zută față de risc și marjele mici au mascat sem nal ele date de piețele finan ciare și au condus la insuficienta înțelegere a ri scurilor implicate. Pe acest fundal, au operat, ca agravante, și o serie de cau ze micro economice: securitizarea frenetică, fisurile în mo delul de afaceri ale agențiilor de rating, externalizările raționale din punct de vedere privat, dar socialmente ineficiente și, în sfârșit, competi ția internațională în creștere pentru dereglementare. După cum știm deja, începând cu anii ̕
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mobiliare, procesează cu o mare sensibilitate informațiile economice și reacționează rapid pentru ajustarea cursului activelor financiare 19. Conținutul teoriei piețelor eficiente justifică ideea generică prezentată la începutul temei: necesitatea unor piețe echilibrate. Prin informație economică disponibilă se înțeleg toți factorii micro și macroeconomici care conturează perspectivele de risc și perspectivele de venit ale activelor financiare. Principalele trăsături ale pieței eficiente (corespondentul pieței cu concurență pură și perfectă) sunt20: * costurile tranzacționale nule; * toți investitorii au acces gratuit și instantaneu la informațiile disponibile
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
acțiuni; analiza declarațiilor financiare ale societăților. În privința funcționării mecanismelor bursiere românești, sunt de semnalat următoarele imperfecțiuni: * Absența unor studii riguroase de evaluare economico-financiară a societăților; * Diminuarea rezultatelor obținute de unele firme datorită fie unui management de slabă calitate, fie politicii micro și macroeconomice, confuze și ofensive; * Bursa de Valori București și RASDAQ nu publică periodic lista dividendelor distribuite. * Societățile cotate la bursă nu au obligativitatea publicării rapoartelor lor financiare. Aceste aspecte au ca efect următoarea succesiune cauzală: Băncile dețin un rol
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
cât mai potrivite, cu nevoile clientelei iar pe consumatori să fie cât mai diligenți dacă vor să-și impună exigențele pe piață. Expresia "concurență neloială" este mai mult o imagine sugestivă decât un concept. Ea evocă faptul că, în plan micro economic concurenții trebuie să se abțină de la anumite practici, profitabile poate dar care contravin obligației de lealitate. În legislația românească reglementarea de bază o constituie Legea 11/9191 privind combaterea concurenței neloiale acesteia adăugându-i-se și alte acte normative
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Mircea, este curtată de Dinu, care își ia libertăți de amant autoritar: "Azi-dimineață, când a primit scrisoarea poruncitoare (subl. în text), a ieșit afară". În curte, o nouă viziune premonitorie, de la cea solară, în macro, din ajun, se consumă în micro: slujbașii "s-au îndepărtat cuviincioși, ducând o pasăre tăiată în mijlocul glumelor". Stacojiul, ca într-o peliculă de Dario Argento, este omniprezent: "În urmă-le a rămas sufletul roșu al orăteniei întins pe zăpadă". Spaima eroinei se declanșează însă abia în urma
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
soluția de uree de concentrație 1,6 % se pune într-un pahar și se adaugă o bară magnetică mică; se introduce electrodul de conductivitate în soluție și se pornește agitatorul magnetic; se adaugă 50 µL de soluție de urează, folosind micro seringa de volum 100 mL și se dă imediat comanda <Start measurement>; după 5 minute, se adaugă 1 mL de soluție de nitrat de argint, având concentrația 1 %; după alte 2 minute, se dă comanda de încetare a măsurătorii, <Stop
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
cu diferite raze de acțiune este greșită, atît din rațiuni empirice, cît și normative. Din punct de vedere empiric, s-ar putea spune că sferele publice analizate mai sus nu sînt spații discontinue, așa cum ar putea reieși din categoriile sferelor micro, mezo și macropublice analizate, și că ele se aseamănă, mai degrabă, cu un sistem modular de rețele ce se suprapun, definite prin lipsa de diferențiere între sfere. Desigur, conceptul de modularizare servește ca un mijloc util de a reaminti pericolele
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
și că ele se aseamănă, mai degrabă, cu un sistem modular de rețele ce se suprapun, definite prin lipsa de diferențiere între sfere. Desigur, conceptul de modularizare servește ca un mijloc util de a reaminti pericolele reificării distincției între sferele micro, mezo și macropublice. Este, de asemenea, util în înțelegerea complexității crescînde a vieții publice contemporane, dar aceasta nu înseamnă că granițele dintre sferele publice de mărimi diferite sînt și ele șterse complet. Dimpotrivă, sistemul modular profită în urma diferențierilor interne, ale
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Dezvoltarea relativ recentă a comunicațiilor computerizate ilustrează acest punct de vedere. Rețelele computerizate făceau inițial legătura terminalelor cu principalele coordonate de împărțire a timpului, dar în ultimele două decenii a început să predomine un model de structuri distribuite la niveluri micro, mezo și macro. În timpul anilor 1980, rețelele de zonă locale (LANs), care permiteau comunicarea de date cu mare viteză în cadrul unei organizații, s-au răspîndit rapid; ulterior, ele au fost conectate, formînd rețele de zonă metropolitane (MANs), care sînt adesea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
răspîndit rapid; ulterior, ele au fost conectate, formînd rețele de zonă metropolitane (MANs), care sînt adesea asociate cu un "teleport" de antene satelit, în rețele de zone largi (WANs) care pot cuprinde mai multe continente și totuși, diferențierea între domeniile micro/mezo/macro rămîne încă o caracteristică esențială a sistemului global. *** Distincția triadică între sferele publice de dimensiuni diferite poate fi contestată și din rațiuni normative. La începutul secolului al XX-lea, la începutul erei emisiunilor radio, John Dewey, în cartea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
texte și planurile sau nivelurile de organizare. Primele nu desemnează decât un nivel global de structurare compozițională (nivel de organizare B2), în timp ce planurile de organizare (A1/2/3 & B1/2) corespund diferitelor module, relativ autonome, care structurează ansamblul diferitelor niveluri (micro și macrolingvistice) de structurare a materiei verbale. Capitolul 2 Prototipul secvenței narative În ciuda diferențelor evidente dintre povestirea istorică și povestirea de ficțiune, ele prezintă o structură narativă comună care ne întreptățește să considerăm discursul narativ ca fiind un model omogen
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]