1,158 matches
-
în centrul civilizației noastre. Credem că orice acțiune în favoarea dezvoltării omului este legitimă: exploatarea materiilor prime, creșterea și uciderea animalelor, captarea vântului sau a apelor; -orice acțiune care apără omul este justificată: a combate dăunătorii, fenomenele ostile, asemenea catastrofelor "naturale", microbii. Avem dreptul să îndreptăm, să îndiguim, să reparăm, să corectăm natura; -dar tot ceea ce o perturbă este ilicit. Ajungem la criteriul "echilibrului": trebuie să protejăm natura, să acționăm în conformitate cu ea (creștinii spun: Dumnezeu este creatorul naturii, trebuie să îi tratăm
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
1) Lumea vie: Să trăiești în armonie cu natura; Plantele lumea verde a planetei; Din lumea animalelor; Lumea din adâncuri; Despre păsări; Gâzele - vietăți minuscule; De ce au nevoie plantele și animalele? Curiozități despre plante și animale. 2) Natura în pericol: Microbii; Poluarea aerului; Poluarea apei; Viețuitoare dispărute. 3)Ocrotirea naturii: Plante și animale ocrotite de lege; Monumente ale naturii; Rezervații naturale; Copiii - prietenii naturii. Metodele și procedeele folosite în demersul didactic au fost variate: observația, explicația, problematizarea, conversația, jocul didactic, demonstrația
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
că nu respectă "adevărul", că exagerează și simplifică totodată, caricatural, că trădează o înclinație lipsită de noblețe pentru cancan și detaliile picante de viață intimă. Reproșul, spuneam, nu-i fără rost de vreme ce, în loc să se refere la documente sigure, ferite de microbul colportajului mistificator, memorialistul dă credit mai degrabă surselor orale, de proveniență incertă (sau de cafenea), asemeni talentatului cronicar iubitor de legende. Dar pentru Lovinescu, ca și pentru Neculce altădată, nu exactitatea evenimentului istoric contează. Mai importantă e semnificația lui psihologică
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Excelentă Să D-l Ministru plenipotențiar al României de aci, d. E. Mavrodi, d. Becescu a revenit asupra hotărârei d-sale, promițând tot concursul asociațiunei. Până în present s'au ținut la localul asociațiunei 4 conferințe. Primul a vorbit d. Becescu asupra " Microbilor sociali ", conferința publicată în foiletonul "Cronicei" și ținută prin mai multe localități din țară. A doua óră, vorbesce d. Stoikitzoiu asupra trebuinței de a se solidariza toți românii de aci. Oratorul s'a produs în așa de calde și emoționante
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
exista un cineva și că acel cineva din spatele farurilor îl cerceta cu minuțiozitate. Luminat din cap până în picioare, se simțea ca un gândac țintuit viu cu un bold de un elev neglijent într-un insectar improvizat sau ca un simplu microb, sub lupa unui cercetător prea băgăreț sau prea insistent. Situații asemănătoare a mai întâlnit în romane și filme polițiste, când intrau în scenă bande de mafioți pentru vânzări de droguri sau reglări de conturi între ele. El însă nu avea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și salarii aproximativ egale. Într-adevăr, după căsătorie, împins de soție, a reușit să-și îndepărteze prietenii cei mai buni, printre care și pe propria lui mamă. Tot ea l-a introdus într-un nou anturaj, al pocheriștilor. Molipsit de microbul jocului, el pierdea mereu, iar ea creștea precum maiaua pusă la dospit. Terminase și liceul la seral cu meritul recunoscut de toți "cea mai luxoasă absolventă". El însă pierdea în continuare, în favoarea bunilor ei prieteni: întâi salariul, primele și indemnizația
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
învîrtituri nu se rupea firul încă netors? Aceasta nu e unealtă de tors cum cred unii arheologi, ci unealta nălbarului, a veterinarului arhaic, și ea se numește ,,răsfulg “. Există o boală a animalelor, numită în popor fulgerătură. Ea se datorește microbului mycoplasma agalactine, dar credințele vechi au pus boala în sarcina unor păsări care zboară ca fulgerul vara, înainte de ploi, pe sub pîntecul vacilor mulgătoare. Tot credințele vechi socoteau că dacă se mulg vitele bolnave de fulgerătură, de nouă ori, prin borta
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și-au pierdut sensul. Poate că de aceea pictezi acum. Dar pictură, fotografie ori vorbe tot aia-s pentru dumneata. Cred că simți aceeași compasiune ca și cercetătorul care observă, la microscop, bătălia care se dă În infecția unei răni. Microbi cu amibe. - Leucocite, l-a corectat Faulques. Cu microbii luptă leucocitele. Globulele albe. - De acord. Leucocite cu microbi. Dumneata privești și iei notă. Faulques s-a Întors lângă el, ștergându-se pe mâini cu cârpa. Amândoi au tăcut o vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
acum. Dar pictură, fotografie ori vorbe tot aia-s pentru dumneata. Cred că simți aceeași compasiune ca și cercetătorul care observă, la microscop, bătălia care se dă În infecția unei răni. Microbi cu amibe. - Leucocite, l-a corectat Faulques. Cu microbii luptă leucocitele. Globulele albe. - De acord. Leucocite cu microbi. Dumneata privești și iei notă. Faulques s-a Întors lângă el, ștergându-se pe mâini cu cârpa. Amândoi au tăcut o vreme, privind pictura. - Poate că ai dreptate, a zis pictorul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pentru dumneata. Cred că simți aceeași compasiune ca și cercetătorul care observă, la microscop, bătălia care se dă În infecția unei răni. Microbi cu amibe. - Leucocite, l-a corectat Faulques. Cu microbii luptă leucocitele. Globulele albe. - De acord. Leucocite cu microbi. Dumneata privești și iei notă. Faulques s-a Întors lângă el, ștergându-se pe mâini cu cârpa. Amândoi au tăcut o vreme, privind pictura. - Poate că ai dreptate, a zis pictorul. - Asta te-ar face pe dumneata mai rău decât
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
diagnostic; diagnoză; disconfort; doamne ferește; doare; dulce; dură; farmacie; galben; ghinion; ceva grav; greață; greu; gri; groaznic; grozavă; holeră; incapacitate; infect; inimă; insuportabilă; invaliditate; îmbolnăvire; îngrijorare; însănătoșire; fără leac; lecție; lene acută; leneș; lipsa de anticorpi; lovitură; lungă; medici; medicină; microbi; migrenă; miopie; de moarte; moleșeală; molipsitor; mort; moșneag; necruțătoare; necurată; de nedorit; negativ; neîncredere; nemiloasă; neplăcut; nesănătos; nesiguranță; nesuferită; nevoiaș; niciodată; nimănui; oboseală; obstacol; organ; pacient; parkinson; pasăre; părere de rău; pecetluit; pierdere; policlinică; posibilitate; povară; psihic; fără putere; puternică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curabil; demult; depresie; destin; diabet; diagnostic; distrus; de dragoste; elev; epidemie; epilepsie; farmacie; flămînd; găunos; handicap; hepatită; hernie; ignoranță; imunitate; incapacitate; incertitudine; indispus; infectat; de inimă; inimă frîntă; injecție; injecții; invalid; de iubire; înfricoșare; îngrijire; îngropat; întotdeauna; leșin; malefic; măr; microbi; micuț; miros urît; mîhnire; moare; pe moarte; muritor; nașpa; neatenție; necaz; negru; neîngrijit; obosit; ochi; palid; în pat; păcat; pălămidă; și părăsit; pisoi; plumb; fără poftă; povară; prăpădit; prieten; problemă; probleme; prostie; putere; răni; reacție; săltare; sănătos n-o fi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
doamne ajută; dumnezeiască; dumnezeiesc; făcătoare de minuni; fecioară; femeia; fereastră; fotbalist; fotografia; fotografie; galben; gras; idoli; imaginație; izbăvire; închina; de închinat; închină; înfățișare; întuneric; învelit; lacrimi; lăcaș; liniște; loto 6/49; lucru; maicii; mama; Sf. Maria și pruncul; mea; mică; microbi; milă; minciună; minune; mir; mînă; moaște; neutru; nimic; nu; obiect; obiect sfînt; ore; pace; păcate; percepție; peret; pictată; piedestal; pioșenie; poză; prostie; protecție; putere; Rai; recreație; refacere; religiozitate; renaștere; reprezentare; rugăciuni; rugăminte; scumpă; sfinție; sfinții; din sfînt; sfîrșit; slavă; smerenie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
casă; cu cereale; cu cereală; chefir; ciocolată; ciupercă; colac; copii mici; copilași; copilărie; corn; de cuc; culoare; delicatese; dimineața; fin; frigider; fript; fulgi; grăsime; greu; gros; gunoi; gust; iubire; lactat; lăptărie; leac; mamei; materie animală; matern; mămăliga; mic; mic dejun; microbi; și miere; naște; natural; negru; neplăcere; neplăcut; nesquik; nutritiv; oase; orez; păr; pieptul mamei; pisică; pîine; nu-mi place; plăcere; plăcut; poftă; producător; proteină; purificare; rece; relaxare; revenit; sat; sete; spumă; sticlă; substantiv; sursă de energie; terci; ușor; de la vacă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curat; fotbal; frișcă; fum; geam; geantă; germeni; graniță; grav; greșit; haina; hidos; hoț; iad; ignorant; ilegal; imensitate; impact; inacceptabil; infectat; insalubru; întinat; încălțăminte; înnegrit; înșela; lasă-l; lemn; lenos; loc; mașina; mașină de spălat; măscărit; mînjit; pe mîini; mîzgălit; mediu; microb; microbi; miros urît; mozolit; mucos; muncă; a murdări; necinstit; neglijat; neglijență; neigienic; neîngrijire; neîntreținut; nesimțire; nesimțitor; nisip; noroi, păcate; noroios; obiect; oboseală; ocoliș; odor; păcate; păcătos; picior; plămîni; ploaie; podeaua; politică; politicienii; ponosit; prăfuit; prefăcut; prietenie; respingător; roată; rufe; rușine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fotbal; frișcă; fum; geam; geantă; germeni; graniță; grav; greșit; haina; hidos; hoț; iad; ignorant; ilegal; imensitate; impact; inacceptabil; infectat; insalubru; întinat; încălțăminte; înnegrit; înșela; lasă-l; lemn; lenos; loc; mașina; mașină de spălat; măscărit; mînjit; pe mîini; mîzgălit; mediu; microb; microbi; miros urît; mozolit; mucos; muncă; a murdări; necinstit; neglijat; neglijență; neigienic; neîngrijire; neîntreținut; nesimțire; nesimțitor; nisip; noroi, păcate; noroios; obiect; oboseală; ocoliș; odor; păcate; păcătos; picior; plămîni; ploaie; podeaua; politică; politicienii; ponosit; prăfuit; prefăcut; prietenie; respingător; roată; rufe; rușine; sănătos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); alb (5); de copt (5); fum (5); gri (5); noroi (5); și pulbere (5); aspirator (4); ceață (4); gunoi (4); în ochi (4); sat (4); țară (4); varză (4); vechi (4); vînt (4); casă (3); dezgust (3); mașină (3); microbi (3); particule (3); de pușcă (3); pustiu (3); de stele (3); șters (3); stradă (3); vara (3); aer (2); alergic (2); boală (2); cîrpă (2); droguri (2); iarbă (2); înecăcios (2); lapte (2); nas (2); natură (2); negru (2); nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Camay; casă; de casă; cearșaf; ceaun; clăbuc; de corp; cosmetic; cosmetice; cremă; curată; curățare; curățire; denigrare; deodorant; des; dreptate; evrei; fag; față; fin; frecare; frînghie; frumos; grăsime; grăsimi; imaculat; instrument de curățare; închisoare; să fie lichid; lipsă; lubrifiant; mașină; menaj; microbi; minciună; miros frumos; miros plăcut; mizerie; mîna; mîna pe tine; nisip; obiect; occident; parfumat; pix; plapumă; plăcere; plăcut; praf; produs; prosop; rîu; sănătate; săpuneală; scapă; scăldat; nu-l scăpa; scăpat; sodă; solid; spală-te; spăl; substanță chimică; tare; telenovelă; trandafir
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dorințe; drag; drăguț; ea; educat; el; Elena; familie; fața; față; femeie; fericit; fete; fetele; fir; fluturi în stomac; geam; gingaș; gingășie; gol; gura; gură, buze; gustă; haz; icoana; impuls; inimă; intens; interacționează; interacțiune; iute; kiss; lemn; linge; liniște; lung; mama; microbi; Mihai; mireasa; mireasă; mirific; mîinile; mozolește; nasol; nevasta; Oana; palmă; parșiv; pasionant; pasionat; pasiuni; părintește; pătimaș; pe cineva; pe obraz; persoana iubită; persoană; pipă; plecare; popă; nu pot; prietenă; prietenește; profund; respect; rom; romantic; roz; salivă; seducere; seducție; semn de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a sinelui: „Urâtul copleșitor nu se afla însă în vasta întindere pe care o aveam sub ochi, ci în mine; îl adusesem de la Paris. Să te plimbi în mijlocul unei singurătăți atât de pure și desăvârșite, cu otrava Ă sau cu microbul Ă în tine!” (II, 255). Altundeva, și natura se dovedește a fi neputincioasă. Iar convingerea că la țară, muncind fizic, ar putea să se salveze, se dovedește pentru Cioran iluzorie: „Nici măcar «natura» nu poate să m-ajute; dimpotrivă, favorizează crizele
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sânge, dar nu ca la robinet, ci ca o umezeală neplăcută ce pătează lenjeria. Și pentru că e sânge, te gândești că e ceva în neregulă. A venit timpul să-ți amintești că sângele este cel mai bun mediu pentru dezvoltarea microbilor și de aceea trebuie să te speli des, cu apă călduță. Cauți un absorbant (bine că găsești la mama, pentru că a trecut ceva timp de când n-ai mai cotrobăit prin lucrurile ei). Este important ca absorbantul să nu te irite
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de maximă vulnerabilitate biologică a femeii: datorită pierderii de sânge, ea poate avea o anemie tranzitorie; datorită deschiderii vaselor de sânge, ea poate suferi hemoragii uterine numite metroragii; datorită faptului că sângele este cel mai bun mediu de creștere a microbilor, ea poate fi afectată de apariția unor infecții grave. De aceea, aparatul genital al femeii cu sângerare menstruală trebuie protejat prin igienă zilnică, alimentație corectă, repaus sexual. Tamponul folosit pentru absorbirea sângelui menstrual trebuie schimbat la cel puțin 6-8 ore
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
transformate într-o masă limfoidă. La exterior, amigdala este înconjurată de un epiteliu multistratificat pavimentos necheratinizat ce continuă mucoasa cavității bucale. Epiteliul amigdalian, prezintă zecedouăsprezece cripte amigdaliene, uneori ramificate, cripte, în care se acumulează și stagnează leucocite, celule descuamate și microbi, care se înmulțesc și care, devin virulenți. Prin toxinele lor, acești microbi, devin focare de infecție pentru organism, motiv pentru care, amigdalele netratate constitue factori cauzatori ai unor afecțiuni ca: reumatismul acut cardiovascular. În limfocitele și plasmocitele pe care le
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
epiteliu multistratificat pavimentos necheratinizat ce continuă mucoasa cavității bucale. Epiteliul amigdalian, prezintă zecedouăsprezece cripte amigdaliene, uneori ramificate, cripte, în care se acumulează și stagnează leucocite, celule descuamate și microbi, care se înmulțesc și care, devin virulenți. Prin toxinele lor, acești microbi, devin focare de infecție pentru organism, motiv pentru care, amigdalele netratate constitue factori cauzatori ai unor afecțiuni ca: reumatismul acut cardiovascular. În limfocitele și plasmocitele pe care le regenerează, amigdalele sunt considerate centre limfopoietice și surse de anticorpi. Caracteristic pentru
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
care împart ganglionii în compartimente inegale. Sinusurile subcapsulare - se află între capsulă și parenchim, fiind format dintr-o rețea de fibre reticulinice în care se deschid unele aferențe limfatice, la nivelul sinusurilor având loc o primă filtrare și barare a microbilor și celulelor canceroase. Stroma - este o rețea reticulinică tridimensională cu două tipuri de ochiuri: ♦ ochiuri alungite și tapetate cu celule reticulo-endoteliale, formând capilarele sinusoide limfatice, capilare care, împreună cu limfocitele vecine, formează țesutul limfoid lax (lacunar) - cu rol de filtrare a
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]