924 matches
-
la noi e cunoscută drept Lucia-Sărăcia), că haină nu puteai numi acele zdrențe desprinse dintr-un sac. N-am apucat să stau la vorbă cu ea căci dinții-i clănțăneau de parc'ar fi fost gerul Bobotezii, deși în crânguri mierlele cântau. Când gura-i s-a deschis să-mi spună un cuvânt, din somnul cel adânc m-am smuls deodată (era un zgomot neobișnuit prin preajmă) și astfel nu voi ști în veci ce a dorit a mi zice. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
cultură din țară. Cărți de poezii: Mona-Monada, Editura Junimea, Iași, 1981; Despre felul cum înaintez, Editura Albatros, București, 1983; Să alergăm împreună, Editura Junimea, Iași, 1985; Fiul Omului, Editura Cartea Românească, București, 1986; Verile după Conachi, Editura Junimea, Iași, 1990; Mierla de la Casa Pogor, Editura Euchronia, Iași, 1994; Dincolo de disperare, Editura Helicon, Timișoara, 1995; Tanz der Monaden, ediție româno-germană, Dionyses Verlag, 1996; Poeme/ Poèmes (ediție româno-franceză), Editura Cogito, Iași, 1999; Lucianograme, Editura Axa, Botoșani, 1999; Atelier de potcovit inorogi, Editura Junimea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Nidalov./ Pe rând, schimbam pieile între noi:/ una de guzgan una de șopârlă/ una de inorog una de dinozaur// Fiecare se simțea la fel de bine în/ pielea celuilalt./ Peste toți, divina Riama, sora/ amicului hindus, respira cu gura roșie/ incendiată de mierle/ Conversația noastră, pâlpâind la focul/ unei țuici autohtone,/ era o formă de a ne bandaja reciproc rănile./ Vulpea argintie se gudura/ la picioarele noastre/ Prudenți în a aborda temele majore,/ am ajuns să vorbim despre calul/ amicului nostru, cal botezat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mult câinii decât motanii, dar n-am timp să mă ocup de unul, deși mi-ar plăcea să am un Labrador cu ochii blânzi și inteligenți. Pentru păsări am deschis o cantină, mai ales pe timp de iarnă. Vin vrăbii, mierle și pițigoi. Curtea îmi este traversată de o veveriță pe care o ademenesc cu nuci. Iubesc mult florile. Odată l-am contrariat pe un coleg spunându-i că nu dau o singură floare frumoasă pe zece oameni răi. Eram proaspăt
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
să scriu haiku-uri pe hîrtie de orez ne sincronizăm perfect cînd el s-a disolvat și poemul e gata 7 Nu mă gîndesc la plecare cei cinci sute de pași pînă la rîu sunt oglinda statorniciei mele și cîte-o mierlă cu cioc portocaliu îmi fură zîmbetul și-l duce departe de ce aș mai pleca? 8 După prînz ațipesc la soare scaunul de bambus îmi știe obiceiurile scîrțîind din cînd în cînd poate visez că sunt altul vîntul se strecoară printre
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
aceeași înălțime, vegetația este foarte diferită și toate speciile de șoareci sunt diferite, deși climatul și natura solului sunt aceleași? Sau că pe insule apropiate ale arhipelagului Galápagos, cu aceleași caracteristici ale solului și climei, există specii diferite de cinteze, mierle și broaște țestoase, ca și specii diferite de plante? În Introducerea la Originea speciilor, Darwin semnala dificultățile pe care le-a întâmpinat atunci în încercarea de a armoniza asemenea observații cu ideile sale preconcepute scriind că a fost „profund impresionat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
atâtor gingașe necuvântătoare, în ceasuri de limpezire spirituală, străEătând dealurile, câmpiile și băOțile ținutului Neamț. în acel sanctuar al eternului, pădurea a conservat sfinte taine, iar „Fărările de altădată”, unde, „șerpuitor urcând / sau coborând spre depărtări cu tainice cântări / de mierle și privighetori...”, găsea, în copilărie, „poienile cu flori de iasomie...” și câte alte minunății... (3ădurea mea) Acei ani ai inocenței îi amintesc maturului de astăzi, printre-atâtea întâmplări, și povestea puiului de urs („Doamne, oare de ce fiara din tot ce-i
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
iubeam ora de limba rusă, care mi se părea aspră, aridă și care era la antipodul nostru de frumos, așteptam orele de muzică, ca pe o mângâiere și o desfătare fără seamăn: „Zările de farmec pline/ strălucesc în asfințit/ Cântă mierlele-n tufiș/ Și din codru noaptea vine pe furiș/ Pe furiș!”. Și ce mai cântam noi, cu suflețelele aureolate de dorul plecării spre un liman necunoscut și fermecător, iar ora se sfârșea prea repede, și venea ora de matematică și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
strâmb de nu se înțelege ce spune, se odihnește la Cotroceni. Diseară vine la prohod la Mitropolie să-i dea sfinției sale răvașul. — Cheamă caii repede. Trebuie să-l văd și eu pe fratele ăsta... și răvașul. Turculeț fluieră ca o mierlă și caii se iviră din lăstăriș. Grăbiți fiecare, prințul și așa-zisul argat înșeuară armăsarii, potriviră dârlogii și porniră călare pe o potecă ce ocolea pădurea și care dădea în drumul domnesc al Cotrocenilor. Se înseninase și soarele încălzea de-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sunt păsări pe cale, pe unde trecem. — Păsări? — Da, păsări. În Valahia când mergeam, dacă o porneam printre primii stârneam pe drum fel de fel de păsări, prin bălți, păsări albastre, rațe sălbatice și păsări neștiute, prin păduri ne însoțeau privighetori, mierle și cuci fel de fel. Acum, de când am trecut Dunărea, nimic, nici una, ca și cum un duh nevăzut, mergând înaintea noastră, le-ar goni. — Selin aga, mă înspăimânți. Cum să nu fie păsări pe cale? Nu cred. Și apoi să știi că ceea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
găsită în istoria religioasă a acestei regiuni. Într-o pledoarie pentru cauza sârbă, Milošević mi-a spus că poporul său a apărat "Europa creștină" secole de-a rândul. Epopeea națională a Serbiei este o relatare a luptei de la Kosovopolje (Câmpia Mierlei), din 1389, împotriva turcilor otomani. Conform legendei, în acea zi fatidică profetul Ilie s-a înfățișat cneazului Lazăr al Serbiei. Ilie i-a cerut acestuia să aleagă între câștigarea bătăliei (și un imperiu pământesc) și înfrângere (compensată printr-un loc
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
decât o singură mână întinsă... Poem optimist Îmi înfloresc coapsele cu maci și dau în pârg cireșele de iunie. Vântul de la răsărit îmi suflă în urechi cuvinte de iubire și de alintări. Văd grâul zi de zi cum naște spice, mierla îi cântă la amiezi să-i crească bobul, soarele îl transformă-n aur în luna lui cuptor iar greierii îmi cântă o iubire nouă. Simt vâlvătăi ce mi se aprind în coapse, ca focul ce arde să pregătească vatra. Dorul
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
personaj? Este vorba de Miron Costin, cronicarul, care în anul 1665, când a fost martor la acea vânzare, era vel comis. Întocmai. Trebuie să vorbim tot despre viile de la Vlădiceni. La 26 septembrie 1692 (7201) întâlnim un zapis întocmit de “Mierlă Calodiiasă... a lui Calodi ce-au fostu zlătar”, care a “Vîndut,... o falce de vie din Valea Vlădicenilor...și cu pomăt... dumisale lui Savin ce-au fost spătar mare”. Am o mică nelămurire, vere. Rogu-te să mă dumirești. Întâi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
este diversă, fiind distribuită în toate cele trei straturi, cât și în mediul subteran. Cuprinde: mamifere: cerbul (Cervus elephus), căprioara (Capreolus capreolus), lupul, vulpea, ursul brun, mistrețul (Sus scrofa), jderul (Martes martes), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris); păsări: mierla, privighetoarea, sturzul mare, grangurul, ciocănitoarea verde, pupăza, ciuhurezul de pădure; reptile, amfibieni etc. Solurile caracteristice pădurilor cu frunze căzătoare sunt cele din clasa cambisolurilor (soluri cenușii, brune sau negre acide), a căror culoare este dată de hidroxidul de fier. Acestea
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
conturată. Și celelalte două versuri respectă, de obicei, alcătuirea unui grup nominal Într-o formă mai extinsă. În exemplele de mai jos, voi sublinia substantivul care adună centripet celelalte cuvinte. „rece lama securii / uitată În colț” „Într-un pantof / cuibul mierlei” „niciun fluture / stârnit de vânt” „luna și o bufniță / la sfat de taină” „ornice Paul Garnier / știrbe de ace” „sperietoarea de ciori / străjer pe uitări” „În cutia cu monede / câteva frunze” „pe-o singură frunză / toată zăpada” „din ce În ce mai mari / urmele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
la viață, își spune primăvara. b) Sunt aici, răspunde Paul. 4. Pentru a separa cuvinte și grupuri de cuvinte care caracterizează pe cineva, care explică ceva: a) Cucul, un solist vestit, a cântat frumos. b) Au cântat apoi, împreună, câteva mierle, artiste de renume. 5. După cuvinte care afirmă sau neagă ceva, când sunt urmate de alte cuvinte: a) Tatăl tău a aflat vestea? Da, i-am spus-o eu. b) Nu, nu placi în excursie OBSERVAȚIE: Nu se despart prin
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
fapt ce i a permis să aplice o politică de anvergură și să culeagă roadele în 32 ani de domnie; -în 1388-1389 și-a impus stăpânirea asupra Dobrogei; -în 1389 a sprijinit pe creștinii din Balcani (bătălia de la Kossoropolje Câmpia Mierlei), reușind să atraga atenția Imperiului otoman; -pentru a contracara pretențiile de expansiune ale Ungariei, a inițiat constituirea „blocului românesc” („blocul unității românești”), împreună cu domnii Moldovei: Petru I Mușat; o Alexandru cel Bun. -a încheiat cu regele polonez Vladislav Jagello Tratatul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
murise în război, și Ladislau era minor; -în 1448 Iancu a declanșat o ofensivă de proporții, reunind toate cele 3 Țări Române. sultanul Murad al III-lea a adunat 170.000 de oameni; bătălia a fost dată la Kossovopolje (Câmpia Mierlei), fiind încheiată cu victoria otomanilor; în perioada 1449-1451, Iancu de Hunedoara a avut: relații bune cu Moldova condusă de Bogdan al IIlea; relații tensionate cu Țara Românească condusă de Vladislav al IIlea, datorită politicii filootomane a acestuia. -cucerirea Constantinopolul (1453
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
dulcea revărsare a coastelor până în Valea Elanului... și mai departe, se întindea crângul până la șiragul de plopi și sălcii din luncă... Câmpul de culoarea firului de iarbă încolțit, râdea... Sub fiecare tufă, fiecare gâză își căuta un loc sub soare. Mierla fluiera atât de frumos și fermecător, încât toate vietățile din jur o ascultau. Seara și dimineața cânta privighetoarea, iar cucul se striga mereu pe nume. Ca un fluviu, primăvara se revărsa peste întreaga ființă a naturii... Soarele s-a stins
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
zvâcni prima fluturare de lumină... Și, iarăși zilele și săptămânile... se scurseră... așa-i rostul lor, să se scurgă... CAPITOLUL XI Mărețul codrilor Hățișurile de fagi piperniciți se întindeau până sub creasta Mălușteniului... Acolo începea pădurea de fag și gorun. Mierlele gulerate cântau cuprinse de frenezie. De două zile și două nopți, după moartea bătrânului Toma, Anton cu nervii întinși să plesnească, n-a mai dat pe acasă, colinda în neștire pădurea, să și-i mulcomească. Un măcăleandru sus, pe o
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și goruni era ciudat de tăcută... Trunchiurile se înălțau către bolta cerului, uriașe... sus, se întâlneau crengile verzi, fragede... iar, acolo încă mai era soare... Acolo sus, tremura un vânticel cald... acolo sus era lumină și zarvă, pentru că acolo cânta mierla neagră ca tăciunele, uguiau turturica și porumbelul sălbatec, și ciocăneau ghionoaiele. Jos, pe pământ, prin frunzarul uscat, foșnăiau porcii mistreți. Râmau și răscoleau nepăsători pământul și, când găseau jir ori bureți tineri, grohăiau. În depărtare, în inima codrului, se aude
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de basm Maria Horchidan M-am trezit într-o pădure. O pădure verde-aurie, în care aerul de după ploaie scânteia ca soarele. În uniformele lor verzi, brazii păreau niște uriași. Flori multicolore împodobeau poienița cu iarbă verde ca smaraldul, iar cântecul mierlei și al privighetorii se auzea pretutindeni și te fermeca. După o vreme de admirație, un sunet prelung se auzi de nicăieri. Am luat-o la fugă prin pădurea stranie, până ce am ajuns în vârful unui munte, pe stâncării. Acolo, o
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
cu zăpadă și pe trandafirii din grădină, și pe acele papyri pe care Augustus le adusese de la Alexandria. În dimineața aceea, văzu ivindu-se din iarba înghețată violetele aduse de la lacul vulcanic Nemorensis. Văzu, după multe săptămâni, bobocii de trandafir, mierlele țopăind pe pământul proaspăt săpat, văzu ieșind din papirusul înnegrit și putred o mlădiță verde. Se întrebă cum de nu văzuse nimic din toate acelea până cu o zi în urmă. Se gândi deodată că, poate, viața îi aparținea. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
dimineața i se părea foarte blândă. Era ultimul din neamul lui, dar avea ceva ce vechii dușmani nu puteau să dobândească niciodată: Viitorul. El era puiul de leu ale cărui gheare erau deocamdată fragile. Trebuia să aștepte, așa cum așteptaseră papirusul, mierlele, violetele și trandafirii. Auzea răsuflarea Timpului în liniștea grădinii. Tot sucea în minte gândul acela, care devenea tot mai limpede, așa cum o piatră șlefuită cu tocila își pierde asperitățile. După câteva zile îi auzi pe liberți spunând că Livia Augusta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ziar și albiturile de la marginea gazetelor pe care le purta în raniță, erau limitate și prea înguste, ca să cuprindă mai multeă Cred în valoarea miniaturilor lui Peter Hille, căruia îi trebuiau numai câteva rânduri, ca să închidă în ele cântecul unei mierle, și tot atâtea cuvinte i-au trebuit, pentru ca să cuprindă întreaga pădure cu simfonia ei, cu lumină și întuneric, cu vânt blajin sau supărat, care, odată cu clătinatul arborilor, îl adormea adeseori, în leagăn împletit din zvonuri triste și duioase spovediri. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]