686 matches
-
Philippe Barthélemy tratează apoi, în capitolul III, despre "demografia locurilor de muncă" și ne amintește că șomajul și "locul de muncă" (stocuri demografice) formează împreună populația activă, subansamblu al populației totale. În acest sens, evoluțiile demografice fundamentale (fertilitate, îmbătrânire, mișcări migratorii) se traduc prin fluxuri care reacționează cu forță asupra acestor stocuri și induc, de asemenea, evoluții structurale (vârstă, sex) condiționând puternic contextul general al activității economice. În sfârșit, evoluțiile demografice care nu încetează să se afirme de peste trei sau patru
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de suflete mai mult decât s-a prevăzut, fie aproximativ 75 milioane de locuitori. Gilles Pison, director de cercetare la Institutul național de studii demografice (INED), înclină pentru această declarație. Două elemente explică emergența acestui punct de vedere: intensitatea mișcărilor migratorii (sold migrator anual net de două ori mai ridicat decât prevedea INSEE) și, mai mult, o fertilitate mult mai intensă decât se credea (indice conjunctural de 1,78 în 1998, 1,92 în 2004), lăsând să se prevadă o revenire
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de vedere material și politic, în momentul în care se pun problemele unui procent de șomaj masiv la tinerii proveniți din imigrație și a integrării acestor populații? În 1991 deja, OCDE ridica un număr oarecare de dificultăți legate de politicile migratorii vizând modificarea structurii demografice (OCDE, 1991). Majoritatea țărilor OCDE fiind situate în aceeași configurație demografică, imigrația n-ar proveni decât din țări în curs de dezvoltare. Pe lângă aceasta, există distanța dintre modelul dinamic al populațiilor și dinamica socială. Istoria Americii de Nord
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
capital uman ar fi capabili să plătească cotizații ridicate și să contribuie la creșterea economică. Totuși, până la urmă, această populație ar pretinde să și primească pensii mari. Imigrația masivă nu pare să fie soluția la îmbătrânirea demografică. De aceea, politicile migratorii fondate pe interese convergente între țările marcate de declinul demografic și cele a căror populație continuă să crească, sunt de dorit. În acest spirit deci, Comisia Europeană a prezentat cartea verde, în ianuarie 2005, asupra gestionării migrației economice, plecând de la
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
politicilor financiare și asupra angajamentelor în materie de pensii. Să nu uităm nici că efectivele de generații prezente și viitoare se supun tuturor contingențelor demografice de natalitate, de mobilitate, de fertilitate, de speranță de viață la naștere ca și mișcărilor migratorii. Regăsim indirect problematica finanțării pensiilor și cea a echilibrului finanțelor publice. Să notăm în încheierea acestui punct că raportul Pébereau despre situația bugetară a Franței, publicat în decembrie 2005, a pus accentul pe angajamentele statului în spiritul modelelor lui Auerbach
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cu încetinirea sau chiar inversarea creșterii economice din România, nu pot decât să destabilizeze acest tampon al inegalităților sociale. Tot din fenomenul migrator mai decurge o altă problemă. În urma valurilor din ce în ce mai mari de români care s-au angajat în mișcări migratorii în ultimii zece ani, structurile familiale și comunitare au început un proces de transformare de o amploare și caracter nemaivăzute până acum. Dat fiind că majoritatea migranților români sunt migranți temporari, familiile multora dintre ei iau acum o formă transnațională
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
ele acompaniază o boală infecțioasă generală. Caracteristic pentru flebitele migratoare este afectarea unor porțiuni bine delimitate ale venelor subcutanate mici cu „deplasarea” la intervale de timp variate către alte teritorii venoase din vecinătate sau la distanță. Localizarea predilectă a flebitelor migratorii este reprezentată de venele superficiale ale feței dorsale ale gambei și picioarelor, mai rar, fiind afectate venele coapsei, membrelor superioare sau ale trunchiului. Vindecarea flebitelor migratoare este spontană, în câteva zile, fără a lăsa semne, rar apare o indurație locală
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
centru-est, de sud și de vest/sud-vest alcătuiesc o adevărată lagună a morții din care nu se poate ieși decât spre nord-est (+1,78) și spre centru-vest (-1,39). Ruralul pierde populație atât prin mișcarea naturală, cât și prin cea migratorie. Migrația și moartea sunt porțile părăsirii. Cei care pleacă pe aceste porți sunt mult mai mulți decât cei care intră prin naștere și prin spor migratoriu. O examinare agregată a disparităților Indicatorii îndeobște utilizați pentru a caracteriza economic o colectivitate
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
centru-vest (-1,39). Ruralul pierde populație atât prin mișcarea naturală, cât și prin cea migratorie. Migrația și moartea sunt porțile părăsirii. Cei care pleacă pe aceste porți sunt mult mai mulți decât cei care intră prin naștere și prin spor migratoriu. O examinare agregată a disparităților Indicatorii îndeobște utilizați pentru a caracteriza economic o colectivitate sunt: a) ponderea principalei sale activități în PIB; b) proporția activilor; c) profilul ocupațiilor; d) veniturile; e) mobilitatea ocupațiilor etc. Examinarea agregată a acestor indicatori dezvăluie
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Gusti” Articolul face o analiza de detaliu asupra dinamicii migrației interne și externe din România în ultimele patru decenii, departajându-se cel puțin șase etape relativ distincte. În partea a doua a articolului se insistă asupra implicării populației rurale în procesele migratorii în perioada 1968-2004. Analiza este focalizată asupra caracteristicilor principale ale evoluției postdecembriste a migrației interne și externe în care este implicat satul românesc. Este vorba despre creșterea spectaculoasă a migrației rural-urban, în special prin retromigrație și creșterea puternică a migrației
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Aceste două macroprocese sociale nu s-au putut realiza fără antrenarea unei mase tot mai mari de populație care a pus în mișcare colosul industrial național în construcție. În prima etapă (1968-1972) are loc o creștere anuală moderată a ratelor migratorii (până la 338 mii de migranți în 1972). Etapa a II-a (1973-1982) reprezintă maximum migratoriu atins în România în anii postbelici. Practic, acum are loc o adevărată explozie a proceselor de mobilitate teritorială, îndeosebi a fluxului rural-urban. Populația rurală pleacă
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mari de populație care a pus în mișcare colosul industrial național în construcție. În prima etapă (1968-1972) are loc o creștere anuală moderată a ratelor migratorii (până la 338 mii de migranți în 1972). Etapa a II-a (1973-1982) reprezintă maximum migratoriu atins în România în anii postbelici. Practic, acum are loc o adevărată explozie a proceselor de mobilitate teritorială, îndeosebi a fluxului rural-urban. Populația rurală pleacă masiv din sat, fie definitiv, fie schimbându-și doar locul de muncă, părăsind economia de
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
caracterizează prin valori totale ale migrației anuale asemănătoare cu cele din etapa anterioară, marchează totuși o schimbare „istorică” în demografia României: pentru prima dată plecările din rural sunt întrecute de sosirile în acest spațiu. Practic, începe era sfârșitului dominației fluxului migratoriu rural-urban. De atunci și până în prezent fluxurile urban-rural, împreună cu rural-rural devin dominante, în special prin aportul fenomenului de retromigrație - întoarcerea în sat a populației care a migrat în oraș în perioada industrializării forțate sau mai recent. Ultima etapă (a VI-
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
anii ’80; - migrația urban-urban urmează o traiectorie ascendentă, dar nu foarte spectaculoasă, în toate punctele nodale ale celor șase etape de evoluție. În fiecare etapă, tinerii au reprezentat, grupa de vârstă cea mai dinamică, respectiv cu cele mai ridicate rate migratorii. Chiar și în momentele de criză în evoluția migrației interne, vârstele tinere au continuat să dețină ponderile cele mai importante, comparativ cu adulții și vârstnicii. Astfel, la tineri, vârfurile migratorii se manifestă în anii 1972 și 1982 și minimum migratoriu
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
vârstă cea mai dinamică, respectiv cu cele mai ridicate rate migratorii. Chiar și în momentele de criză în evoluția migrației interne, vârstele tinere au continuat să dețină ponderile cele mai importante, comparativ cu adulții și vârstnicii. Astfel, la tineri, vârfurile migratorii se manifestă în anii 1972 și 1982 și minimum migratoriu în 1989. În prezent are loc o revenire importantă a valorilor ratelor migratorii la tineri, la toate cele trei subgrupe analizate, chiar dacă nu s-au mai atins valorile anilor ’70
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
migratorii. Chiar și în momentele de criză în evoluția migrației interne, vârstele tinere au continuat să dețină ponderile cele mai importante, comparativ cu adulții și vârstnicii. Astfel, la tineri, vârfurile migratorii se manifestă în anii 1972 și 1982 și minimum migratoriu în 1989. În prezent are loc o revenire importantă a valorilor ratelor migratorii la tineri, la toate cele trei subgrupe analizate, chiar dacă nu s-au mai atins valorile anilor ’70. Tabelul 1. Dinamica ratelor migratorii la tineri (migranții la 1000
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
au continuat să dețină ponderile cele mai importante, comparativ cu adulții și vârstnicii. Astfel, la tineri, vârfurile migratorii se manifestă în anii 1972 și 1982 și minimum migratoriu în 1989. În prezent are loc o revenire importantă a valorilor ratelor migratorii la tineri, la toate cele trei subgrupe analizate, chiar dacă nu s-au mai atins valorile anilor ’70. Tabelul 1. Dinamica ratelor migratorii la tineri (migranții la 1000 de locuitori) Vârsta migranților 1972 1982 1989 1996 2001 2004 15-19 ani 20
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
1972 și 1982 și minimum migratoriu în 1989. În prezent are loc o revenire importantă a valorilor ratelor migratorii la tineri, la toate cele trei subgrupe analizate, chiar dacă nu s-au mai atins valorile anilor ’70. Tabelul 1. Dinamica ratelor migratorii la tineri (migranții la 1000 de locuitori) Vârsta migranților 1972 1982 1989 1996 2001 2004 15-19 ani 20,3 13,8 6,4 11,0 12,5 15,6 20-24 ani 48,2 48,5 23,9 25,0 22
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
4 23,8 27,0 22,1 29,12 Surse: Prelucrări ISAR după Populație și societate, 2/1998, l6, Schimbări de domiciliu, INS, 2001, 2002, 2003, 2004 și Anuarul statistic al României, INS, 2004, 80. Evoluția implicării satului în procesele migratorii interne Fie că se pleacă din el, fie că se intră în el, satul a fost și rămâne implicat major în procesele de migrație internă. Totuși, analizând ponderile din anii cei mai tari ai celor 6 etape de evoluție a
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
o scădere negativă față de 1992. Anul 1997 s-a dovedit a fi primul vârf de lance în ceea ce s-a numit „eveniment demografic istoric” în sat: începând cu acel an, numărul intrărilor l-a depășit pe cel al ieșirilor (sold migratoriu pozitiv), tendință ce continuă și în prezent. EMBED MSGraph.Chart.8 \s Sursa: Anuarul statistic al României, 2004, și Schimbări de domiciliu în 2004, INS, 2005. Graficul 4. Dinamica intrărilor în rural (dinspre rural și dinspre urban) 1992-2004 Dinamica soldurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pozitiv), tendință ce continuă și în prezent. EMBED MSGraph.Chart.8 \s Sursa: Anuarul statistic al României, 2004, și Schimbări de domiciliu în 2004, INS, 2005. Graficul 4. Dinamica intrărilor în rural (dinspre rural și dinspre urban) 1992-2004 Dinamica soldurilor migratorii din urban și din rural (diferența dintre intrări și ieșiri), în ultimii opt ani (începând cu 1997) arată că în urban, deși valorile acestor solduri sunt inegale, semnul negativ se menține în fiecare an, ceea ce semnifică un număr mai ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
începând cu 1997) arată că în urban, deși valorile acestor solduri sunt inegale, semnul negativ se menține în fiecare an, ceea ce semnifică un număr mai ridicat de plecări decât de sosiri în fiecare an analizat. Concomitent, satul are constant solduri migratorii pozitive, aici intrând mai multe persoane decât cele care părăsesc satul. Ultimul an (2004) prezintă soldul migratoriu pozitiv cel mai ridicat în mediul rural (+39,5454). În general, distribuția soldurilor migratorii pe regiuni rurale de dezvoltare probează valori destul de apropiate
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în fiecare an, ceea ce semnifică un număr mai ridicat de plecări decât de sosiri în fiecare an analizat. Concomitent, satul are constant solduri migratorii pozitive, aici intrând mai multe persoane decât cele care părăsesc satul. Ultimul an (2004) prezintă soldul migratoriu pozitiv cel mai ridicat în mediul rural (+39,5454). În general, distribuția soldurilor migratorii pe regiuni rurale de dezvoltare probează valori destul de apropiate. Totuși Sud-Estul (Oltenia) și Nord-Estul (Moldova) au valori mai scăzute ale soldurilor migratorii, ceea ce înseamnă că, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în fiecare an analizat. Concomitent, satul are constant solduri migratorii pozitive, aici intrând mai multe persoane decât cele care părăsesc satul. Ultimul an (2004) prezintă soldul migratoriu pozitiv cel mai ridicat în mediul rural (+39,5454). În general, distribuția soldurilor migratorii pe regiuni rurale de dezvoltare probează valori destul de apropiate. Totuși Sud-Estul (Oltenia) și Nord-Estul (Moldova) au valori mai scăzute ale soldurilor migratorii, ceea ce înseamnă că, deși inclusiv în partea rurală a acestor regiuni se sosește mai mult decât se pleacă
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
an (2004) prezintă soldul migratoriu pozitiv cel mai ridicat în mediul rural (+39,5454). În general, distribuția soldurilor migratorii pe regiuni rurale de dezvoltare probează valori destul de apropiate. Totuși Sud-Estul (Oltenia) și Nord-Estul (Moldova) au valori mai scăzute ale soldurilor migratorii, ceea ce înseamnă că, deși inclusiv în partea rurală a acestor regiuni se sosește mai mult decât se pleacă, totuși, puterea lor de atracție pentru cei care vin sau revin în sat, este mai redusă. Situația din urban este mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]