4,816 matches
-
Cântarea României. Directorul căminului cultural, Vasile Spataru (1982 -2003), a participat cu formația de teatru folcloric Capra cu roșiori și cu Urătura cu felinar la festivalul folcloric de la Sighetu Marmației și Durău, în cadrul schimbului intercultural; la festivalul Colinda țării pentru minerii Văii Jiului de la Petroșani; la Iași, cu ocazia unor emisiuni televizate; în cadrul festivalului național Cântarea României. Formația de muzicuțe alcătuită din 20 de membri și dirijată de profesorul Constantin Sava, apoi de Petrică Mangu și Petruță Ciolac, a fost aplaudată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
recunoască independent de companie. Acest potențial al subculturilor profesionale trebuie speculat în direcția brandingului de angajator, mai ales pe di-mensiunea reputației externe. Exemplele de subculturi profesionale nu sunt puține; vorbim despre subcultura academicienilor, a profesorilor, a medicilor, a copywriterilor, a minerilor etc. Una dintre cele mai populare subculturi, dar și una dintre cele mai importante surse de conflicte este subcultura vârstei. Subculturile vârstei aduc în prim-plan conflictul dintre generații tinerii și vârstnicii. Subcultura generației de seniori deține de regulă accesul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
din clasa muncitoare din nordul Angliei", afirmă și Scott Steward, membru al New England Historic Genealogical Society (NEHGS) și coautor în 2011, al cărții "Arborele genealogic al lui Catherine Middleton" Așadar, primul copil al tânărului cuplu regal are printre strămoși mineri, o cameristă și un măturător din Londra. Acestora li se alătură moștenitorii lui Arthur Lupton, profesorul de engleză al lui Goethe, dar și un pușcăriaș din Londra anilor 1880, Edward Thomas Glassborough.
Vlad Țepeș și profetul Mahomed, printre strămoșii bebelușului regal by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72016_a_73341]
-
n-ar fi favorizată de "dumirirea" scriitorului, de trecerea lui de la stânga, prin închisorile comuniste, la condamnarea irevocabilă a comunismului sovietic și românesc. Dar dacă Sîrbu ar fi rămas la stânga, așa cum Eliade a rămas la dreapta? Dar dacă fiul de miner sindicalist chiar a rămas acolo, de partea unui socialism utopic trădat într-o execrabilă aplicare istorică? Această ipoteză de lucru cu destinul unui scriitor umanist, pe care o regăsim la mii de intelectuali occidentali (feriți, ce-i drept, de experiențe
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
un partid care l-a sprijinit și îl sprijină total pe Ion Iliescu, adică pe cel ce și-a bătut joc zece ani la rînd de Constituție, menținîn-du-se la putere timp de trei mandate (în loc de cele două constituționale), chemîndu-i pe mineri în Capitală și inițiind un veritabil război civil cu adversarii politici sau implicîndu-se în mod deschis de partea unui partid pe parcursul întregii sale existențe prezidențiale, dar mai ales la alegerile din 1996 și din 2004. în viziunea autorilor Propunerii, Ion
"Suspendare" by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9863_a_11188]
-
nu mai e vorba de raționament economic, e vorba de credință strămoșească". Articolul e de fapt un studiu în toată regula, întins pe două pagini de revistă: una de stînga, alta de dreapta. Succesorul lui Miron Cozma Liderul sindical al minerilor dintr-o parte a Văii Jiului este în momentul de față inginerul Adrian Jurca, un om devotat cauzei minerilor, care, împreună cu eminentul profesor de limba română Mihai Barbu și cu talentatul poet Mihai Boboc, se străduiește (printre altele) să înlăture
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
toată regula, întins pe două pagini de revistă: una de stînga, alta de dreapta. Succesorul lui Miron Cozma Liderul sindical al minerilor dintr-o parte a Văii Jiului este în momentul de față inginerul Adrian Jurca, un om devotat cauzei minerilor, care, împreună cu eminentul profesor de limba română Mihai Barbu și cu talentatul poet Mihai Boboc, se străduiește (printre altele) să înlăture imensul prejudiciu de imagine adus de mineriade lucrătorilor din industria cărbunelui. În ziua de 20 februarie 2007, din inițiativa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
Mihai Barbu și cu talentatul poet Mihai Boboc, se străduiește (printre altele) să înlăture imensul prejudiciu de imagine adus de mineriade lucrătorilor din industria cărbunelui. În ziua de 20 februarie 2007, din inițiativa lui Mihai Barbu, și cu sprijinul sindicatului minerilor, la Petroșani au avut loc întâlniri ale unor scriitori din București - Gabriel Chifu, Alex. Ștefănescu, Varujan Vosganian (venit în zonă și ca ministru al Economiei) - cu publicul. Întâlnirile s-au bucurat de o largă participare, constituind un eveniment cultural local
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
ale unor scriitori din București - Gabriel Chifu, Alex. Ștefănescu, Varujan Vosganian (venit în zonă și ca ministru al Economiei) - cu publicul. Întâlnirile s-au bucurat de o largă participare, constituind un eveniment cultural local. Spre deosebire de Miron Cozma, care a adus minerii la București, Adrian Jurca a adus - se poate spune - scriitorii la Petroșani. Iar scriitorii au venit înarmați doar cu farmecul lor și au fost, din toate punctele de vedere, o prezență benefică.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
Primii care au suportat rigorile tranziției sunt profesorii. Într-o vreme când clasa muncitoare agita ciomege, pretinzând salarii și compensări, s-a mizat pe "conștiința" profesorimii, pe o presupusă superioritate morală care-i va face să înțeleagă mai bine decât minerii, muncitorii de la IGMB sau femeile de la APACA dificultatea vremilor prin care treceam. E drept c-au și fost puternic infiltrați cu lideri sindicali ce jucau la două capete: pe de o parte, mimau intransigența în procesul negocierilor cu potentații politici
Criza din învățământ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9133_a_10458]
-
petrecere vei avea. Aici totul e pe dos. Dar să vedem ce fel de vis... Cortegiul trece în jos, pe Calea Victoriei. E o zi de început de toamnă frumoasă. Stinsă și clară. Acum văd defilând cu căștile lor pe cap mineri, care îi aduc salutul lor, - Corpul minerilor. Ei calcă apăsat, rar, flegmatic, ca Legiunea străină. }in pe umeri niște bâte colorate, dar nu în culorile tricolorului nostru, ci ale unui stat african de curând eliberat: verde, negru și alb. Visasem
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
dos. Dar să vedem ce fel de vis... Cortegiul trece în jos, pe Calea Victoriei. E o zi de început de toamnă frumoasă. Stinsă și clară. Acum văd defilând cu căștile lor pe cap mineri, care îi aduc salutul lor, - Corpul minerilor. Ei calcă apăsat, rar, flegmatic, ca Legiunea străină. }in pe umeri niște bâte colorate, dar nu în culorile tricolorului nostru, ci ale unui stat african de curând eliberat: verde, negru și alb. Visasem și oficialitățile, care veneau după tancheta sovietică
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
proptit pe șezut, jumate scos afară din racla grea de nuc armenesc, și cuvântă înaintea mulțimii îndurerate. Buzele însă nu i se mișcau. Semn că lucra un aparat. Era, clar, o înregistrare de pe timpuri, voce mai tânără: "Dragi cetățeni, scumpi mineri, vreau să vă aduc un prietenesc omagiu celor ce ați restabilit liniștea în capitala noastră. (Strigăte de entuziasm, aplauze, ceea ce avea să devină o modă în cimitirele noastre.) în loc de ură, aici voi ați sădit flori, ca sufletele voastre gingașe. (Un
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
este chiar posibil să ajungi la concluzia că există o anumită exagerare în tratamentul care li se aplică - și nu numai lor. Dacă, într-o străfulgerare, îți va trece prin față dl. Ion Iliescu, urmărit de draci în costume de mineri și atingându-l, la intervale, cu greble de plantat gladiole, de-l vei zări pe dl. Dan Voiculescu scoțând capul dintr-o carapace de țestoasă din Galapagos și rozând dintr-o uriașă frunză de lipan, să știi că visezi, că
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
nu-ți venea să crezi, pe câte un autentic intelectual, excelent critic literar, psalmodiind: "Eu nu am nimic comun cu Dl. Iliescu, nu-i urmez căile politice, dar nu pot să nu admir bărbăția cu care i-a adus pe mineri în Capitală..." Fabulez, desigur. De asemenea exemplar, cu prestigiu în profesiunea sa, notoriu, eventual și peste hotare, are nevoie orice regim deochiat, care a făcut-o de oaie. "Iată, vedeți, și un om care nu ține cu mine, îmi dă
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
nu și CD) în mai-iunie 1990, consumator și el de droguri în sediul din bulevardul Republicii (azi Carol I). Guvernul de atunci n-a mers pînă la a-l scoate pe Corneliu Coposu din sediu, probabil fiindcă securiștii deghizați în mineri n-au găsit nimic de tras pe nas în inspecția contondentă pe care au făcut-o. Lăsați drogurile, domnule N. M., și studiați gramatica și ortogorafia limbii române, amîndouă obligatorii chiar și pentru Noi Generația Tînără.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9415_a_10740]
-
1950, în cadrul regiunii banatului. Zăcămintele minelor au fost cunoscute încă din antichitate. Mina Suvarov s-a deschis în 1963. Șeful minei a fost inginerul Constantin Ioncelescu. În 1966 în mină lucra ca maistru Țuțuianu. Poetul Mihai Leonte , fost maistru principal miner ne amintește de unii colegi (ortaci) ai săi: maistru Gheorghe Caracoancea din Coronini; muncitori de mină: Ion Bărănescu, Ilie Codilinschi de la Baia de Arieș, Ștefan și Vasile Lupoaie, Constantin Goanță( zis Tică), vagonetar Ion Bunescu; Gheorghe și Nicolae Gârjan, Ion
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
săpat, cînd se inițiază tot felul de acțiuni juridice și constituționale pentru a-l scoate basma curată pe Ion Iliescu și pentru a i se proteja complicii mai mult sau mai puțin vizibili, mi-am reactualizat involuntar cealaltă venire a minerilor, cea din 1999. Textul care urmează a fost scris atunci, în fața panicii artiștilor plastici din Pangrati, puși, fără voia lor, în fața situației de a-i aștepta pe mineri să vină la televiziune și să facă ceea ce știau ei cel mai
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
mult sau mai puțin vizibili, mi-am reactualizat involuntar cealaltă venire a minerilor, cea din 1999. Textul care urmează a fost scris atunci, în fața panicii artiștilor plastici din Pangrati, puși, fără voia lor, în fața situației de a-i aștepta pe mineri să vină la televiziune și să facă ceea ce știau ei cel mai bine: să bată, să devasteze, să răspîndescă durere, spaimă și oroare, adică, să mai facă olecuță de ordine într-o țară pe care mulți nu și-o puteau
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
mai vulnerabil la o ipotetică judecată a compromisului, dar și martorul cel mai lucid al tragediei colective și al impasului individual. Din anii cincizeci și pînă în deceniul nouă au fost pictate și desenate pînze, însumînd sute de hectare, cu mineri în salpoete noi și cu lanterna strălucindu-le în frunte ca o stea polară, cu oțelari a căror musculatură era mult mai vîrtoasă decît materia care clocotea în cazane, cu macaragii, strungari și cu toate variantele de constructori împrăștiați pe
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
este colectiv, totul se dezintegrează. Individul se pierde fizic în malaxorul mulțimii, fizionomia sa devine incertă, psihologia se topește în stări paroxistice și drama se preschimbă fie în spaimă viscerală, fie într-o răbufnire cu un imens potențial agresiv. Imaginile minerilor, sub ale căror acțiune și mitologie România respiră sincopat în aceste zile, refac, cu o teribilă acuratețe, această lume polară a lui Corneliu Baba; individual, minerii sînt niște ființe triste, disperate și îngrijorate patetic în fața zilei de mîine, în vreme ce absorbiți
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
fie în spaimă viscerală, fie într-o răbufnire cu un imens potențial agresiv. Imaginile minerilor, sub ale căror acțiune și mitologie România respiră sincopat în aceste zile, refac, cu o teribilă acuratețe, această lume polară a lui Corneliu Baba; individual, minerii sînt niște ființe triste, disperate și îngrijorate patetic în fața zilei de mîine, în vreme ce absorbiți de stihia convoiului, dirijați abil de profesioniști ai diversiunii și susținuți fățiș de neobosita propagandă naționalist-comunistă ei ilustrează cea mai cumplită întrupare a primitivismului, a aroganței
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
abil de profesioniști ai diversiunii și susținuți fățiș de neobosita propagandă naționalist-comunistă ei ilustrează cea mai cumplită întrupare a primitivismului, a aroganței și a sălbăticiei. învățați atîta vreme că ei făuresc istoria, că ei sînt avangarda societății și motorul economiei, minerii (și toți cei care mai trăiesc inerțial în această lume retardată și tragică) sînt în pragul de a făuri în România, pentru ani grei de acum înainte, chiar zorii istoriei; adică o variantă originală a comunei primitive. Unde este locul
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
și multe lucrări distruse iremediabil, ei își împachetează, astăzi, joi, 21 ianuarie 1999, lucrările transportabile și le duc în locuri mai sigure. Această acțiune, al cărei dramatism neputincios nici măcar nu are nevoie de cuvinte, poate fi chiar imaginea-emblemă a zilei: minerii vin spre București și artiștii fug disperați din ateliere. Pentru că, oricîtă eternitate ar stoca în sine o operă de artă, are și ea o mică vulnerabilitate: în fața sălbăticiei, cedează!
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
istorice, nici amenințările cu moartea, nici urmăririle, nici hărțuiala la care mulți oameni din Piață, intelectuali de la Grupul pentru Dialog Social, de la ziarul "România liberă" și nu numai au fost supuși zile și nopți în șir. Nici felul în care minerii și securiștii amestecați printre ei au pus stăpînire nerușinată pe amfiteatrele Universității, pe accesul în facultăți, pe examenele pe care le aveam de dat - era sesiune. Nici injuriile adresate cu o voluptate inimaginabilă. Nici manipularea nerușinată pe care Televiziunea a
Mai bine golan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9557_a_10882]