2,360 matches
-
nu pot fi considerate ca reprezentând „informații de mediu“ în scopul definit de Convenția Aarhus. De asemenea, a fost afirmat în mod eronat de către autoritățile publice din România faptul că nici licențele de minerit și alte informații referitoare la minerit solicitate în cauză nu reprezintă informații de mediu. Cu toate acestea, pe baza analizei și interpretării Comitetului de Conformare, toate aceste documente se încadrează în definiția „informației de mediu“. ^3 Document ECE/MP.PP/C.1/2015/10 care poate fi găsit la următorul link: https://unece.org/fileadmin/DAM/env/pp/compliance/CC-51/ece.mp.pp.c.1.2015.10_
GHIDUL din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286530]
-
interpretată ca reprezentând îngrădirea accesului la informațiile de mediu. De exemplu, în cazul Comitetului de Conformare al Convenției Aarhus numărul ACCC/C/2012/69^14 referitor la România, Comitetul a constatat încălcarea dispozițiilor Convenției Aarhus prin refuzul de a furniza informații privind licențele de minerit pe motivul că dezvăluirea acestora ar afecta confidențialitatea informațiilor comerciale și industriale, din două motive: ^14 Ibid, p. 1. – nu a fost separată informația confidențială de cea neconfidențială; ... – nu au fost aduse la cunoștința solicitantului motivele refuzului - autoritatea publică nu
GHIDUL din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286530]
-
la radiații ionizante a lucrătorilor expuși profesional, a lucrătorilor externi, a populației și a mediului și este asigurată în conformitate cu următoarele reglementări ale CNCAN: a) Norme privind cerințele de bază de securitate radiologică, aprobate de CNCAN; ... b) Norme de minerit radioactiv; ... c) Norme de procedura de acceptare a întreprinderilor externe; ... d) Norme de dozimetrie individuală și radon (NDIR); ... e) Norme privind limitarea eliberărilor de efluenți radioactivi în mediu; ... f) Norme privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalațiile nucleare și radiologice
ANEXĂ din 7 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272155]
-
SR 10009/2017, respectiv L(ech) = 65 dB(A), C(z) = 60 dB. ... 3.4. RADIAȚII Se vor respecta prevederile Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Normelor privind cerințele de bază de securitate radiologică și ale Normelor de minerit radioactiv emise de CNCAN, prevederile EURATOM și recomandările Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. ... ... ... III. Monitorizarea mediului 1. Indicatori fizico-chimici, bacteriologici și biologici emiși, imisiile poluanților, frecvența, modul de valorificare a rezultatelor 1.1. Apă Monitorizarea apelor uzate radioactive (efluenților lichizi radioactivi
ANEXĂ din 7 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272155]
-
acele societăți. Industria națională de apărare poate să producă și să lucreze pentru acoperirea necesarului MApN, în strânsă colaborare cu acesta, dar și pentru piețe externe. Sunt necesare doar o viziune și doar bună-credință și interes onest. Industria de minerit nonenergetic are valoare, prin resursele minerale exploatabile. Pentru a transforma un munte de steril în venituri reale la buget și în prosperitate pentru români sunt necesare o viziune corectă, o abordare onestă și curajoasă. Industria ușoară românească, cu capital privat
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
română IF 120 30 4 Calculatoare și tehnologia informației Tehnici și tehnologii informatice aplicate*) Petroșani română IF 120 30 5 Ingineria sistemelor Sisteme și tehnologii informatice**) Petroșani română IF 120 30 6 Inginerie mecanică Instalații și echipamente de proces în minerit*) Petroșani română IF 120 60 Instalații și echipamente pentru procese mecanice*) Petroșani română IF 120 7 Inginerie industrială Concepție și fabricație asistate de calculator*) Petroșani română IF 120 30 Consum și producție responsabile*) Petroșani engleză IF 120 8 Ingineria mediului
ANEXE din 3 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273647]
-
pentru Resurse Minerale Neenergetice - orizont 2035 este: „România 2035 - țară cu industrie minieră responsabilă și transparentă, pol de dezvoltare durabilă în economia europeană pentru bunăstarea cetățenilor": Actuala strategie stabilește direcțiile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri, standardele internaționale pentru minerit durabil și modul în care activitățile desfășurate în domeniul resurselor minerale neenergetice pot contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și de protecție a mediului. ... 10. Pentru măsurile cu prioritate ridicată care vor fi identificate la nivel național, va fi
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
pentru Resurse Minerale Neenergetice - orizont 2035 este: „România 2035 - țară cu industrie minieră responsabilă și transparentă, pol de dezvoltare durabilă în economia europeană pentru bunăstarea cetățenilor”: Actuala strategie stabilește direcțiile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri, standardele internaționale pentru minerit durabil și modul în care activitățile desfășurate în domeniul resurselor minerale neenergetice pot contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și de protecție a mediului. ... 10. Pentru măsurile cu prioritate ridicată care vor fi identificate la nivel național, va fi
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
galerii. La controlul de rutină a abatajelor, controlorul de producție Ioan CIOARĂ s-a oprit și la echipa lui Matei întrebându-i ce mai fac? Echipa s-a oprit din lucru pentru pauza de o țigară cum se spune în minerit. Din vorbă în vorbă s-a ajuns la discuția despre filoanele transversale filonului 6. Controlorul a susținut că așa ceva nu se poate! Atunci Matei a mers cu controlorul de producție la un loc din galeria unde lucrau și i-a
17 ZMEURICA; DESCOPERIREA FILONULUI TRANSVERSAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382052_a_383381]
-
în mână nu-i minciună”, ba după „Mă doare-n cot de ceilalți, mie să-mi fie bine”... George PETROVAI: Credeți că această clinică o să-i ajute pe localnici să-și oblojească rănile provocate de diminuarea până în vecinătatea dispariției a mineritului, silviculturii, pomiculturii și creșterii animalelor, activități tradiționale și dătătoare de împliniri materiale și de mulțumiri sufletești pentru întreaga zonă? Dr. Coriolan DRAGOMIR: O foarte subtilă întrebare, care sugerează atât profundele răni sociale provocate de furia revoluționaro-nimicitoare a anilor nouăzeci în
AL DOILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380505_a_381834]
-
și sponsorizăm. Cristina OPREA: Turiștii vin, mai ales că sunteți poziționați pe șoseaua națională? Am observat că vin și locuitorii din oraș pentru a servi o cafea, un suc, etc. Tiberiu VERESS: Au fost, au fost cât timp a fost mineritul în Cavnic, dar acum nu sunt locuri de muncă. Cei mai mulți clienți sunt tranzitorii sau localnici care servesc câte o cafea. Cristina OPREA: Aveți treizeci de locuri de cazare. Dacă acum v-ar contacta cineva telefonic, ce ați spune despre pensiunea
PENSIUNEA ,,ELISABETA” DIN CAVNIC, O PENSIUNE DE SUFLET de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381576_a_382905]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > MURGU CĂRĂMIDARUL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1632 din 20 iunie 2015 Toate Articolele Autorului MURGU CĂRĂMIDARUL În anii cât am lucrat în minerit am avut ocazia să am în subordine persoane cu meserii diverse. În anul 1967 miner fiind am avut ocazia să am în formația mea de lucru un cărămidar din regat, adică din vechea Românie. Îl chema Ilie MURGU dar îi
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
și-a deschis larg porțile pentru investitorii străini, numai că unii au neglijat principiul afacerii corecte, “win-win”, gândindu-se doar cum să obțină cât mai mult profit, chiar dacă partenerul e în pericol. Așa s-a întâmplat și cu proiectul de minerit cu cianuri și mina deschisă la Roșia Montană. În momentul de față, acest proiect se află la o răscruce de drumuri. În anul 1997, compania canadiană Gabriel Resources a cumpărat exploatarea subteranelor Roșia Montană. După trei ani de sondări geologice
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
19,3% de Guvernul României. În afară de faptul că această afacere profitabilă va fi cea mai mare exploatare de carieră deschisă din Europa, pentru statul român și pentru locuitorii zonei pare a fi o povară în ceea ce privește poluarea mediului. Însă, pentru începerea mineritului, compania stăină trebuie să obțină toate proprietățile din zona de exploatare, să mute 2000 de persoane din arealul implicat și să demoleze 900 de case, biserici și cimitire, mare parte din localnici nefiind de acord cu acest lucru. Pe lângă aceasta
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
mediului. Pe de o parte, Fundațiile și Asociațiile nonguvernamentale pe probleme de mediu nu au reușit să informeze cetățenii cu privire la consecințele punerii în aplicare a acestui proiect, motiv pentru care publicul nu-și poate da seama de impactul distrugător al mineritului cu cianură. În acest sens, în ultima perioadă de timp, parcă se simte o revigorare a activității de propagandă a acestui demers. Pe de altă parte, autoritățile nu fac nimic pentru oprirea acestui proiect catastrofal, ba, din contră, insistă, inclusiv
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
fost realizat un puternic miting de susținere a deschiderii minei de la Roșia Montană. Or, privit din toate punctele de vedere, acest proiect este împotriva intereselor statului, dar, mai ales, dăunător cetățenilor din zonă, deși corporația canadiană susține cu tărie că mineritul nu dăunează mediului. Cu toate acestea, sunt regiuni precum Alaska, Tibet, precum și unele state europene care au oprit astfel de proiecte, tocmai pentru că le distrug trecutul, dar și viitorul. Și România a acceptat un astfel de proiect al unei companii
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
le distrug trecutul, dar și viitorul. Și România a acceptat un astfel de proiect al unei companii australiene, în anul 2000, la Baia Mare și s-a dovedit, într-adevăr, a fi un dezastru, în momentul în care cianura folosită la minerit s-a revărsat în Dunăre. Lecția primită din fenomenul Baia Mare se pare că nu a fost suficientă în respingerea categorică a unor astfel de proiecte ale morții. Așadar, majoritatea liderilor politici, dar și mulți români susțin realizarea proiectului Roșia Montană
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
a revărsat în Dunăre. Lecția primită din fenomenul Baia Mare se pare că nu a fost suficientă în respingerea categorică a unor astfel de proiecte ale morții. Așadar, majoritatea liderilor politici, dar și mulți români susțin realizarea proiectului Roșia Montană, dar mineritul să se facă în sistem clasic, fără cianuri și alte otrăvuri, cu respectarea tuturor condițiilor impuse de protecția mediului și cu respectarea standardelor europene în domeniu. Până la urmă, viața unui singur om valorează mai mult decât banii obținuți sau decât
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ARTIST ÎN MINERIT Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 887 din 05 iunie 2013 Toate Articolele Autorului ARTIST ÎN MINERIT... Bat găuri douăzeci și două, Atacul este împlinit. În plan se-nscrie o cifră nouă, Vezi, asta-nțeleg eu minerit! Dar iată șutul
ARTIST ÎN MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346254_a_347583]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ARTIST ÎN MINERIT Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 887 din 05 iunie 2013 Toate Articolele Autorului ARTIST ÎN MINERIT... Bat găuri douăzeci și două, Atacul este împlinit. În plan se-nscrie o cifră nouă, Vezi, asta-nțeleg eu minerit! Dar iată șutul a trecut Și luna este la sfârșit, Te bucură orice minut, Căci planul iar l-ai depășit. În urma
ARTIST ÎN MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346254_a_347583]
-
Momente > ARTIST ÎN MINERIT Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 887 din 05 iunie 2013 Toate Articolele Autorului ARTIST ÎN MINERIT... Bat găuri douăzeci și două, Atacul este împlinit. În plan se-nscrie o cifră nouă, Vezi, asta-nțeleg eu minerit! Dar iată șutul a trecut Și luna este la sfârșit, Te bucură orice minut, Căci planul iar l-ai depășit. În urma ta betonul se așterne În drepte și curbe nesfârșit, Pe galerii lumina lămpilor se cerne, Și-n colțul gurii
ARTIST ÎN MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346254_a_347583]
-
drepte și curbe nesfârșit, Pe galerii lumina lămpilor se cerne, Și-n colțul gurii, un zâmbet a înflorit. Din nou ești sus cu colivia Și soarele îți spune: Bun sosit! Ți-e tot mai dragă meseria Căci ești artist în minerit! Publicată în ziarul ,,Turda Nouă” Mihai Leonte, miner la Baia de Arieș, Membru al Cenaclului literar ,,Pavel Dan” Turda 1963 Referință Bibliografică: ARTIST ÎN MINERIT / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 887, Anul III, 05 iunie 2013. Drepturi
ARTIST ÎN MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346254_a_347583]
-
soarele îți spune: Bun sosit! Ți-e tot mai dragă meseria Căci ești artist în minerit! Publicată în ziarul ,,Turda Nouă” Mihai Leonte, miner la Baia de Arieș, Membru al Cenaclului literar ,,Pavel Dan” Turda 1963 Referință Bibliografică: ARTIST ÎN MINERIT / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 887, Anul III, 05 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ARTIST ÎN MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346254_a_347583]
-
NOUĂ ZONĂ MINIERĂ MILENARĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 654 din 15 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului MOLDOVA NOUĂ ZONĂ MINIERĂ MILENARĂ Moldova Nouă o zonă minieră veche, scoasă din anonimat în anii comunismului cum se spune! Chiar dacă mineritul era cunoscut în această zonă încă din vremuri imemoriale din istorie, zăcământul principal s-a pus în evidență după anii 1960. Aici au venit echipe de geologi printre care s-a numărat și domnul Emil CONSTANTINESCU, geolog prin meserie, dar
MOLDOVA NOUĂ ZONĂ MINIERĂ MILENARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346420_a_347749]
-
anii 1970 când întreprinderea a trecut la Centrala Minereurilor Deva conducerea întreprinderii era coordonată de la București direct de minister. Mai mulți directori s-au perindat la conducere. Semnatarul actului de naștere a fost directorul Eftimie CARTIANU, un bun specialist în minerit care a mai revenit încă odată ca director când treburile nu prea mergeau. Alți directori pe care îi amintesc au fost; Romulus CRĂCIUN, Laurențiu CRĂCIUN, Gheorghe CONSTANTIN, Petru SUCIU, care îmi fusese profesor la școala profesională Zlatna, Constantin IONCELESCU, Petru
ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 652 din 13 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346413_a_347742]