1,339 matches
-
diabetului printr-un sindrom al ovarelor polichistice (generator de insulinorezistență) s-ar putea să fie mai frecvent decât se consideră în general (30). „Debutul” diabetului printr-o complicație cronică înseamnă, de fapt, diagnosticarea T2DM datorită unei complicații cronice. Infarctul de miocard și accidentele vasculare cerebrale care survin la pacienți necunoscuți anterior cu diabet, prezintă o tulburare de glicoreglare de tip IFG, IGT sau diabet clinic manifest între 50 - 60% din cazuri (30, 31, 32). Diagnosticul de diabet mai poate fi ocazionat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92221_a_92716]
-
în diabetul zaharat și celula musculară. 2. Structură (13, 14, 22) În funcție de particularitățile structurale ale miocitelor, se descriu trei tipuri de mușchi: striați scheletici, striați cardiaci și netezi. Mușchii scheletici reprezintă aproximativ 40% din masa organismului, iar mușchii netezi și miocardul încă 10%. Oricare din aceste varietăți prezintă câteva caractere comune: (1) elementele structurale de bază (celulele) au formă alungită, de unde și denumirea de fibre musculare; (2) din punct de vedere morfologic, toate fibrele musculare au în structura lor elemente specializate
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
metabolice a unui anumit mușchi (15, 33). 2.2. Fibra musculară cardiacă (miocardiocitul) (fmc) 2.2.1. Clasificare Celulele musculare cardiace se clasifică în două mari categorii după funcția pe care o îndeplinesc: - celule miocardice efectoare, contractile, care formează masa miocardului contractil atrial și ventricular; - celule nodale (excitoconductoare), cu funcție de a genera și conduce impulsuri electrice. Ele sunt dispuse în masa miocardului contractil sub formă de grupuri distincte, formând țesutul excitoconductor cardiac (miocardul embrionar). 2.2.2. Miocardul contractil 2.2
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
se clasifică în două mari categorii după funcția pe care o îndeplinesc: - celule miocardice efectoare, contractile, care formează masa miocardului contractil atrial și ventricular; - celule nodale (excitoconductoare), cu funcție de a genera și conduce impulsuri electrice. Ele sunt dispuse în masa miocardului contractil sub formă de grupuri distincte, formând țesutul excitoconductor cardiac (miocardul embrionar). 2.2.2. Miocardul contractil 2.2.2.1. Macroscopic miocardiocitele contractile sunt structurate în fascicole cu o dispunere plexiformă; între fascicolele anastomozate se află puțin țesut conjunctiv
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
îndeplinesc: - celule miocardice efectoare, contractile, care formează masa miocardului contractil atrial și ventricular; - celule nodale (excitoconductoare), cu funcție de a genera și conduce impulsuri electrice. Ele sunt dispuse în masa miocardului contractil sub formă de grupuri distincte, formând țesutul excitoconductor cardiac (miocardul embrionar). 2.2.2. Miocardul contractil 2.2.2.1. Macroscopic miocardiocitele contractile sunt structurate în fascicole cu o dispunere plexiformă; între fascicolele anastomozate se află puțin țesut conjunctiv (echivalentul endomisiumului), cu capilare sangvine și limfatice și filete nervoase. Forma
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
care formează masa miocardului contractil atrial și ventricular; - celule nodale (excitoconductoare), cu funcție de a genera și conduce impulsuri electrice. Ele sunt dispuse în masa miocardului contractil sub formă de grupuri distincte, formând țesutul excitoconductor cardiac (miocardul embrionar). 2.2.2. Miocardul contractil 2.2.2.1. Macroscopic miocardiocitele contractile sunt structurate în fascicole cu o dispunere plexiformă; între fascicolele anastomozate se află puțin țesut conjunctiv (echivalentul endomisiumului), cu capilare sangvine și limfatice și filete nervoase. Forma este alungită, cu aspect de
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
scheletică. Celulele musculare cardiace de la nivelul ventricolilor sunt asemănătoare cu cele atriale; în plus, unele dintre cele atriale au caracteristică prezența în microscopie electronică a granulelor electronodense ce reprezintă factorul natriuretic atrial, având astfel și funcție endocrină. 2.2.3. Miocardul embrionar 2.2.3.1. Macroscopic, în secțiune apare heterogen, fiind constituit din mai multe celule. 2.2.3.2. Microscopic se evidențiază prin tehnici de colorare speciale (cu hematoxilină ferică), fiind format din trei tipuri de celule: A. Celulele
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
ciclul Cori. Funcționarea glicolizei este limitată de acumularea acidului lactic percepută de FFK1 care își deprimă activitatea la un pH sub 7. Un alt exemplu îl constituie situațiile de limitare patologică a aportului de oxigen, cum este cazul infarctului de miocard. Sinteza de glicogen din glucoză are loc doar după transformarea glucozo-6-fosfatului în glucozo-1-fosfat și „activarea” acestuia sub acțiunea unei pirofosforilaze. Secvența de reacții se desfășoară strict în citoplasmă și are ca enzimă limitantă de viteză glicogen sintetaza. Aceasta se prezintă
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
este folosit în ureogeneză. Gluconeogeneza din lactat a fost descrisă mai sus, iar cea din lipide interesează în special țesutul adipos și ficatul. Oxidarea acizilor grași. Acizii sunt substratul energogen preferat al multor țesuturi și în special mușchiul scheletic și miocardul. Arderea acizilor grași este cuplată cu sinteza de ATP, randamentul global al procesului fiind de 40% și se desfășoară în trei etape: oxidarea propriu-zisă, transformări în cadrul ciclului Krebs și ale lanțului respirator. Dintre acestea, doar prima este specifică catabolismului acizilor
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
Chirurgie a Spitalului Colțea din București în cadrul căreia a organizat primul compartiment de chirurgie cardiovasculară. În laboratorul de chirurgie experimentală s-au practicat tehnici de chirurgie Cardiovasculară. A realizat experimental anastomoza termino-terminală a arterelor coronare în studiile de revascularizare a miocardului. Este fondatorul unei mari școli de chirurgie [6], „cea mai importantă școală de chirurgie din România, după Thoma Ionescu (Chipail). În 1952 a decis înființarea chirurgiei cardiovasculare și în România. Este considerat întemeietorul specialității de chirurgie cardiovasculară [2,10]. A
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
doctor în științe cu o remarcabilă teză în domeniul chirurgiei coronarelor, de valoarea unei monografii. Activitatea științifică constă în peste 150 de lucrări publicate și comunicate la congrese în țară și străinătate. Teza de doctorat „Considerații actuale ale revascularizării de miocard în cardiopatia ischemică” UMF „Carol Davila” București 1996. Autor principal al monografiei „Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului” Editura Polirom, Iași, 2001, în colaborare cu Dr. E. Săndică. Coautor capitol „Patologie chirurgicală a arterelor coronare” în tratatul „CHIRURGIE
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
150 de lucrări publicate și comunicate la congrese în țară și străinătate. Teza de doctorat „Considerații actuale ale revascularizării de miocard în cardiopatia ischemică” UMF „Carol Davila” București 1996. Autor principal al monografiei „Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului” Editura Polirom, Iași, 2001, în colaborare cu Dr. E. Săndică. Coautor capitol „Patologie chirurgicală a arterelor coronare” în tratatul „CHIRURGIE” sub redacția Anton Spânu, Tipografia Centrală, Chișinău, 2001. Coautor la capitolul „Tetralogia Fallot” în „Tratat de patologie chirurgicală” sub redacția
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
chirurgiei cardiace pediatrice și fructuoasele colaborări externe. Centrul de Boli Cardiovasculare al Armatei este o unitate specializată de performanță în diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare. Centrul desfășoară și o bogată activitate de cercetare științifică. Au fost efectuate cercetări privind structura miocardului și a ficatului în timpul operațiilor pe cord-deschis, care au condus la perfecționarea metodelor și tehnicilor de protecție a celulelor miocardice și hepatice. Comunicări și publicații numeroase au prezentat activitatea chirurgicală, de terapie intensivă și cardiologie la diferite manifestări științifice naționale
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
de recuperare a caror eficientă se va aprecia prin reevaluări periodice. CARDIOPATIA ISCHEMICA (C.I,) C.I. - reunește un grup de afecțiuni care au în comun o suferință cardiacă de origine ischemica, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard și necesități. Termenul de CI este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemica sau cu cel de boală coronara. O definiție mai precisă a fost dată mai recent de un grup de experți internaționali: - Cardiopatia ischemica este definită că o
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
linii mari cu noi evenimente ischemice. Bolnavii cu IM acut beneficiază atât în timpul spitalizării cât și în primele 3 - luni de la infarct de ITM. Pentru bolnavii cu sechela de IM, deficiență funcțională se stabilește în raport de starea reziduala a miocardului, de permeabilitatea coronarelor, de fondul etiopatogenic al infarctului, de localizarea și extinderea zonei de necroza, de remodelarea ventriculara (modificări de formă, dimensiune și grosime ale VS după constituirea IM), de eficiență tratamentului coronaro - dilatator, de modificările funcționale cardiace sistolice și
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
prin septurile interatrial și interventricular. Fiecare atriu comunica cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio-ventriculare prevăzute cu vâlve: stânga (bicuspida) și drepta (tricuspida). care se deschid doar într-un anumit sens, spre ventricule. Structural inima este alcătuită din trei tunici: endocardul, miocardul și pericardul. Endocardul sau tunica internă căptușește interiorul inimii. Pliurile endocartului formează aparatele valvulare. Miocardul, sau mușchiul cardiac, este tunica mijlocie, fiind alcătuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil și din țesutul specific sau excitoconductor. Miocardul contractil are o grosime
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
cu vâlve: stânga (bicuspida) și drepta (tricuspida). care se deschid doar într-un anumit sens, spre ventricule. Structural inima este alcătuită din trei tunici: endocardul, miocardul și pericardul. Endocardul sau tunica internă căptușește interiorul inimii. Pliurile endocartului formează aparatele valvulare. Miocardul, sau mușchiul cardiac, este tunica mijlocie, fiind alcătuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil și din țesutul specific sau excitoconductor. Miocardul contractil are o grosime diferită în cei doi ventriculi. Astfel, ventriculul stâng, cu rolul de a propulsa sângele în
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
doar într-un anumit sens, spre ventricule. Structural inima este alcătuită din trei tunici: endocardul, miocardul și pericardul. Endocardul sau tunica internă căptușește interiorul inimii. Pliurile endocartului formează aparatele valvulare. Miocardul, sau mușchiul cardiac, este tunica mijlocie, fiind alcătuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil și din țesutul specific sau excitoconductor. Miocardul contractil are o grosime diferită în cei doi ventriculi. Astfel, ventriculul stâng, cu rolul de a propulsa sângele în tot organismul, are un perete mult mai gros decât cel
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
anumit sens, spre ventricule. Structural inima este alcătuită din trei tunici: endocardul, miocardul și pericardul. Endocardul sau tunica internă căptușește interiorul inimii. Pliurile endocartului formează aparatele valvulare. Miocardul, sau mușchiul cardiac, este tunica mijlocie, fiind alcătuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil și din țesutul specific sau excitoconductor. Miocardul contractil are o grosime diferită în cei doi ventriculi. Astfel, ventriculul stâng, cu rolul de a propulsa sângele în tot organismul, are un perete mult mai gros decât cel drept care împinge sângele
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
din trei tunici: endocardul, miocardul și pericardul. Endocardul sau tunica internă căptușește interiorul inimii. Pliurile endocartului formează aparatele valvulare. Miocardul, sau mușchiul cardiac, este tunica mijlocie, fiind alcătuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil și din țesutul specific sau excitoconductor. Miocardul contractil are o grosime diferită în cei doi ventriculi. Astfel, ventriculul stâng, cu rolul de a propulsa sângele în tot organismul, are un perete mult mai gros decât cel drept care împinge sângele numai spre cei doi plămâni. Peretele atrial este
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
mai gros decât cel drept care împinge sângele numai spre cei doi plămâni. Peretele atrial este mult mai subțire decât cel ventricular. Pericardul este tunica externă a inimii, o seroasa care cuprinde, ca și pleura, două foite: una viscerala, care acoperă miocardul și alta parietala, care vine în contact cu organele din vecinătate. Între cele două foite se află cavitatea pericardica. Afectarea acestor tunici poartă numele de: endocardita, miocardita și pericardita și sunt de cauză infecțioase și reumatismale cel mai adesea. Sistemul
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
se cuplează circulația pulmonară, cănd sângele este propulsat din ventriculul stâng prin arteră pulmonară spre plămâni unde are loc schimbul de gaze după care revine prin vena pulmonară în atriul stâng. Bolile aparatului cardio-vascular Sunt boli ale inimii: infarctul de miocard miocardita acută insuficiență cardiacă angina pectorala arteritele varicele Infarctul de miocard Infarctul de miocard, sau atacul de cord, apare atunci când mușchiul inimii este complet lipsit de sânge motiv pentru care celulele miocardului mor. Cauza o formează un cheag, un aterom
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
prin arteră pulmonară spre plămâni unde are loc schimbul de gaze după care revine prin vena pulmonară în atriul stâng. Bolile aparatului cardio-vascular Sunt boli ale inimii: infarctul de miocard miocardita acută insuficiență cardiacă angina pectorala arteritele varicele Infarctul de miocard Infarctul de miocard, sau atacul de cord, apare atunci când mușchiul inimii este complet lipsit de sânge motiv pentru care celulele miocardului mor. Cauza o formează un cheag, un aterom sau placă formată din colesterol, leucocite, calciu, alte componente care se
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
spre plămâni unde are loc schimbul de gaze după care revine prin vena pulmonară în atriul stâng. Bolile aparatului cardio-vascular Sunt boli ale inimii: infarctul de miocard miocardita acută insuficiență cardiacă angina pectorala arteritele varicele Infarctul de miocard Infarctul de miocard, sau atacul de cord, apare atunci când mușchiul inimii este complet lipsit de sânge motiv pentru care celulele miocardului mor. Cauza o formează un cheag, un aterom sau placă formată din colesterol, leucocite, calciu, alte componente care se înconjoară de o
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
aparatului cardio-vascular Sunt boli ale inimii: infarctul de miocard miocardita acută insuficiență cardiacă angina pectorala arteritele varicele Infarctul de miocard Infarctul de miocard, sau atacul de cord, apare atunci când mușchiul inimii este complet lipsit de sânge motiv pentru care celulele miocardului mor. Cauza o formează un cheag, un aterom sau placă formată din colesterol, leucocite, calciu, alte componente care se înconjoară de o capsula fibroasa și care atunci când 85 presiunea și debitul cardiac cresc brusc, se fisurează (după Azanfirei). Deci, infarctul
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]