1,659 matches
-
cărei ogradă cu surle și trâmbițe am intrat. Spre deosebire de aleșii românilor, aleși care nu fac altceva decât să semene zarvă și să arunce constant buzduganul zavistiei în capul întregului lor neam, dar și în cel al piramidei comunitare UE, cetățenilor mioritici, cu toate că le e o profundă lehamite față de sfera învârtelilor politice naționale, nu le este, în schimb, indiferent deloc mersul înainte al propriei lor vieți. Politicienilor ar trebui să le intre bine în cap acest lucru, fiindcă nu și-au obținut
VOTUL POPULAR DIN 29 IULIE = ZVASTICA DE PE FUNDUL PONEIULUI ROZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350175_a_351504]
-
luciditatea reclamată și permisă de context, fac apel la prietenie și la socializare, încurajează căutarea, (re)descoperirea și (re)inventarea omului. Chiar și în ipostază de "tehnocrat", întâlnim situații în care Mircea Băduț destructurează mituri ce țin de sfera antropologicului mioritic: "Apropo de era comunistă! Cred că se vorbea mult despre căldura/ospitalitatea poporului român și datorită faptului că eram pe atunci mai relaxați (nu tremuram de grija serviciului, «ziua de mâine» era cumva prestabilită social; nu prea aveam bani, dar
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
câți dintre oamenii politici ai zilelor noastre mai posedă capacitatea de a gândi în mod superior acum, la răsărit întunecat de veac XXI, precum poetul reformator al Limbii Române în amurgul cețos al secolului XIX?!... Mai simplu spus, câți dintre mioriticii noștri zoon politikon pur sânge și cei de împrumut mai dezvoltă actualmente singulara facultate de a gândi între nenumărate aranjamente de cardașlâc cartieresc?!... Desigur, mă refer aici la acea rațiune capabilă să vizeze nemijlocit binele nației întregi și cel al
ZOON POLITIKON ŞI HOMO COMMUNICANS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350207_a_351536]
-
procesiune la o troiță din sat, unde aveam să descopăr fără echivoc că suntem urmașii dacilor, de vreme ce pe o poartă tradițională tronează încă stindardul lor imemorial. Ca să descopăr la întoacere sculptați pe o alta Craii de la Răsărit, ca niște ciobani mioritici, rostind moroșenește, cu mândrie: "Am fo și o si". La cumpăna serii am ascultat colindele copilelor din sat în pragul bisericii și în șatra unei case de peste o sută de ani, pentru ca seara, înainte de plecare spre orașul meu din sud
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
de unde s-a ridicat la cunoașterea conștiinței de sine. („Rădăcini”) Biografia autorului se identifică în poemul „O liniștită noapte”, în chip miraculos, cu natura înșăși: „Copilăria mea se cheamă câmp cu flori, / pădure fără margini, / furtuni de liniști sparte, / e mioriticul plai de dor”/ Procesul firesc al maturizării, al preluării puterilor și al împlinirilor se realizează grație îndemnului patern, care are caracter de povață („Amintiri”) Tristețea cauzată de erodarea și îmbătrânirea tradițiilor se întrevede în cuprinsul poeziei („La țară, undeva”):” Boii
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
Gruiul Lupului și cealaltă de maici la Blănoiu, ale căror biserici se înalță ca niște palate dumnezeiești deasupra colinelor. Sunt cele mai mari și mai spațioase biserici monahale din zona nordică a Vâlcei. Sunt adevărate catedrale creștin-ortodoxe ridicate pe plaiurile mioritice ale Țării Loviștei. Dar prin voința Domnului au mai fost ctitorite două mănăstiri și pe spectaculoasa Valea Lotrului. Una dintre ele se află în zona de un pitoresc aparte a localității Malaia, iar cealaltă într-un cadru natural de o
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
fi aflat pe locul unde astăzi este Bucureștiul... Să fie oare acesta misterul dipariției Atlantidei???... Să fim urmașii lui Noe???... Despre splendorile României ar fi multe de spus cu bogățiile solului și subsolului, despre ospitalitatea și hărnicia locuitorilor acestor plaiuri mioritice. Din păcate după așa zisa revoluție avem și dezastre, dar nu vreau să întinez această călătorie în care am fost însoțit ca într-o familie de cunoscuți și necunoscuți. Chiar dacă uneori am fost superficial și nu am reușit să pătrund
DELTA ŞI PERLELE LITORALULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365047_a_366376]
-
a 1464 de pagini, studiul exprimă, într-o splendidă, într-o clară și desăvârșită limbă românească, problemele fundamentale ale cristologiei moderne, privite comparativ, atât din perspectivele istoriei, ale ortodoxiei naționale, cât și ale Bisericii creștine universale. Până în prezent, pe Plaiurile mioritice nu a apărut o carte mai bună și mai explicită despre Hristos! Așa cum România a dat lumii inegalabila lirică eminesciană, rapsodiile enesciene, siluetele savante ale sculpturilor brâncușiene ori invențiile tehnice epocale, fără de care nu ne-am putea imagina o viață
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
tânăra Manuela și pentru noi, cititorii sau confrații, dacă i-am greșit. Rămân cu ochii închiși și dincolo de slujba plină de măreție, care răsună angelic în biserică, aud parcă vocea poetului Ion Vanghele, care-mi șoptește printre lacrimile despărțirii: “Și mioritic, doi poeți, Vom sta în taină la taifas, Când urcă luna prin pereți, Privind la locul care-am ars... Slujba continuă, preoții se completază unul pe celălat, într-o armonie care alină sufletele prezente. O slujbă care poate să demonstreze
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
acestui sacru colț de lume numit ROMÂNIA. Instantanee literare și artistice memorabile, care au readus în atenția publicului larg oameni valoroși, lucrări interesante, au reunit pentru o clipă în numele literaturii și poeziei pe toți vrâncenii, stătători ai minunatelor noastre plaiuri mioritice. Mulțumim gazdelor noastre de la Galeriile de Artă și sufletului acestei manifestări - poetului și deosebitului promotor cultural IONEL MARIN! Redacția Armonii Culturale noiembrie 2012 Referință Bibliografică: INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCȘANI / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCŞANI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364890_a_366219]
-
nu prea departe de adevăr, al baladei "Miorița" este acela că două treimi din poporul român sunt formate din hoți și criminali și o treime din proști/victime. Excepțiile nu fac decât să întărească regula. 38. Nu plaiurile noastre sunt mioritice, ci cei care le populează și care știu ca nimeni alții "a-și da cu stângu'-n dreptu' ": cât de idiot trebuie să fii pentru ca, aflând că în noaptea următoare vei fi ucis, tu să nu faci altceva decât să
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
a-și da cu stângu'-n dreptu' ": cât de idiot trebuie să fii pentru ca, aflând că în noaptea următoare vei fi ucis, tu să nu faci altceva decât să începi a te văicări? Uite, at\t de idiot! Da... suntem mioritici... Din păcate! 39. Poporul român are multe calități, dar cu mult mai multe defecte. Cel mai detestat defect al său cred că este prostia fudulă. Și asta în ciuda faptului că tot el este creatorul superbei zicale: "Prostu' până nu-i
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
dat de taică-meu, ea l-a reți¬nut pe cel din urmă; dar, cum nu putea pro¬nunța Lisaveta, ea îi zicea Deta! Ei, și Deta i-a și rămas numele! La maturitate Deta părea o corcitură de ciobănesc mioritic, era de talie mai degrabă mică și avea un păr lung și mătăsos care-i sălta pe spate când mergea. Era foarte ascultătoare și bărbată, dar când îi era prea foame, devenea foarte obraznică și nu se lăsa până nu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
așa cum le stă bine intelectualilor. Se introduse în discuție ipoteza unui curcan iradiat de la Cernobâl, a unei farse, a unui joc al eroziunilor apei, a veșnicului mamut, însă acesta refuza să fie pomenit în cărțile înaintașilor ca viețuitoare a plaiului mioritic, iar la un moment dat, directorul pomeni de un saurian uriaș, din aceia văzuți de noi în filmele cu mare succes de cassă. Dar și aici apărea o problemă! Nu numai din filme știm, dar și de la televizor (ori ăsta
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
invitații apetisante și fără perdea : „Dă din f..d, că totu-i moale sub tine!”(fără replică) ori „Vino la Muntele Sacru al Sexului pufos ( taxat drept frumos și bănos !?)... Stilul publicistic, din Playboy-ul occidental face mulți emuli pe tărâm mioritic, discipolii părând a-și depăși net, la acest capitol, mentorii... Se afișează tarife, se indică locuri, se inventează poziții, se sugerează bizare acuplări pentru a forța apropierea fizică a plenitudinii, a retrezi niscaiva libido-uri vlăguite de agresiunea „obișnuitului” cotidian
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
Dumitru Sinu se află la poalele muntelui, la 6 kilometri de Avrig, în Sebeșul de Sus, județul Sibiu. Dar sufletul lui e legat nu doar de vatra natală, ci și de alte locuri din apropierea Sebeșului de Sus, a căror frumusețe mioritică nu a putut-o uita nici până acum: Avrig, Tălmaciu, Racoviță. Cu toată frumusețea plaiurilor natale, amintirile lui Dumitru Sinu au o umbră de tristețe. „La noi în sat au fost trei nenorociri...”, îmi spune el. „Ce-i omul...” Mai
TREI INSTANTANEE CU COPII, PĂRINŢI ŞI BUNICI DIN ROMÂNIA, LA ÎNCEPUT DE SECOL XX de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366694_a_368023]
-
Dacă pot împleti profitul cu faima celor publicați atunci se pot numi edituri de „valoare”. Cert este că în aceste zile nimeni nu îți dă nimic pe gratis! Oana Stoica-Mujea: Este mai ușor să fii om de cultură în afara spațiului mioritic? De ce? George Rocă: Foarte ușor, dacă ai timp și nu aștepți remunerație de la nimeni! Și de fapt așa este normal! Să scrii pentru bucuria sufletului tău, să vezi cititorii că se bucură de ceea ce le oferi. O faci din datorie
DE VORBA CU GEORGE ROCA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366708_a_368037]
-
vezi cititorii că se bucură de ceea ce le oferi. O faci din datorie pentru poporul de unde ai plecat și căruia îi vei aparține până la moarte, indiferent dacă ți se mai oferă oportunitatea să te mai reîntorci sau nu în „spațiul mioritic”! Este recomandabil să ții legături cât mai strânse cu țara, cu oamenii ei de cultură, cu alți români răspândiți pe mapamond care încearcă să aibă aceleași preocupări culturale că ține. Acest lucru îți păstrează identitatea națională intactă, iti da satisfacție
DE VORBA CU GEORGE ROCA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366708_a_368037]
-
din mine / ca dintr-o fântână adâncă /” („Cântec de naștere”, p. 36), exultând în vitalitatea culminantă a verii, dăruindu-se total în pârga roadelor toamnei și reculegându-se în visul pur al iernii. Transpare din aceste versuri imaginea Miresei nuntirii mioritice: „Când va suna miezul nopții, vom dansa valsul iubirii; / vom muri puțin, apoi vom învia în cântecul veșniciei...” (Cântec pentru o dorință”). În volumul „Pașii singurătății” Singurătatea se caută și se regăsește dedublată cu iubitul viselor alături, călători prin lumile
„PAȘII SINGURĂTĂȚII” SAU PERIPLUL LUI PSYCHE ÎN CĂUTAREA IUBITULUI ÎN VISUL IUBIRII ETERNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366142_a_367471]
-
memorabile simțiri vii, autoarea vine cu “un alai măreț de personaje rurale de pe întinse bărăgane. Mereu binevoitoare și optimistă, zâmbitoare larg, ca la un spectacol de comedianți, cu un stil literar limpezit în roua dimineților de mai pe un plai mioritic, simplu ca un salut amical pe înțelesul fiecăruia, îngrijit ca un prunc mult îndrăgit, sincer și concis cu o curățenie admirabilă asemenea sufletului țăranului roman neatins încă de metamorfozările urbane, culege aprecieri admirative de la toți cunoscuții.” “Insomnii Didactice” sunt câteva
INSOMNIILE SCRIITORULUI NICĂ D. LUPU de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366147_a_367476]
-
parte a istoriei naționale. Recursul la istoria abundând în figuri ilustre, războinici fără de teamă, voievozi înrudiți cu divinitatea, denotă patriotismul lui Ionel ILIE, explicabilă, dacă privim retrospectiv activitatea diplomatului de carieră, cunoscător al altor tărâmuri, dar rămas fidel inconfundabilelor meleaguri mioritice: Din Cer Zamolxe ocrotește/ Pământul Daciei străbune,/ Cu glas de tunet poruncește:/ AURUL e pentru Voi, nu pentru Soare-Apune! (Aurul dacilor). Fiorul dulce al rădăcinilor, vibrația pentru tot ceea ce se referă la Patria inimii sale, excursul prin istorie, îndemnurile de
IANUARIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361574_a_362903]
-
trăiască viața de familie, de om normal? Și totuși, deși departe de țară, spiritul său românesc nu s-a stins. Dânsul poartă în permanență în suflet arealul românesc cu datinile, obiceiurile, etnografia și folclorul acestui popor, cu istoria și plaiurile mioritice, ca spațiul al dumnezeirii. Să fim mândrii de geniile care ne reprezintă ca națiune și că ne tragem dintr-unul dintre cele mai vechi neamuri din Europa, geto-dacii. Să-i respectăm și să-i venerăm pe cei care poartă suflul
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
la hip-hop-ul trăznit al timpurilor și mai trăznite pe care, din păcate, le trăim. În contextul în care mi s-a pus pe inimă îndemnul de a scrie despre un gen mai puțin „gustat” și abordat de muzicienii contemporani de pe mioriticele noastre plaiuri, aș vrea să vă întreb, mai ales pe cei de vârstă apropiată cu mine, care dintre dumneavoastră nu-și amintește de „Suzana” anilor '70-'80, în care filmele cu John Wyne erau la mare preț și noi, cei
ULTIMUL «COWBOY ROMANTIC ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351964_a_353293]
-
numele de „Ifigenia”, ci, pur și simplu: „Din Taurida”. Ceea ce ne face să credem (bine că s-a convins și ea!) că este vorba despre: „Nimeni din Taurida”. Quod erat demonstrandum! Asta așa, ca să-mi cârpesc și eu, din orgoliu mioritic, umorul comunist, de care dau dovadă, cu pingele culte, de la strămoșii noștri latini! Așadar, ȚAȚA DIN TAURIDA nu poate dormi de „dorul” „Constelațiilor diamantine”! Are coșmaruri, vrea să piară „sămânța” acestei reviste și să rămână, dacă se poate, numai „Luceafărul
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
nume și fapte de o importanță extremă pentru cultura românească. Amintesc, spre exemplu: Unirea Principatelor aflată în manuscrisele lui Dimitrie Ciocârlia-Matila, Diversitatea cărții, Istoria lui Del Chearo, Lucian Blaga, inedit - Jurnal vienez, Urmuz și istoria arhitecturii românești, Eminescu și spațiul mioritic, ș.a. Cu ocazia lansării acestei cărți la New York, poetul Theodor Damian preciza că „Volumul, în afară că publică toate referințele la M.N.Rusu din dicționarele și istoriile literaturii române de până acum - ceea ce este o inițiativă extrem de binevenită - menționează și
O CARTE A UNEI VERITABILE EXPERIENTE de NICHOLAS BUDA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350480_a_351809]