1,659 matches
-
gratis! În funcție de afiliere, lupii se îmbracă în piele de oaie și împing în față ba o rudă de vie, ba un cumătru sau chiar ei primesc funcții importante de dat iama la stâni, ori câte un post călduț pe lângă pirații mioritici, mai mult sau mai puțin legați de dregătoria mare. Previziunile s-au adeverit, ei vânează în haită, se apără cu armamentul din dotare, se aplaudă reciproc"; În cartea celor 322 de vorbe memorabile, ale lui Petre Țuțea, stă scris negru
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
tic-tac-ul sunând / ca potcoava./ Acum sângele / coboară și urcă / În artere / rotindu-se singur...” (Singur). Dispariția ființei carnale este trecută În mitologia popoarelor care au sacralizat apa sau focul. Întoarcerea În natură, prin contopirea organică, este supravegheată de Soare, chemat mioritic să-i vegheze somnul. Mai mult, păstrarea sub giulgiul luminii va rămâne continuă sub „nesfârșitele liniști” ale timpului. Metaforizând Într-un mod unic racla, care plutește pe apă, poetul scrie genial, ca un cititor pătruns de lecturile fidele din religiile
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
față de "Cuvânt", dincolo de literatură. În poezie, cuvântul are mereu posibilitatea de a-și depăși propria-i insuficiență, ceea ce este însăși funcția poeziei. Activitatea eseistică a lui Horia Stamatu cuprinde studii de filosofia literaturii, ca ""Timp și literatură"" sau ""Între hieraticul mioritic și tendința orfică"", studii de istoria literaturii și culturii românești în contextul european, analiza occidentului tradițional faustic, devenit tot mai negativ decis față de spațiul istoric de răscruce, cum este Sud-Estul european (""Cincisute de ani de la cădera Bizanțului"", 1953; ""Reflexiones de
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
Scriitorilor din România (L.S.R.) 2013 - prezent: Redactor șef al revistei "Stindard" din Arad. 1965 - 2014: “Luceafărul”, “Tribuna”, “Familia”, “Vatra”, “Orizont”, “Astra”, “România literară”, “Contemporanul”, “Relief”, “Arca”, “Al cincilea anotimp”, "Studii de știință și cultură", "Agora Literară", "Stindard" ș.a. 1980 - “Orizonturi mioritice transilvane” - Arad. 1981 - “Un spectacol pentru o mie de ani” (interviuri cu 30 de sculptori) - Arad. 1983 - O antologie literară a 101 autori arădeni, intitulată “Cântec pentru mâine” - Arad. 1993 - “Dialoguri cu Ioan Alexandru. Poetul și Revoluția”, Ed. “Ioan Slavici
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
E U G E N E V U ( R O M Â N IA ) Poezie: „Toate iubirile”editura Facla ( prin concurs național) „Caietele Editurii Eminescu”editura Eminescu „Muntele mioritic”, ed. Facla, debut editorial prin concurs. „Dragă omule”poemeDeva „Umbra norilor”poeme Deva „Cu fața spre stea”poemeeditura Facla „Ram cu oglinzi” - poeme-editura Facla „La lumina mâinilor” poemeeditura Facla „Țara poemului meu”( poeme) ed. Cartea Românească „Aur heraldic”poeme editura
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
în Contemporanul că Vrancea „nu e numai locul de origine al Mioriței, ci și epicentrul celor mai multe cutremure ce ne zguduie țara...”. Ion Diaconu (1930) (născut la Spinești, județul Vrancea), decide să-și dedice întreaga viață întocmirii unei monografii a variantelor mioritice din Ținutul Vrancei, pentru a căuta argumente ferme și definitive în favoarea obârșiei vrâncene a Mioriței: „Textul de artă și melodia cea mai expresivă a Mioriței s-au structurat într-un peisaj de excepțională măreție naturală și într-un mediu etnografic
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
Aron Densușianu scenarii suficient de vrednice pentru a fi crezute. Multe decenii mai târziu, cercetările sistematice ale lui Adrian Fochi în această zonă aveau să pună în evidență un lucru frapant: comunitatea de păstori sibieni cunoșteau în mică măsură cântecul mioritic. După 1900, George Coșbuc (născut la Hordou, județul Bistrița-Năsăud) pledează și el pentru originea „bârsană”, deci transilvăneană, a baladei, iar Leontin Ghergariu (1897-1980) (născut în comuna Nădlac, județul Arad) identifică în versiunea colind tipul "fata de maior", specific regiunii Jiboului
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
la începutul secolului numărul variantelor-colind publicate era extrem de redus: „ ... Prin unele părți, în special în Ardeal, ea (Miorița) se mai aude schimbată în colind, numai în câteva versiuni scăzute și monotone.” Pavel Apostol (1964) susține faptul că în Transilvania variantele mioritice au fost generate de baladele extra-carpatice: „Paralel cu formarea versiunii baladă, elementul tematic a generat în Transilvania o versiune-colind” Cititor atent al studiului Apostol- Fochi (1964), Mircea Eliade (1970, născut la București) preia anumite informații din monografie și le reformulează
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
varianta Alecsandri", care este punctul cel mai evoluat al unui proces în permanentă devenire, și n-au acordat atenția pe care o merită versiunea colind a temei”. Cercetătorul sălăjean este de părere, în continuare, că versurile mai vechi ale textului mioritic se regăsesc în variantele cele mai simple, în colindele transilvănene, considerate fiind „formele cele mai arhaice”. Un alt reprezentant al acestei generații este Ovidiu Bârlea (1967)(născut la Bârlești, județul Alba). „Nu mai încape îndoială că forma colindă păstrează stadiul
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
care transhumează munții și văile, „pe-un picior de plai”, coborând „la vale”. Comentariul lui Vasile Alecsandri(1850) nu numai că a rămas memorabil, dar și-a pus amprenta, timp de mai bine de o jumătate de secol, asupra exegezelor mioritice construite pe tema transhumanței pastorale, deturnând discuțiile și interpretările într-o zonă neîntemeietoare. Analizând „coborârea oilor la vale”, Vasile Alecsandri notează: „Strofa aceasta ne arată un tablou viu ale emigrațiilor (pribegirile) turmelor, ce se coboară în fiecare an, din vârfurile
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
a fi Ovid Densușianu , iar cel mai înverșunat oponent, Dumitru Caracostea. Acesta din urmă sesizează inadvertența între momentul coborârii oilor de la munte - specific versiunii-baladă - și dorința ciobanului de-a fi îngropat la stână, secvență care a persistat în toate textele mioritice: „Motivul central al baladei nu poate fi pus în legătură cu mișcarea de transhumanță, deoarece există o discordanță între dorința ciobanului de a fi îngropat la stână și între începutul baladei, unde ni se vorbește despre coborârea turmelor de oi, deci de
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
Țelul noului imaginar spiritual al poporului român este crearea S 3: Glia română ne e sacrăomului frumos aflat în rezonanță Ne-a fost lăsată de strămoși.cu armonia plaiurilor noastre Trăim în vechea noastră vatrăBine. Îți doresc drum bun și mioritice și cu toți cei care le Noi suntem oamenii frumoși.să ne vedem sănătoși în anul locuiesc. următor, îmi urează Florin. Revenit în Australia, primesc Refen: Poporul Soarelui revineMergem pe calea lui mesaje ale luminii și speranței de La legea
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
față de cel clasic (creștin) și se recurge la un soi de ritual arhaic, precreștin, reminiscent-inițiatic. În compensație cu acest tragism nedorit, improvizarea elementelor ritualice redau o oarecare măreție a gesturilor și a recuzitei pure, naturale. Versurile au un puternic iz mioritic: “Și el, bietul, n-a avut / Nice pânză pe obraz, / Fără scoarță de buhaș; / Nice scânduri de copârșeu, / Fără scoarță de durdzău.” Iar finalul e prea concludent pentru a suporta vreun comentariu: “La mormântul lui au pus / Trâmbița lui de-
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
vreun comentariu: “La mormântul lui au pus / Trâmbița lui de-a dreapta, / Și fluieru de-a stânga; / Vânturi mari că și-or sufla / Trâmbița și-a trâmbițá, / Fluierul și-a fluierá, / Mare jele-n lume-a fa`.” Unde este înmormântat păstorul mioritic? „În mici un caz la stână” , conchide V. Latiș. Stâna rămâne în mod necesar un spațiu sacru și el nu poate fi pângărit, prin introducerea în interiorul cercului magic, a unui cadavru. Indiferent că este vorba de o moarte reală (un
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
hieratică, devenind niște uriașe fresce în catedrala istoriei noastre. Meșterul Manole, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu, Horia, Alba Iulia, Târgu Jiu, Curtea de Argeș, Mureșul, Oltul, bisericile și troițele maramureșene, toate acestea se transformă în personaje sau în locuri emblematice ale spațiului nostru mioritic, ducându-ne în final spre Patria de dincolo de zare, așa cum se arată în aceeași digresiune a Sf. Paul legată de credință - patria pământească este o reflectare în oglindă a patriei cerești. În acest fel, această carte-album se transformă într-un
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
sub sinonimul de Plăvana) constituiau aproape jumătate din întreaga suprafață cultivată cu viță de vie. De aceea, poate, fiind aproape de „țara Vrancei”, vinurile de Plăvaie, alături de cele de Galbenă de Odobești, au catalizat inspirația autorilor anonimi, creând pe aceste plaiuri mioritice adevărate comori ale folclorului românesc. Soiul Plăvaie a beneficiat de multe sinonime. Dintre care amintim: Plăvana, Bălana, Bălaia, Poama plăvaie etc. Datorită calităților pe care le are, Plăvaie se întâlnește cultivat în multe alte țări: Ucraina, Kazahstan, Kârgâzstan, Slovacia, Serbia
Plăvaie () [Corola-website/Science/315955_a_317284]
-
toate acestea vor pieri fiind înghițite de Okeanos. Nimic mai frumos, nimic mai efemer, nimic mai trist. Moartea la Veneția e atât de frumoasă, încât poate deveni nemurire. Tot așa precum, în “Miorița”, moartea ciobanului nostru. Eugenia Bulat este o mioritică în cel mai profund sens al acestui cuvânt, prin înseși firea ei, așa precum românul nu poate fi decât ortodox, vorba lui Eminescu. Pentru că, pentru român, Dumnezeu este sublimul. Veneția, pentru a se împlini, - și acestea sunt gândurile pe care
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
dintre tainele ei. Ajunsă în Veneția, pășind, plutind, cutreierând-o, pătrunzând-o, în final, poeta revine la... “Căderea în verde”, așa se numește poemul. În loc cu verdeață, spunem noi atunci când petrecem pe cineva în lumea cealaltă, deci, în universul propriu-zis mioritic. Are acolo toată zestrea nunții: și verdele, și apusul, și, nu mai vorbesc de eminescianul “sub raza ochiului senin și negrăit de dulce”. E aceeași topire. Fiind izgonită dintr-o gură de rai ( a evadat din ea), a nimerit în
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
a lui Nichifor Crainic și a lui Radu Gyr, încă dintre anii 1927 și 1930, deoarece în această specie s-au conservat mituri fundamentale dacoromânești: în «Meșterul Manole» - mitul jertfei zidirii și în «Miorița» / «Pe-o Gură de Rai» - "mitul mioritic", ori, mai exact spus, mitul armonizării părții în sacrul întreg cosmic etc. „Gândirismul“ baladesc al lui Radu Gyr. Exploatarea resurselor eposului eroic de către Radu Gyr își relevă prima rodire în volumul "Plânge Strâmbă-Lemne", din 1927: După cum anunță titlul - subliniază Ov.
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
un laitmotiv al romanului românesc ce-și trage originea din romanul "Dan" (1894) al lui Alexandru Vlahuță, creând un cerc vicios: „intelectualul” nu poate învinge deoarece astfel și-ar anula propria sa condiție de „intelectual”. Tânărul savant respingea această resemnare mioritică a intelectualului român, căutând în scrierile sale alte atitudini intelectuale în fața acelorași provocări. Ulterior, scriitorul a folosit unul dintre personajele secundare ale cărții, sublocotenentul Bogdan Cernegură, ca erou central al romanului "Ochii strigoiului" (1939-1941), imaginând revenirea acestuia printre oameni după ce
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
care o reprezintă. Dar, în timp ce Tiberius poartă mantii cu șireturi și ornamente strălucitoare ce simbolizează măreția, marele preot dac este îmbrăcat în straie albe semănând cu un profet ce „plutește parcă peste timp și se metamorfozează, devenind fie homeric, fie mioritic, fie viziune fata morgana”. Premiera absolută a filmului a avut loc la 24 octombrie 1968, în cadrul Festivalului Internațional al Filmului de la San Francisco. Premiera versiunii germane a fost organizată în 1 noiembrie 1968, la Viena, în timp ce premiera versiunii românești a
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
este cu precădere religioasă, cântând Nașterea și Botezul Domnului, mai ales fiind o localitate de ciobani și păstori, existând și o temă laică a celor „trei păstori” care uneori împletesc cunună de flori, dar alteori se împart în taberele motivul mioritic. Indiferent de caracterul religios sau laic al poeziilor colinzilor, acestea sunt închinate gazdei și se termină cu urarea "„Să fi gazdă sănătoasă!”". Vremea colinzilor, când toată comunitatea se reîntâlnește și se naște din nou o dată cu pruncul din iesle, este un
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
ghidează în compoziție. Ca și dirijor a avut apariții în Finlanda, România, Rep. Moldova, Macedonia și Estonia. Compozițiile lui Teodor Nicolau au fost interpretate în Finlanda, Estonia, Germania, România, Rusia. PREMII DE COMPOZIȚIE: În noembrie 2014 compoziția lui Teodor Nicolau "Mioritic Roots" op. 12c a primit două premii speciale la al treilea Concurs Internațional de Compoziție "Uuno Klami" din Finlanda: premiul orașului Kouvola și premiul audienților. În 2009 compoziția lui Teodor Nicolau "Fairy Tale for a Duo" op. 13 a primit
Teodor Nicolau () [Corola-website/Science/325845_a_327174]
-
și corzi Durată: ca 2' / Distribuitor: Music Finland, Finland "MUSIC FOR 7 PAINTINGS" op. 11 b "MUSICĂ PENTRU 7 TABLOURI" op. 11b pentru orchestră mare: 2222 - 4220 - Timp. + 2 Perc., Harpă și corzi Durată: ca 15' / Distribuitor: Music Finland, Finland "MIORITIC ROOTS" op. 12 b "RĂDĂCINI MIORITICE" op. 12 b pentru orchestră mare: 2(+Pan Fl.optional),2,2,2, - 4,2,2,1 - Timp. + 2 perc. - Harp and strings Durată: ca. 17' / Distribuitor: Music Finland, Finland "TWO PIECES FOR ORCHESTRA
Teodor Nicolau () [Corola-website/Science/325845_a_327174]
-
Music Finland, Finland "MUSIC FOR 7 PAINTINGS" op. 11 b "MUSICĂ PENTRU 7 TABLOURI" op. 11b pentru orchestră mare: 2222 - 4220 - Timp. + 2 Perc., Harpă și corzi Durată: ca 15' / Distribuitor: Music Finland, Finland "MIORITIC ROOTS" op. 12 b "RĂDĂCINI MIORITICE" op. 12 b pentru orchestră mare: 2(+Pan Fl.optional),2,2,2, - 4,2,2,1 - Timp. + 2 perc. - Harp and strings Durată: ca. 17' / Distribuitor: Music Finland, Finland "TWO PIECES FOR ORCHESTRA" op. 14 "DOUĂ PIESE PENTRU ORCHESTRĂ
Teodor Nicolau () [Corola-website/Science/325845_a_327174]