881 matches
-
a ne înlătura spaima întunericului. Din același motiv, alteori ne retrăgeam din câmp cu torțe aprinse sau cu felinare încropite din bostani goliți de conținut și ciopliți în chip de măști hidoase. Dincolo de grijile, responsabilitățile și alergatul după vite pe miriștea aspră și plină de „colții babei”, viața la colibă a avut farmecul ei. De coliba din câmp se leagă multe dintre amintirile noastre. Era locul unde joaca, chiotele și cântecele se prelungeau uneori până noaptea târziu. Parcă mă revăd în jurul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zile; cu fiertură de bănuți, prin tamponări. PLESCĂIȚE (bube cățărătoare) Sunt erupții ale pielii, uneori purulente, care apar pe mâini sau pe picioare și se manifestă prin mâncărimi, usturimi, tendința de a se extinde continuu. Apar din cauza umblatului desculț pe miriști păioase (grâu, secară, orz, ovăz), de la Înțepături de mărăcini sau de la insecte, de la scos cânepă topită din baltă, lovituri. Tratamente: Spălături cu zeamă de boz, de castraveți, cățușnică, gușa porumbelului, cu apă În care au stat haldani (tulpini de cânepă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
alte păioase, floarea soareclui e chircită, alte culturi nu; lucerna neirigată e uscată, fân nimic ! De o săptămână soarele arde necruțător, temperatura "oficială" e de 380C, în aer liber nu se poate respira, e înnăbușitor la umbră. Pământul e crăpat, miriștile (puține) nu oferă hrană la animale. Oamenii aleargă înnebuniți după furaje, din 297 pârloage (multe) nu se poate valorifica nimic. Animalele au început să slăbească, suferă de sete și de foame. în mass-media sunt "bătălii" politice, pe temă. Unde se
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe cant. Dar spre surprinderea, poate chiar a lui, despre Constituție nu a spus prea multe lucruri, deși lectura fiindu-i încă proaspătă în cap ar fi putut spune ceva, dar gura sa prezidențială a luat-o iar razna pe miriște ca de obicei și președintele a vorbit doar de chestii mai vechi și dragi sufletului său: Blaga, Boc, Ponta, familia lui Ponta, poporul, modernizarea, postmodernizarea și la final răsmodernizarea statului român. Până când se va învăța odată minte, tot românul că
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
O să vedeți că o să mă descurc, nu-i nici o problemă. Ce mi-i greu să modific iar Constituția și îl schimb. M-am gândit și la cazul în care o ia Leni prin porumb, sau de-a dreptul desculță pe miriște, dar asta, v-o spun eu, e aproape imposibil să se întâmple vreodată, fiindcă o cunosc foarte bine, din toate pozițiile, politice bineînțeles, și să vă fie rușine dacă ați gândit altceva, adică la ceea ce știm, doar eu și ea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
atentă a zilelor lunii mie îmi lipsesc vreo câteva la inventar dar sper să nu mi le impute nimeni fiindcă mintea mea părea obosită și așa, tam-nisam, a intrat în vacanță. Să nu credeți, Doamne ferește că a luat-o pe miriște sau eu cu totul mi-am luat câmpii, ci tot băiat fin am rămas și deștept cum altul nu-i, (nu vă speriați, nici măcar nevastă-mea nu mai crede acest lucru). Dar oricum, sper măcar să fiu cu doi centimetri mai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
stufului: „Acolo, pe gheață, încălțați în opinci făcute din anvelope vechi, legate cu sârmă, înfofoliți în cârpe, înarmați cu tarpane tăiam trestia, o legam în snopi grei, pe care îi duceam pe umeri, uneori, și până la un kilometru distanță, prin miriștea desfundată și tăioasă ca sticla, până la grindul unde un nacealnic lipovean și un sergent urgisit de soartă ne numărau și ne calculau norma pe ziua respectivă. Opt snopi de fiecare deținut, de tăiat, legat și cărat la grind. Imposibil de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
însuși în afară/ și asemeni lui nici eu nu pot/ decât să cresc egal." Gr. Hagiu reînvie mitul morților, al strămoșilor, reînvie muncile agricole la modul livresc, ca un om care n-a participat efectiv la cosit: "Și mai departe, miriștea de lan cosit/ și grâul de sămânță/ în camera cea mare adunat". Sentimentul iubirii pierdute și un întreg univers supus nunții se situează în afara harului, deși intuim frecvent influențe blagiene și argheziene: "și totul face dragoste sub ochii mei măriți
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Mireasă Cînd vine mireasa acasă, ea nu se dă jos pînă nu vine soacră-sa să o ia. Mireasa toate le poate face cît este mireasă, numai să nu se laie și să nu aducă apă de la fîntînă, că văduvește. Miriște Pe cine-l doare mijlocul de secere, să puie un șumuiag de miriște sub brîu sau sub curea. Mînă Se crede că acel copil mic care totdeauna ține mînile strînse pumni, acela crescînd mare va fi zgîrcit; iară dacă ține
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
soacră-sa să o ia. Mireasa toate le poate face cît este mireasă, numai să nu se laie și să nu aducă apă de la fîntînă, că văduvește. Miriște Pe cine-l doare mijlocul de secere, să puie un șumuiag de miriște sub brîu sau sub curea. Mînă Se crede că acel copil mic care totdeauna ține mînile strînse pumni, acela crescînd mare va fi zgîrcit; iară dacă ține mînile des chise, va fi împrăștietor. Cine doarme strîns cu mînile între picioare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
În prima parte a cărții, Michael Astner se situează practic între tradiție și inovație, exersând stilistic formule variate și destul de ușor recognoscibile, precum pastelul solar în care se captează inefabilele universului diurn: "nor de nor se-nșiră în recifi./ peste miriști principele ploii/ pe al său bănuț bălan călare/ aleargă până-n margine de zi.// ajuns, coboară și se-ntinde/ între tufe de ciulini./ în lumina lunii ochii și-i deschide,/ largi și umezi, știind:// dimineața este astăzi/ o bucată de metal
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
produce în domeniul resurselor genetice vegetale. Se cunoaște incendierea unor importante suprafețe de pădure în Grecia, Portugalia, SUA etc., distrugându-se nu numai pădurea propriu-zisă, dar și toate viețuitoarele (floră și faunăă care populau aceste habitate. De asemenea prin incendierea miriștilor după recoltatul cerealelor păioase, sunt distruse numeroase forme de viață. Prin aprinderea în luna august 2011, de către un grup de turiști a unei suprafețe de stuf din Delta Dunării, au fost omorâte păsările și alte viețuitoare, într-un moment important
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Eur. Frecv., z.step.-se.fa.; L6T7C3UXRXN4, Querco Fagetea, Ulmenion, Quercetalia pubescentis, Aceri - Quercion, Berberidion *Rosa canina L. (Măceș) - Ph., Eur. Comună, z.step.-se.fa.; L8T5C3U4RXNX; QuercoFagetea, Quercetalia roboris, Quercetea pubescentis, Al., Me., Md. *Rubus caesius L. (Mur de miriște) - Ph., Eur. Comună, z.step.-se.fa.; L7T5C3U7R7N9; Galio - Urticetea, Prunion spinosae, Fraxinetalia, Alnion incanae, Al., Me. *Rubus hirtus Waldst. Et Kit. ssp. hirtus - Ph, Eur. Frecv., se.go.-e.bo.; L7T4C3U5RXNX; Sambuco - Salcion, Fagetalia, Querco - Fagetea *Sorbus domestica L.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
și fleștecăit sare din drobul de pe prispă, acum ne e bine, dormim și noi, caii, visăm cum am fost odată armăsari (căci dorințele rămîn) cândva, când nechezam după iepe și ele ne răspundeau din zarea câmpiei cine știe de pe ce miriște îndepărtată". Ne duceam la ei și întorceau capetele în întunericul grajdu- lui, întîmpinîndu-ne cu nechezaturi joase, de recunoaștere. Tata le vorbea, le punea mâna pe spinare, îi întreba ca pe niște oameni ce vor, ceva nu e în regulă, s-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și așteptam îngrozit să mă mai cheme o dată. Dar tăcerea casei și auzul meu treaz mă făceau să înțeleg că glasul strigase din mine și nu de la fereastră, mă linișteam și readormeam. Într-o seară am întîrziat prea mult pe miriște și n-am băgat de seamă că noaptea căzuse pe neașteptate și nu mai era nimeni pe câmpie, totul era pustiu în jur. O clipă n-am mai știut încotro e satul și nici care era drumul spre el, la
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
lui obscure, inferior, evident, purității unui cal. Cunoșteam caii. Eram trimis cu ei să-i pasc și ne confundam în intenții: "Voi pașteți, eu citesc. Nu intrați în porumb că vă bat." Și îi băteam când, atrași de știuleți, părăseau miriștea și jefuiau porumbul. Dar se supuneau, reveneau la iarba cuminți, iar eu îmi vedeam de citit. Seara îi despiedicam și îi legam cu căpestrele. Mă urcam pe spinarea celui din stânga, nu complet, nu-l încălecam, dădeam piciorul într-o parte
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
întîlnire... În copilărie eram prieten nedespărțit cu un tiz, mergeam împreună cu caii pe la loturi. Alteori ne înțelegeam ca dimineața să am eu grijă și de-ai lui iar el să aibă după masă. Și într-o zi când vin pe miriște să-l schimb îl găsesc plecat, nu mă așteptase, iar caii erau pe miriștea altuia. Până să-mi dau eu bine seama de ce se întîmplă (erau mai mulți băieți adunați) văd că se apropie de noi un individ negru la
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Alteori ne înțelegeam ca dimineața să am eu grijă și de-ai lui iar el să aibă după masă. Și într-o zi când vin pe miriște să-l schimb îl găsesc plecat, nu mă așteptase, iar caii erau pe miriștea altuia. Până să-mi dau eu bine seama de ce se întîmplă (erau mai mulți băieți adunați) văd că se apropie de noi un individ negru la față și îmi zice: "Mă, ăsta al lui Călărașu, de ce paști, mă, caii pe
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de jos. Totuși pe el l-am uitat imediat, gândul meu era la alde tizu-meu... Ce se întîmplase? Seara, în timp ce îi lăsam caii să intre în curte, l-am întrebat: "Marine, de ce p... mă-ti ai lăsat tu caii pe miriștea ăluia și ai plecat?" În loc să-mi spună ceva care să-l scoată din cauză (și putea să spună orice, de pildă că l-a chemat tat-său acasă sau cine știe ce altceva și că nu el îi dusese acolo, zău, să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
dusese acolo, zău, să-l... în... pe mă-sa care minte, ceea ce m-ar fi mulțumit) îl văd că rânjește și îmi întoarce spatele. N-am înțeles decât mai târziu, de la alții. Dinadins o făcuse, știa că insul acela cu miriștea era un om negru nu numai la chip, ci și la suflet și dusese caii pe miriștea lui tocmai ca acela să mă prindă și de aceea plecase dinainte. La o vârstă așa mică (să fi avut amândoi treisprezece sau
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
văd că rânjește și îmi întoarce spatele. N-am înțeles decât mai târziu, de la alții. Dinadins o făcuse, știa că insul acela cu miriștea era un om negru nu numai la chip, ci și la suflet și dusese caii pe miriștea lui tocmai ca acela să mă prindă și de aceea plecase dinainte. La o vârstă așa mică (să fi avut amândoi treisprezece sau paisprezece ani) se putuse naște în mintea lui... tocmai împotriva unui prieten cu care... coceam porumb împreună
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
lui, să nu mai fim... De astfel de uri nimicitoare m-am degajat ușor în București, orașul e mare și nu ești obligat să-l întîlnești pe cel care nu poate trăi fiindcă tu exiști, la fântână, la vie, pe miriște sau pe ulițele satului. E drept că avantajul în sat e că îl poți vedea murind înaintea ta în timp ce într-un mare oraș se internează într-un spital și în zilele următoare e dus repede cu camionul spre un cimitir
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
merg aiurea, la dreapta, în paltonul meu ale cărei pulpane fluturau împinse de genunchii care se ridicau repede în mers. Îmi cunoșteam acest mers care parcă mă târa, înainte, unde-o fi, pe marginea pădurilor, a satului, a loturilor cu miriști pustii, de la Miroși la Siliștea, noaptea pe întuneric, dimineața lovindu-mă de tijele de floarea-soarelui, călcând în dovlecii de prin porumburi... Ajunsei într-o piață cu statuie. Piața era plina de coloane de indivizi în căciuli țărănești, dar și în
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
care determină substantivul). Iată cîteva exemple de asemenea grupări În jurul unui substantiv folosite În versul de 5 silabe: „luna absentă”, „groapă de gunoi”, „doar un păianjen”, „un singur copac”, prima ninsoare”, „pe coama casei”, „aproape ziuă”, „gară-n ars bărăgan”, „miriști uscate”, „zîmbetul orbului”, „de ziua muncii”, „dulceață de fragi”, „merii În floare”, „nopți fără greieri”, „fulger În noapte”, „doar pene pe jos”, „sub talpa casei”, „ceață și brumă”, „nici urmă de stea” Se poate observa că imaginea vizată este mai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Fasoliștea, Făuriștea (< faur, „fierar“ + iște), Gîrliște, Grîiște, Gruiște (< grui, „cocor“ sau „movilă“ + -iște), Hrebeniște (< hreben, „spinare îngustă de munte cu coaste repezi + -iște“), Hulubiște (< hulub, „porumbel“ + -iște), Iniște (< iniște, „loc cultivat cu in“), Lacoviștea, Mălăiștea (< mălăiște < mălai, „mei“ + -iște), Măzăriște, Miriște, Orziștea, Moriștea (< moară + -iște), Porumbiștea, Rariștea, Zăpodiștea (< zăpodie, „platou în vîrful unei coline sau al unui munte + -iște). În ceea ce privește tema tîrg, se regăsește și ea în numeroase toponime romînești, îndeosebi compuse: Tîrgu-Logrești, TîrguMureș (Marosvásárhély), Tîrgu-Jiu, Tîrgu Cărbunești, Tîrgu Frumos, Tîrgu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]