775 matches
-
Pagină realizată de CĂLIN ȚENCHE De la un simplu foc de paie s-a ajuns la un incendiu fără precedent „Miriștile au mai ars pe-aici. Însă niciodată n-am văzut să se întâmple ce s-a întâmplat astăzi“, spunea un localnic despre incendiul din 18 iulie care a înnegrit o imensă suprafață de teren și a ridicat fumul în văzduh
Agenda2004-30-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282673_a_284002]
-
ce rămăsese după seceriș, lucrurile nu mai puteau fi catalogate în acest fel. Atmosfera - așa cum a fost percepută în după-amiaza acelei zile de cei prezenți pe drumul național 69 Timișoara - Arad - a fost una de coșmar: de jur împrejur ardeau miriștile pe dealuri, luaseră foc copacii de pe drum, bornele din plastic ce marcau carosabilul s-au topit. Aerul ardea plămânii și viscolea pur și simplu cu cenușă care-ți intra în ochi. Șoseaua era obturată, din loc în loc, începând din zona
Agenda2004-30-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282673_a_284002]
-
la figurat, nu numai la propriu. Coloanele de fum erau vizibile de la zeci de kilometri depărtare. Parcă pe meleagurile noastre se petrecea ceva nemaivăzut: erupția unui vulcan! Totul depășea cu mult, ca amploare, ca efecte, ca atmosferă, orice incendiu de miriște și vegetație uscată produs în județul Timiș în ultimii ani. Focul - lichidat după ore bune Într-o primă fază, în cazul acestui incendiu, omul a fost depășit de foc. Aici zăream o autospecială, cu câțiva militari încercând să lupte cu
Agenda2004-30-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282673_a_284002]
-
reprezentată la fața locului de maiorul Ștefan Nicușor, care a întocmit un comunicat în care este tratat, sintetic, evenimentul: „Localizare: în apropierea localităților Calacea, Carani, Orțișoara, Seceani, Murani și DN69 Timișoara-Arad (km 16 la km 24); Detalii: Arderea necontrolată a miriștilor a produs incendiul care s-a dezvoltat rapid, înaintând alimentat de vânt ș. a.m. d“. Una din ipotezele vehiculate în privința cauzei incendiului este incendierea intenționată. „Dacă există suspiciuni, în baza raportului pompierilor, se vor demara cercetări“, ne-a declarat inspectorul
Agenda2004-30-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282673_a_284002]
-
în baza raportului pompierilor, se vor demara cercetări“, ne-a declarat inspectorul principal Dumitru Pavel de la Inspectoratul de Poliție al județului Timiș. Incendiul a avut efecte asupra mediului: o poluare a atmosferei la o scară greu de întâlnit, vegetația de pe lângă miriște distrusă, moartea vietăților din zonă. „Dacă va fi identificat cel care a dat foc, va fi amendat cu 5 și 15 milioane de lei, dacă este persoană fizică, și între 25 și 75 milioane de lei, dacă este persoană juridică
Agenda2004-30-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282673_a_284002]
-
au avut mult mai multe acțiuni pentru stingerea unor incendii decât în fiecare dintre lunile anterioare: ianuarie - 23, februarie - 26, martie - 23, aprilie - 12, mai - 24, iunie - 15. Cea mai mare parte din incendii - pe fondul caniculei - au fost de miriște, vegetație uscată, lan de păioase, restul evenimentelor înregistrându-se la proprietăți individuale (case, anexe gospodărești) și societăți comerciale. Cele mai multe acțiuni de stingere a unor incendii le-a avut Detașamentul I Timișoara (17), urmat de Detașamentul II Timișoara (10), precum și gărzile
Agenda2004-30-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282673_a_284002]
-
august 2004. Detalii privind depunerea propunerilor se furnizează după înregistrarea cu formularul de pe site. IOAN BÎTEA pompierii informează l În data de 25 iulie, la ora 3,30 a fost înregistrat un incendiu pe o suprafață de 40 hectare de miriște, pe raza localității Rovinița Mare. O persoană neidentificată a dat foc resturilor vegetale pentru igienizarea terenului. La fața locului s-au deplasat și au acționat pompierii de la garda de intervenție Deta, incendiul fiind lichidat la ora 6. l În data
Agenda2004-31-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282716_a_284045]
-
pe care o chema Aurica, blondă, voinică, îmbrăcată vara mereu în alb, o stambă veșnic mototolită și cu resturi de paie prinse de rochia înnădușită, semn - aveau să zică ceilalți - (în afara lui) că Aurica se cam tăvălea pe cîmp, pe miriște, sub clăi, căpițe, pe unde se nimerea... Pe unul, pe care-l chema Cireș, un ajutor de agent veterinar, tînăr și muieratic,...el, nedusul la femei, avea să-l audă zicînd, îndărătul horei, la crîșmă: ...că asta,... pe asta,... pe
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
și ceva, format mic, Florin Iaru construiește și deconstruiește un destin. Două destine. Chiar trei: „Înainte de ’89, Nicolae Nic Iliescu era ca noi toți, adică vorbea, râdea și se dădea în bărci, nimeni nu bănuia că o va lua prin miriște. Nic era profesor la un liceu economic, așa îl botezase Ministerul Învățământului din acea vreme. Azi cred că-i zice Madgearu. Ce-o fi având Madgearu cu comerțul, nu știu. Tot pe vremea aia, era ordin ca orice loază să
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]
-
Constantin Țoiu (Note 1955) ...Vrăbiile trecînd peste miriștea neagră în zbor jos de tot, aripile lor beige luminîndu-se în soare cînd stolul se întorcea brusc pe altă parte... * Locotenentul de aviație de la Tecuci care o iubea pe Sulamita, cin ta reata de la localul Mon plaisir ținut de un
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
Ca pe o flacără mistuită.// O voce mai veche peste o voce mai nouă/ Lacomă și înfrigurată/ Hrănindu-se cu iarba de pe stele" (O voce). Sau cu anexa unei moralizări: ,Ah, cîtă tristețe în ochii șoarecelui de cîmp/ Dezgolit pe miriște, căutînd să scape de urmăritori/ Iar tu nu crezi niciodată că urmăritorul e mai trist, decît cel urmărit" (Cîntec despre substanță). Sau cu o tangență la poetică: ,Gîștele, oh, gîștele de cuvinte/ Fotografiate în februarie 198.../ O iau înaintea gîndurilor
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
ăfiecare felinar are dreptul la un cîineă/ în preajma iubirii,/ mereu mai aproape, / îngenunchiez sub o bolta/ de grindină..." (Împletind-o... fără vînt). Sau încifrînd percepția nostalgic-bucolică, năzuința emoțională primordială și ireprimabilă, într-o construcție aparent familiară, aparent nonșalanta: "draga mea miriște:/ ăprin răcoare mă visez/ doar o bordura de lemnă/ licornul de somn mă cheamă/ și-mi așează lacrima pe ferestre străine - / viscolim mereu, într-o viață de împrumut,/ jucînd o ermetica partida... de iubire!" (Vîrtejul din pod). Dincolo de această intimitate
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
dar și specialiști în domeniu. De asemenea, s-au distribuit materiale informative în locurile publice de pe raza orașului. M. D. PAVEL pompierii informează l În data de 20 iulie, la ora 16,28 a fost anunțat un incendiu la o miriște de grâu, pe o suprafață de circa cinci hectare, în vecinătatea DN58B. La fața locului s-a deplasat să stingă incendiul garda de intervenție Deta cu două autospeciale. Incendiul a fost lichidat la ora 17,16. O persoană neidentificată a
Agenda2003-30-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281281_a_282610]
-
pe brînci, printre anevoințe și surprize cu fistic. Desigur, sînt subiectiv, n-am ținut niciodată să mă dau brav stîlp de-nțelepciune, n-am destoinicia de-a cumpăni talgere minuțioase, de-a pipăi exactul la imprecizie. Mereu o iau pe miriști știrbe, calc prin scaieți cît varza, dărîm codobelcilor spirala de aur, strivesc mușuroaie ce s-ar cuveni ocolite, măcar din prudență, dacă nu din pudoare, din grija de-a nu deranja furnicăria irascibilă, imprevizibilă în căile hărmălaiei generale...
Îngerul mototolit (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15021_a_16346]
-
Trenul lung se urni cu greutate. Pe platforme, ostașii fumau și sporovăiau, lăsînd să le atîrne picioarele înfășurate în moletire. La halte săreau jos și se reprezeau să-și primenească apa din bidoane. De-a lungul liniei se întindeau numai miriști țepoase, întrerupte rar de cîte o pădure de plute. Coborau în cîmpie. Din pricina numeroaselor schimbări de direcție drumul li se păru lung. Se mișcau parcă în zig-zag, înainte și înapoi, în sus și-n jos. Cerul mereu albastru, de august
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
faceți voi împotriva Domnului? El le zădărnicește! Nenorocirea nu va veni de două ori. 10. Căci vor fi ca niște mănunchiuri de spini încîlciți, și tocmai cînd vor fi beți de vinul lor, vor fi mistuiți de foc, ca o miriște de tot uscată. 11. Din tine, Ninive, a ieșit cel ce urzea rele împotriva Domnului, cel ce făcea planuri răutăcioase. 12. Așa vorbește Domnul: "Oricît de mulți și puternici vor fi, toți vor fi secerați și vor pieri. Chiar dacă team
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85120_a_85907]
-
servitori, fiind sigur că singura sa fată va ajunge în viitor o mare doamnă. Zilele treceau, una câte una. Petronela mergea zece minute în fiecare dimineață până la casa bunicului, lua văcuța de lanț și o ducea la păscut pe o miriște apropiată, în timp ce mama ei gospodărea pe lângă casă, cu fratele meu pe lângă ea, atunci când mama avea alte preocupări învățate la pension. După amiază, Petronela aducea văcuța la casa bunicului, aștepta până vaca era mulsă și venea cu laptele proaspăt la casa
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
seninul cu sânge ca aminul. Numai el poate fi: Hristosul păsăresc! Cel ce-n fiecare zi se-nalță o dată, biruitor fără fier, din holdă la cer, și descântă păcatele peste toate satele. [1937] * SATUL MINUNILOR Ajuns-am prin pulberi și miriști unde răzbat fără sfat numai unii. Drumeaguri ades ocolit-am prin liniști după mersul albastru al lunii. Lângă fântânile darului harului pâlpâie boalele, țipă lăstunii. Plin este satul de-aromele zeului ca un cuib de mirosul sălbăticiunii. Legi răsturnând și
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
fi, când m-oi întoarce la obârșie, la izvor? Fi-voi dor atuncia? Fi-voi nor? PĂMÎNTUL Pe spate ne-am întins în iarbă: tu și eu. Văzduhul topit ca ceara-n arșița de soare curgea de-a lungul peste miriști ca un râu. Tăcere-apăsătoare stăpânea pământul și-o întrebare mi-a căzut în suflet până-n fund. N-avea să-mi spună nimic pămîntul? Tot pămîntu-acesta neîndurător de larg și-ucigător de mut, nimic? Ca să-l aud mai bine mi-am
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
unei leneșe șopârle ce se prăjește-n soare, mișcarea ta mi-adie murmur de izvoare. Ca pâinea caldă eu te-aș frânge, mișcarea ta mi-azvîrle clipe dulci în sânge. Nisipuri prind să fiarbă. Vară, soare, iarbă! II - Zeul așteaptă Prin miriște se joacă șoareci și viței, iar vițele de vie țin în palme brotăcei. C-o păpădie între buze o aștept să vie. Nu vreau decât să-mi port curate degetele răsfirate prin părul ei, prin părul ei și-apoi prin
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
un șir de cosași care, obosiți de muncă și înfierbântați de zăpușeală, își pregăteau merindele să prânzească. Am rugat norul să le dea puțină umbră de care să se bucure cât timp își potoleau foamea. Călătorind mai departe, pe o miriște întinsă mi s-au înfățișat ochilor mai mulți tractoriști care zoreau să pregătească ogorul pentru recolta viitoare. Priveau deznădăjduiți spre cer implorându-l să le dea o bură de ploaie. La îndemnul meu, norul a slobozit multașteptatele picături de apă
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
nu se scuture ce mai rămăsese pe spic, tăia dintr-o zvâcnitură, potrivind vârful secerii în jos, și tot atât de repede, fără să se uite, nevăzând decât țărâna zgrunțuroasă și grâul din față, arunca brațele pe spate și lăsa mănunchiul în miriște. În urmă. Totul rămâne în urmă. Ce era chiar seceratul acela, dacă nu propria ei resemnare? Se săturase, și totuși accepta. Era sătulă până peste cap și accepta pentru că numai așa putea trăi, nădăjduind că toate se vor schimba. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
vâjâiau urechile. Lângă ea, bătrâna făcea același lucru, dar mai spornic. Se târa aproape în genunchi și-nainta pe nesimțite, stăruitor și fără grabă, cu spinarea-n grâu, lăsând două dâre de țărână răscolită în urmă și mănunchiurile dese din miriște. Era uimitoare cât de repede i se mișcau mâinile și cât de vioaie se făcuse! parcă ceva din pământ ar fi urcat până la ea, o forță necunoscută, și mâinile vânoase, cu palmele bătucite și aspre, îmbătate de puterea aceea tânără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Ce te mocoșești? Aleargă la el. Hai să-l ajutăm. Să vedem ce are. Până la capătul ogorului era o zvârlitură de băț, dar ele se părea că nu vor mai străbate niciodată distanța aceea. Chircit la pământ, cu fața-n miriște, c-un umăr întors și-un picior răsucit, necunoscutul gemea de parcă-și dădea duhul. Un miros acru și înțepător de sudoare și sânge le năpădi când se apropiară. Parcă luară în brațe un sac cu pleavă dospită. Omul se agăță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fluture cruci mari, grăbită, deasupra muribundului. Abia mai respirând, fără gânduri, fără voință, cu aerul vâjâindu-i în urechi, Cerboaica se întoarse năucă, neștiind ce să facă. Așteptă să termine soacra, deși știa că chiar dacă omul s-ar ridica din miriște și-ar începe să umble, ca-n minunile Bibliei, ea tot nu și-ar putea reveni, și nimic și nimeni, nimic și nimeni n-ar mai putea-o scoate din starea aceea deznădăjduită. Sta în soare, sub cerul gol, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]